Mantuirea in afara Bisericii

[dobrin7m]

În prealabil postat de MariS_

Frumos expus. Aici inteleg ca va referiti la faptul ca Hristos lucreaza in om pe mai multe directii sau cai. Una din directii este pe calea ratiunii, a mintii. Omul asculta cuvantul si argumentele si mai apoi se convinge de adevar si incepe sa creada. Dar exista, intr-adevar si o alta cale, aceea a inimii. Hristos pregateste mai intai inima omului, daca ratiunea se incapataneaza sa nu accepte cuvantul si dupa ce inima se deschide atunci picura si cuvantul. Asa a fost la mine, mai intai Domnul mi-a lucrat inima, fara ca eu sa stiu si fara sa am cel mai mic aport, iar atunci cand am ascultat un crestin adevarat, i-am simtit intai iubirea ce se revarsa din inima lui mare si care rezona cu ceea ce se gasea in inima mea. L-am gustat pe Domnul intai cu inima si am vazut ca "bun este" si abia apoi L-am primit si in mintea mea cea indaratnica. Exista, insa, o problema cand se merge pe calea cealalta, a mintii, si aceasta problema e ca inima sa nu se deschida si acel om sa accepte credinta doar cu mintea, sa fie un foarte bun cunoscator al teoriei, al dogmelor, al canoanelor, al tipicoanelor si totusi, vorba aceea "tipic, tipic si la inima nimic", sa nu ramana decat la stadiul de carturar. E bine sa ne ferim de acest lucru si sa nu ezitam sa ne deschidem inima ca sa-l primim si pe aproapele in ea, caci atunci pe Hristos primim.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Am o intrebare daca nu va suparati. Hristos este in toti oamenii? Aprobati aceasta ideea a lui Iustin?
daca da, inseamna ca in dvs este Hristos? si in mine este Hristos?
Dar in pseudo gurrul indian care fumeaza opium si se inchina la idoli, este Hristos? In Hitler a fost Hristos? Ca si el o fi facut cateva fapte bune in viata lui cat de criminal a fost.
deci toti, fara deosebire de cat de pacatosi suntem avem pe Hristos in noi.

Oare asta nu contrazice ce spun sfintii?
Dar ce spun eu: eu ma uit in mine si vad pacate multe pot sa spun eu ca am in mine pe Hristos? Chiar daca hranesc oameni sarmani, chiar daca ajut cum pot pe oricine, chiar daca am grija de animale parasite, chiar daca plang pentru fiecare suferind, chiar daca sufar pentru fiecare copil abandonat, am pe Hristos in mine?
oare interiorul meu, launtrul meu, nu contrazice aceasta idee?
Eu nu pot spune ca sunt fara de pacat ca sa am pe Hristos in mine. daca dvs sau Iustin spuneti ca sunteti fara de pacat si aveti pe Hristos in voi, asa o fi. eu nu va contrazic.
Ma bucur sa avem sfinti printre noi pe acest forum.

Pentru mine omul este om si Hristos este Dumnezeu intrupat. Iubesc oamenii asa cum sunt ei, nu caut sa scormonesc in inima lor sa vad daca il au pe Hristos sau au doar cuvant pe buze.
nu am pe Hristos in inima mea inca, pentru ca mai am pacate de curatat. Din cauza lor in inima la mine nu este inca curat pe deplin. Asta nu ma opreste sa arat iubirea oamenilor pe care ii cunosc si da Domnul sa ii cunosc, chiar daca ea este inca stramba. eu ma recunosc o pacatoasa si pana a avea pe Hristos in mine, am rabdare si nadejde in Domnul.

Eu stiu ca Hristos ca sa intre in mine, trebuie sa gaseasca camara curata. Eu inca sunt la stadiul de curatare.
Felicitari dvs ca ati reusit sa curatati tot, si aveti pe Hristos in voi.

"Deoarece împãratul ceresc, Domnul nostru Iisus Hristos, curat fiind si mai presus decât
orice curãtenie, nu intrã la întâmplare în inima murdarã, nesocotitã si nepregãtitã, pentru
cã se spune: "In inima nesocotitã Dumnezeu nu va intra, iar de va intra, grabnic va iesi".
Ci intrã în inima socotitã, pregãtitã si curatã. Ascultati pe proorocul David, care zice
despre aceastã pregãtire a inimii astfel: "S-a pregãtit inima mea", apoi "Voi slãvi si voi
cânta în slava mea", ceea ce aratã cã mai întâi trebuie sã ne pregãtim inima curatã pentru
primirea lui Hristos si, dupã ce îl primim în inimã pe Hristos, putem sã spunem
rugãciunea si sã o avem fãrã încetare în inima noastrã, bucurându-ne si veselindu-ne,
dupã cum spune Apostolul: "Strigând si cântând în inima noastrã Domnului".

[Erethorn]

În prealabil postat de dobrin7m

Am o intrebare daca nu va suparati. Hristos este in toti oamenii? Aprobati aceasta ideea a lui Iustin?
daca da, inseamna ca in dvs este Hristos? si in mine este Hristos?
Dar in pseudo gurrul indian care fumeaza opium si se inchina la idoli, este Hristos? In Hitler a fost Hristos? Ca si el o fi facut cateva fapte bune in viata lui cat de criminal a fost.
deci toti, fara deosebire de cat de pacatosi suntem avem pe Hristos in noi.

Intr-o anumita masura, si anume in masura in care Il primim, da.

Nicio fapta buna nu face crestinul cu de la sine putere, ci Sfantul Duh lucreaza si il indeamna, iar in masura in care crestinul conlucreaza cu Sfantul Duh, va face si fapta buna.

Daca Hitler a dat de pomana, in tinerete, o marca unui cersetor, din mila si amintindu-si ce a invatat la biserica, atunci da, in acel moment l-a avut pe Cristos in el.

[Mihnea Dragomir]

Adeseori se face confuzie între "a fi Cristos în noi" după creaţie şi "a fi Cristos în noi" după adopţie. După creaţie, toţi oamenii, fără excepţie, sunt copiii lui Cristos. Chemaţi la existenţă prin simpla Lui voinţă, generaţi şi ciopliţi de dalta Lui, rânduiţi de El, care are cu fiecare un plan de realizare şi un plan de salvare, putem spune că toţi oamenii Îl au pe Cristos în ei după cum spunem că opera îl are în ea pe artist. Sau, aşa cum s-a mai spuns, că toţi oamenii sunt "icoane ale lui Cristos".

Desigur, aceasta nu înseamnă că toţi oamenii, fraţi între ei fiindcă au acelaşi părinte "biologic", sunt fraţi fiindcă ar avea acelaşi părinte adoptiv. Aşa cum se întâmplă cu acei copii care, întrucât au împlinit 10 ani şi au destulă maturitate, sunt întrebaţi ("iată, eu stau la uşă şi bat"). Unii se lasă adoptaţi, iar alţii nu se lasă adoptaţi. Cu alte cuvinte, unii deschid uşa inimii lor şi sunt cuceriţi de asemenea musafir, care curând ajunge să le împodobească toată casa, iar alţii nu deschid uşa, ori o deschid şi o închid repede la loc de teamă, zicând: "cine este acesta care mă vrea al Lui cu totul, care mă scoate din ale mele, care vrea ca cealaltă parte a vieţii mele, Lui să o dau ?!".

[MariS_]

În prealabil postat de dobrin7m

Am o intrebare daca nu va suparati. Hristos este in toti oamenii? Aprobati aceasta ideea a lui Iustin?
daca da, inseamna ca in dvs este Hristos? si in mine este Hristos?

Hristos poate imbraca multiple forme: de la chip, har, daruri si pana la salasluirea Sa in inima noastra prin Duhul. Asta arata si gradul nostru de apropiere fata de Hristos. Ca si chip El e in fiecare dintre noi, de aceea suntem cu totii frati. Ca si daruri ale Duhului poate fi in oricare dintre noi, ca talant sau dar revarsat din generozitate, asa cum trimite si ploaia si peste cei buni si peste cei rai. Dar ca si "intrupare" in inima noastra nu, nu este in fiecare, ci doar in aceia care pregatesc o inima curata. Dar Hristos poate lucra in toti prin darurile Sale revarsate in lume, fara deosebire de rasa, religie sau alta discriminare, tocmai pentru ca toti sa aibe sansa sa se mantuiasca. Cine pregateste o inima curata va avea sansa sa-L primeasca pe Hristos intreg prin Duhul si astfel sa devina purtator de Hristos, asa cum au fost Sfintii. Nu trebuie sa dispretuim niciuna din formele de manifestare ale lui Hristos in noi. Tot binele il facem cu ajutorul Lui, caci nu poate omul sa faca binele de unul singur, caci atunci nu mai era nevoie de Hristos. El pregateste pe om in diverse moduri, ori mai intai prin facerea de bine, ori prin acceptarea cuvantului Sau, ori prin ambele. Nu putem sa-L limitam pe Hristos si lucrarea Sa dupa un anumit tipar.

În prealabil postat de dobrin7m

Dar in pseudo gurrul indian care fumeaza opium si se inchina la idoli, este Hristos? In Hitler a fost Hristos? Ca si el o fi facut cateva fapte bune in viata lui cat de criminal a fost.
deci toti, fara deosebire de cat de pacatosi suntem avem pe Hristos in noi.

Nu. Raspunsul il aveti mai sus. Sub forma integrala nu-L au decat Sfintii.

În prealabil postat de dobrin7m

Oare asta nu contrazice ce spun sfintii?

Nu, pentru ca ei vorbesc de Hristos cel intrupat in noi prin Duhul.

În prealabil postat de dobrin7m

Ma bucur sa avem sfinti printre noi pe acest forum.

Si eu m-as bucura la fel de mult, dar mi-e teama ca noi suntem mai mult carturari, decat purtatori de Hristos. E o teama a mea, n-o luati in seama, cam asa cum la unii e teama de ecumenism sau de iubirism. La mine e cea de fariseism si de carturarism.

În prealabil postat de dobrin7m

Pentru mine omul este om si Hristos este Dumnezeu intrupat. Iubesc oamenii asa cum sunt ei, nu caut sa scormonesc in inima lor sa vad daca il au pe Hristos sau au doar cuvant pe buze.

Atunci e foarte bine. Cu masura cu care masuram cu aceea vom fi masurati.
De altfel, atunci cand nu doriti sa convingeti pe cineva aveti niste postari minunate, de care eu, cel putin, ma folosesc din plin. Au si multa adancime si simt si caldura in ele. Uneori, insa, incercati sa convingeti prea repede si atunci puneti un pic mai mult patos, ceea ce face sa para presant punctul de vedere. Convingerile se nasc in timp si le trebuie ragaz de germinare si incoltire. Rabdare, rabdare, rabdare ... In rest aveti calitati deosebite si se observa o adancire a problemelor pe care le abordati. Pace in Domnul si bunavoire intre noi, oamenii! Iertare daca v-am suparat cu ceva.
Har, smerenie si jertfa de sine.

[dobrin7m]

În prealabil postat de MariS_

Hristos poate imbraca multiple forme: de la chip, har, daruri si pana la salasluirea Sa in inima noastra prin Duhul. Asta arata si gradul nostru de apropiere fata de Hristos. Ca si chip El e in fiecare dintre noi, de aceea suntem cu totii frati. Ca si daruri ale Duhului poate fi in oricare dintre noi, ca talant sau dar revarsat din generozitate, asa cum trimite si ploaia si peste cei buni si peste cei rai. Dar ca si "intrupare" in inima noastra nu, nu este in fiecare, ci doar in aceia care pregatesc o inima curata. Dar Hristos poate lucra in toti prin darurile Sale revarsate in lume, fara deosebire de rasa, religie sau alta discriminare, tocmai pentru ca toti sa aibe sansa sa se mantuiasca. Cine pregateste o inima curata va avea sansa sa-L primeasca pe Hristos intreg prin Duhul si astfel sa devina purtator de Hristos, asa cum au fost Sfintii. Nu trebuie sa dispretuim niciuna din formele de manifestare ale lui Hristos in noi. Tot binele il facem cu ajutorul Lui, caci nu poate omul sa faca binele de unul singur, caci atunci nu mai era nevoie de Hristos. El pregateste pe om in diverse moduri, ori mai intai prin facerea de bine, ori prin acceptarea cuvantului Sau, ori prin ambele. Nu putem sa-L limitam pe Hristos si lucrarea Sa dupa un anumit tipar.



Nu. Raspunsul il aveti mai sus. Sub forma integrala nu-L au decat Sfintii.



Nu, pentru ca ei vorbesc de Hristos cel intrupat in noi prin Duhul.




Si eu m-as bucura la fel de mult, dar mi-e teama ca noi suntem mai mult carturari, decat purtatori de Hristos. E o teama a mea, n-o luati in seama, cam asa cum la unii e teama de ecumenism sau de iubirism. La mine e cea de fariseism si de carturarism.





Atunci e foarte bine. Cu masura cu care masuram cu aceea vom fi masurati.
De altfel, atunci cand nu doriti sa convingeti pe cineva aveti niste postari minunate, de care eu, cel putin, ma folosesc din plin. Au si multa adancime si simt si caldura in ele. Uneori, insa, incercati sa convingeti prea repede si atunci puneti un pic mai mult patos, ceea ce face sa para presant punctul de vedere. Convingerile se nasc in timp si le trebuie ragaz de germinare si incoltire. Rabdare, rabdare, rabdare ... In rest aveti calitati deosebite si se observa o adancire a problemelor pe care le abordati. Pace in Domnul si bunavoire intre noi, oamenii! Iertare daca v-am suparat cu ceva.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Nu m-ati suparat cu nimic. Probabil ca nu am darul oratoriei. Nu prea pot exprima, tot ce simt si ce inteleg in toata profunzimea, pentru ca nu gasesc echivalent in cuvintele noastre omenesti prea sarace. insa am incredere ca Dumnezeu toate mi le va da, inclusiv exprimarea inteleasa, daca va voi.
Exprimarile de ordin general ale lui Iustin de genul: toti oamenii sunt Hristos, Dumnezeu este iubire , bucurie, deci sentiment, sau Hristos este sufletul omului, nu sunt deloc ortodoxe si de fapt nici nu sunt Adevar.
Aceasta este o filosofie orientala influientata de cateva scrieri ale Sfintilor Parinti.

Dl. Mihnea a remarcat bine cand a spus "dupa creatie si dupa adoptie".
toti oamenii poarta chipul lui Hristos. insa asemanarea....... noi am cam schimonosit chipul lui Hristos cu pacatele noastre. nu vorbesc acum de firea cea dintai inainte de caderea in pacat si de firea cea cazuta ca e mult de spus.

Sigur ca trebuie sa vedem aproapele nostru ca pe Hristos si sa gandim ca tot ce facem facem - ca si cum am face lui Hristos - .Insa nu trebuie sa identificam oamenii ca persoane, cu persoana lui Hristos.
Pentru ca Hristos este persoana, ce se lasa descoperit si cunoscut de noi in masura in care ne invrednicim.

Ca sa putem ajunge cu adevarat la intelesurile adanci , trebuie traire crestina, practica. foarte multi oameni sunt filosofi, insa nu practica catusi de putin trairea ortodoxa.
Fara trairea crestina, fara metanii si rugaciune, fara ascultare, niciodata nu vor ajunge la intelesurile adanci ale ortodoxiei.
Rugaciune, si planset, si umilire, si cainta pentru pacatele savarsite si atunci Dumnezeu dezleaga si mintea prostului si mintea filosofului.

Cu Dumnezeu trebuie sa vorbim sincer, pentru ca Dumnezeu este persoana. Asta trebuie sa facem in rugaciune, sa vorbim sincer cu Dumnezeu, sa il rugam sa ne invete si sa ne lumineze. Atunci vom simti Duhul Sfant cum ne invata si ne lumineaza.

[MariS_]

În prealabil postat de dobrin7m

Nu m-ati suparat cu nimic. Probabil ca nu am darul oratoriei. Nu prea pot exprima, tot ce simt si ce inteleg in toata profunzimea, pentru ca nu gasesc echivalent in cuvintele noastre omenesti prea sarace. insa am incredere ca Dumnezeu toate mi le va da, inclusiv exprimarea inteleasa, daca va voi.
Exprimarile de ordin general ale lui Iustin de genul: toti oamenii sunt Hristos, Dumnezeu este iubire , bucurie, deci sentiment, sau Hristos este sufletul omului, nu sunt deloc ortodoxe si de fapt nici nu sunt Adevar.
Aceasta este o filosofie orientala influientata de cateva scrieri ale Sfintilor Parinti.

Dl. Mihnea a remarcat bine cand a spus "dupa creatie si dupa adoptie".
toti oamenii poarta chipul lui Hristos. insa asemanarea....... noi am cam schimonosit chipul lui Hristos cu pacatele noastre. nu vorbesc acum de firea cea dintai inainte de caderea in pacat si de firea cea cazuta ca e mult de spus.

Sigur ca trebuie sa vedem aproapele nostru ca pe Hristos si sa gandim ca tot ce facem facem - ca si cum am face lui Hristos - .Insa nu trebuie sa identificam oamenii ca persoane, cu persoana lui Hristos.
Pentru ca Hristos este persoana, ce se lasa descoperit si cunoscut de noi in masura in care ne invrednicim.

Ca sa putem ajunge cu adevarat la intelesurile adanci , trebuie traire crestina, practica. foarte multi oameni sunt filosofi, insa nu practica catusi de putin trairea ortodoxa.
Fara trairea crestina, fara metanii si rugaciune, fara ascultare, niciodata nu vor ajunge la intelesurile adanci ale ortodoxiei.
Rugaciune, si planset, si umilire, si cainta pentru pacatele savarsite si atunci Dumnezeu dezleaga si mintea prostului si mintea filosofului.

Cu Dumnezeu trebuie sa vorbim sincer, pentru ca Dumnezeu este persoana. Asta trebuie sa facem in rugaciune, sa vorbim sincer cu Dumnezeu, sa il rugam sa ne invete si sa ne lumineze. Atunci vom simti Duhul Sfant cum ne invata si ne lumineaza.

Va inteleg daca ati fost derutata de folosirea, uneori, inadecvata a termenilor, insa eu nu ma impiedic de asta. Incerc totdeauna sa iau intentia buna a preopinentului, nu caut neaparat "gauri" dogmatice in exprimarea unei idei. Ca si ala care vrea sa gaseasca nod in papura, va gasi daca asta cauta. Eu am sarit peste termenii inadecvati si am inteles mesajul lui nu ca si cum Hristos ar fi complet intrupat in fiecare om, ci ca se referea la darurile pe care Hristos le revarsa cu generozitate peste tot omul. Dar, sigur, nu recomand sa faca toti ca mine, ca nici nu sunt un exemplu bun, fiecare procedeaza conform cu inima sa. Eu vad in Iustin un crestin cu mult inaintea mea, un om cu mult bun simt si cu o inima mare si il stimez pentru acest lucru. Eu iau ca exemplu de atitudine ortodoxa aici pe forum atitudinea unui Marius22, a unui Windorin sau a unui Costel, pe acestia eu nu i-am vazut sa corecteze la tot pasul postarile altora. Sigur, asta nu inseamna ca nu faceau si ei comentarii la unele lucruri care li se pareau gresit intelese sau gresit exprimate da altii, dar o faceau cu atat de mare delicatete si tact incat critica nici nu se simtea. Aproape ca isi cereau ei scuze ca nu ai inteles tu bine. Ei mi se par cu adevarat traitori ai ortodoxiei, pentru ca respira blandete, bunatate, rabdare, smerenie, adica roade ale Duhului. Pacat, doar, ca posteaza asa de rar. Si dvs aveti foarte multe lucruri frumoase de spus, si foarte adanci, nu trebuie sa pierdeti timpul si energia corectand pe altii. Spuneti ce aveti mai bun in dvs fiindca aveti, am verificat asta, si sunteti cu mult mai folositoare cand scoateti la lumina margaritarele din inima dvs. Stiu ca din modestie o sa spuneti ca nu sunt ale dvs, ci ale Sf. Parinti, stiu asta, dar au fost "mestecate" de dvs, au fost trecute prin filtrul gandirii dvs si au primit caldura inimii dvs. Se vede asta, adica, nu sunt seci, reci si scoase din buzunar, ci vin din inima dvs calda.
Iertare de divagatie.
Har, smerenie si jertfa de sine.

[dobrin7m]

Pentru MariS
Vedeti dvs, lucrurile sunt mai profunde decat o simpla exprimare. uneori pot fi chiar si "gauri" dogmatice. Mintea omului poate fi si inteleapta dar poate fi si pierzatoare. depinde de cine asculta.
Noi oamenii acestia plini de pacate vedem in tot omul pe Hristos atata timp cat nu ne face rau sau sunt obiectul nostru de satisfacere de iubire de semeni "divina". in clipa in care ne lezeaza cu ceva, nu il mai vedem ca pe Hristos.
Gata se termina, devine raul, si uratul. Atunci nu hulim noi pe Dumnezeu cu asta? in acest context fireste?
Sa nu va grabiti sa imi raspundeti, ganditi-va bine la ce va spun acum.

o exprimare gresita unora le este exact ca o intelegere gresita, altora le este doar exprimare gresita.

Eu sper din tot sufletul ca exprimarea gresita sa fie doar exprimare gresita si atat.

Si va justific asta. A spune ca ne permitem sa nu ascultam cu nonsalanta de invatatura unui sfant, pentru ca credem noi ca spune sa nu iubim toti oamenii cand spune ca fara credinta nu se vor mantui nu mai este o exprimare gresita ci o intelegere gresita. in fine..

[iustin10]

În prealabil postat de MariS_

Ei mi se par cu adevarat traitori ai ortodoxiei, pentru ca respira blandete, bunatate, rabdare, smerenie, adica roade ale Duhului. Pacat, doar, ca posteaza asa de rar. Si dvs (catre dobrin7m) aveti foarte multe lucruri frumoase de spus, si foarte adanci,
.......
Har, smerenie si jertfa de sine.

Subscriu la ce ziceti . Si mie imi plac mult postarile unora ,dar daca fac vreo diferenta in sinea mea intre diversi useri ,inseamna ca inca nu am invatat sa ascult si sa inteleg omul. Stiu ca inima se bucura de postarile unora,si se incranceneaza la ale altora,dar daca am avea putere sa ii intelegem pe toti ,am vedea ca fiecare are de fapt ceva interesant de spus ,si ca doar perceptia noastra ne face sa ii scotoim pe unii placuti si pe altii nu. Astfel dar,noi transferam propria noastra neputinta de a iubi si intelege ,asupra celorlalti.
Asa ca ma pastrez subiectiv si spun:mie imi plac mult postarile userului dobrin7m si sper ca sa ii fiu de tot atata ajutor,cat imi e si dansa mie . Chiar dc vorbim in contradictoriu ,e un bun prilej ca adevarul sa iasa in cele din urma la lumina .

[MariS_]

În prealabil postat de iustin10

Subscriu la ce ziceti . Si mie imi plac mult postarile unora ,dar daca fac vreo diferenta in sinea mea intre diversi useri ,inseamna ca inca nu am invatat sa ascult si sa inteleg omul. Stiu ca inima se bucura de postarile unora,si se incranceneaza la ale altora,dar daca am avea putere sa ii intelegem pe toti ,am vedea ca fiecare are de fapt ceva interesant de spus ,si ca doar perceptia noastra ne face sa ii scotoim pe unii placuti si pe altii nu. Astfel dar,noi transferam propria noastra neputinta de a iubi si intelege ,asupra celorlalti.
Asa ca ma pastrez subiectiv si spun:mie imi plac mult postarile userului dobrin7m si sper ca sa ii fiu de tot atata ajutor,cat imi e si dansa mie . Chiar dc vorbim in contradictoriu ,e un bun prilej ca adevarul sa iasa in cele din urma la lumina .

Da, sigur, iustin draga, ai dreptate, de la fiecare avem ceva de invatat. Eu am punctat mai mult atitudinea celor trei, nu atat continutul postarilor, desi binenteles ca-mi folosesc mult si continutul lor. Sigur, ei sunt mult mai multi, nu sunt doar cei trei pe care i-am nominalizat, dar la ei lauda e ca si ocara si nu am riscat sa-i smintesc dandu-i ca exemplu. Lui dobrin7m i-am spus si eu ca are postari foarte frumoase si ma folosesc de ele, doar ca pune putin prea mult patos in controverse.
Da, si eu sunt de acord ca in controverse poti vedea mai bine firea omului si modul cum se apreciaza pe el si pe ceilalti. Atunci poti sa vezi mai limpede si cat mai ai de slefuit la tine insuti. Eu, unul, sunt inca din topor. Tre' sa mai rup 7 dalti pana sa pot rotunji oarece forme mai acatarii.
Har, smerenie si jertfa de sine.

[dobrin7m]

"Hristoase, Lumina cea adevarata, Care luminezi si sfintesti pe tot omul ce vine in lume. sa se insemneze peste noi lumina fetei Tale, ca intr-insa sa vedem lumina cea neapropiata."

In fiecare dimineata rugam asta pe Hristos. Sa se insemneze peste noi Lumina fetei Lui. Ca nu o avem, ca suntem prea pacatosi sa o avem, si ne rugam sa o dobandim cu totii. Si peste cei care stiu ca nu o au si peste cei care nu stiu ca nu o au si cred ca o au.

"Indrepteaza pasii nostri spre lucrarea poruncilor Tale, pentru rugaciunile Preacuratei Tale Maici si ale tuturor Sfintilor Tai. Amin."

In fiecare dimineata rugam asta pe Hristos. sa indrepteze pasii nostrii spre lucarea poruncilor lui Lui, ca suntem neputinciosi si nu stim si alergam care incotro zicand ca e bine, fiecare cum stie, unul in cerc, altul in zig zag , altul cand de-a stanga cand de-a dreapta, altul pe loc. Si nu pentru noi, penturu cuvintele noastre nevrednice, ci pentru rugaciunile Maicii Lui si a tuturor Sfintilor.

"Cel ce in toata vremea si in tot ceasul, in cer si pe pamant, esti inchinat si slavit, Hristoase Dumnezeule, indelung-Rabdatorule, mult-Milostive si mult-Indurate.
Care pe cei drepti ii iubesti si pe cei pacatosi ii miluiesti,
Care pe toti ii chemi la mantuire, pentru fagaduinta bunatatilor ce vor sa fie."

In fiecare dimineata ne rugam lui Hristos cel care pe drepti ii iubeste si pe pacatosi ii miluieste. Dar ce dar minunat este miluinta pentru pacatos! Insa de ar simti pacatosul ce dar minunat este iubirea lui Hristos nu ar mai vrea sa fie pacatos. Dar fiindca nu simte zice ca miluinta e iubirea.
Eu am simtit pentru o clipa iubirea si iarasi am cazut in miluinta. Si ma bucur mult de miluinta pana m-oi invrednicii sa simt iarasi iubirea. Acum stiu ca Hristos ii iubeste pe toti, insa dreptilor le descopera mangaierea iubirii iar pacatosilor mangaierea miluintei.

""Sufletele noastre le sfinteste, trupurile curateste-le, cugetele indrepteaza-le, gandurile curateste-le si ne izbaveste pe noi de tot necazul cel din rele si durere."

In fiecare dimineata ne rugam lui Hristos pentru toti oamenii de pe acest pamant. Si cerem pentru noi sa ne sfinteasca sufletele, sa ne curateasca trupurile si gandurile, sa indrepte cugetele si sa ne izbaveasca de necazuri. cerem asta pentru ca nu le avem. Nu avem suflete, trupuri si ganduri curatite, avem cugete strambe si nu putem sa iesim singuri din necaz si rau si durere.

"Fie Doamne mila Ta spre noi, precum am nadajduit intru Tine"

Cerem mantuitorului sa ne judece cu dreptate pe noi insine, si sa ne dea mila pe masura nedejdii ce o avem in El.

"Ingerule cel sfant al lui Hristos, catre tine cad si ma rog, pazitorul meu cel sfant, care esti dat mie de la Sfantul Botez, spre pazirea sufletului si a pacatosului meu trup. Iar eu cu lenea si cu obiceiurilor mele cele rele, am maniat preacurata lumina ta si te-am izgonit de la mine prin toate lucrurile cele de rusine:"

Iata cum si pe ingerii nostrii dragi ii indepartam asa cum si pe Hristos il indepartam de la noi prin toate faptele cele de rusine pe care le facem in aceasta viata. Insa orice pacatos cat ar fi de pacatos si tot mai face fapte bune cum stie el, dar toate cele de rusine indeparteaza pe ingeri si pe Hristos de la el.
Si cu toate astea cerem milostivire ingerului nostru spre ajutor.

Sf. Macarie Egipteanul a fost dus odata de ingerul lui pazitor sa vada ce fac ingerii pentru sufletele ce le au in grija.
Si a vazut in fata un local un inger care plangea amarnic, si se zdrobea de durere. Si l-au intrebat : de ce plangi asa? Plang pentru ca sufletul ce il am eu in grija este inauntru si bea si se veseleste si multime de draci dantuie pe langa el si degeaba ii spun ca nu e bine, ca nu ma aude, iar daca ma aude nu ma crede.

Si facem rugaciuni de pomenire, neuitand pe nimeni si pe pacatosi si pe drepti, si pe parinti, si pe cunoscuti, si pe conducatori, si preotii nostrii, si pe duhovnici, si pe prieteni, si pe dusmani, si pe toata lumea asa cum se cuvine sa faca orice om daca spune ca isi iubeste aproapele. Si la urma de tot se roaga si pentru el.

Acum sper ca toata lumea se va ruga dimineata cu rugaciunile diminetii. Nadajduiesc ca toata lumea intelege cat de importanta este pentru semenii sai si pentru el insusi, si nu va mai baga in seama glasul lui aghiuta cand ii sopteste , gandilandu-i mandria, ca face cumva rugaciunea la program.
Nadajduiesc ca toata lumea se va bucura cum ma bucur si eu, ca si glasul nostru se aduna celorlalte glasuri care in fiecare dimineata vorbesc cu Dumnezeu.