Charlie Hebdo, sau terfelirea religiei in numele libertatii de expresie !

[AlbertX]

În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit

Talharul acela nu era mort si nici in iad. Pe scurt: avem doi talhari identificati prin sintagma ,,lestai". Se aplica si insurgentilor si talharilor. Se incadrau in una din cele doua. La inceput ambii il batjocoresc. Apoi unul dintre ei brusc renunta, ii arata celui de langa el justetea pedepsei lor, isi recunoaste vina si recunoaste si nevinovatia Celui crucificat langa ei. Ulterior ii cere Mantuitorului sa-l pomeneasca in Imparatia Lui deci implicit ii recunoastea calitatea de Mesia.

Sf Nicolae Velimirovici - http://www.hexaimeron.ro/Hexaimeron/Raspunsuri.pdf
DESPRE CELE SAPTE SPUSE ALE LUI HRISTOS DE PE CRUCE

Ati vrut să stiti întelesul celor sapte spuse pe care Domnul le-a rostit de pe cruce. Dar nu sunt limpezi?

Prima: Părinte, iartă-le lor, că nu stiu ce fac. Prin aceste cuvinte, Domnul a arătat în primul rând mila Sa fată de ucigasi, a căror răutate nu L-a lăsat nici în chinurile de pe cruce; iar în al doilea rând a proclamat de pe vârful stâncii Golgotei un adevăr dovedit, dar niciodată băgat la cap - si anume: că făcătorii de rele nu stiu niciodată ce fac. Omorându-L pe cel drept, ei se omoară în fapt pe sine, în vreme ce pe drept îl proslăvesc. Călcând legea lui Dumnezeu, ei nu văd piatra de moară ce se pogoară nevăzut asupra lor ca să îi macine. Batjocorindu-L pe Dumnezeu, ei nu văd cum îsi preschimbă propria fată în bot de animal, îmbătati de rău, ei niciodată nu stiu ce fac.

A doua: Adevărat zic tie: astăzi vei fi cu Mine în Rai. Această spusă a fost îndreptată către tâlharul care s-a pocăit pe cruce. Foarte mângâietor cuvânt pentru păcătosii care se pocăiesc fie si în ultima clipă. Milostivirea lui Dumnezeu e negrăit de mare. Domnul îsi săvârseste misiunea si pe cruce. Până la ultima suflare, El mântuieste pe cei care arată fie si cea mai mică vointă de a se mântui.

A treia: Femeie, iată fiul tău. Asa i-a zis Domnul sfintei Sale Maici, care stătea sub crucea iubitului ei Fiu răstignit. Iar apostolului Ioan i-a zis: iată mama ta. Cuvintele acestea arată grija de fiu, pe care oricine o datorează părintilor. Iată, Cel ce a dat porunca: să cinstesti pe tatăl tău si pe mama ta împlineste El însusi porunca Sa până în ultima clipă.

A patra: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit? Cuvintele acestea arată pe câtă neputintă a firii omenesti, pe atâta clarviziune - fiindcă omul este cel care pătimeste. Aici, însă, sub suferinta omenească se ascunde o taină. Iată, fie si doar cuvintele acestea puteau zdrobi erezia ce avea să cutremure mai târziu Biserica si care învăta gresit că Dumnezeirea a pătimit pe cruce. Însă Vesnicul Fiu al lui Dumnezeu S-a întrupat ca om tocmai pentru a putea ca om, cu trupul si cu sufletul, în clipa rânduită să pătimească pentru om si să moară pentru om; căci dacă în Hristos a pătimit Dumnezeirea, înseamnă că Dumnezeirea a murit în El - iar acest lucru e de neconceput. Adânciti-vă cât mai mult în aceste mari si înfricosătoare cuvinte: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit?

A cincea: Mi-e sete. I se scursese sângele. De aici setea. Soarele care apunea îi bătea în fată, si una peste alta cu celelalte chinuri îl ardea cumplit. Fireste că Îi era sete. Dar - o, Doamne! - oare chiar ti-e sete de apă sau esti, cumva, însetat de dragoste? Esti însetat ca om sau ca Dumnezeu? Sau si una si alta? Iată, legionarul roman îti dă buretele înmuiat în otet. O singură picătură de milă pe care ai simtit-o de la oameni în trei ceasuri, cât ai fost atârnat pe cruce! Soldatul roman micsorează păcatul lui Pilat - păcatul împărătiei romane - fată de Tine, fie si cu otet. De aceea, Tu vei strica împărătia Romei, însă în locul ei vei zidi o împărătie nouă.

A sasea: Părinte, în mâinile Tale îmi dau duhul. Fiul îsi dă duhul în mâinile Tatălui Său. Ca să se stie că de la Tatăl a venit, nu cu de la Sine putere, cum îl învinuiau evreii. Cuvintele acestea au fost rostite, însă, si ca să audă si să priceapă budistii, pitagoreii, ocultistii si toti acei filosofi care băsmuiesc despre sălăsluirea sufletelor celor morti în alti oameni, sau în animale, sau în plante, sau în stele si minerale. Lepădati toate aceste fantezii si priviti încotro se îndreaptă duhul Dreptului mort: Părinte, în mâinile Tale îmi dau duhul.

A saptea: Sâvârsitu-s-a. Aceasta nu înseamnă: "S-a săvârsit viata". Nu; ci înseamnă: "S-a săvârsit misiunea răscumpărării si mântuirii neamului omenesc". Săvârsitu-s-a, si s-a pecetluit cu sânge si moarte pe pământ, lucrarea cea dumnezeiască a singurului Mesia adevărat al oamenilor. Săvârsitu-s-a chinul, dar viata de-abia apare. Săvârsitu-s-a tragedia, însă nu drama. Urmează ultimul, măretul act: biruinta asupra mortii, învierea, slava!

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de AlbertX

Asadar, cuvintele despre aducerea săbiei pe pământ sunt pe deplin potrivite cu Hristos - Făcătorul de pace si Dătătorul de pace. El dă cereasca Sa pace, ca pe un balsam ceresc, celor ce cred în El fără fătărnicie, însă nu a venit ca să facă pace între fiii luminii si fiii întunericului.

Aşa, bun. Şi cum anume crezi că se comportă fiii luminii cu fiii întunericului? Decurge cumva că binecredincioşii le pun necredincioşilor sau răucredincioşilor bombe în pantofi? Le lipesc turul pantalonilor cu gumă de mestecat?
Cum arată, după opinia ta, această lipsă de pace? Ce trebuie să facă fiul luminii faţă de fiul întunericului, ca nu cumva să cadă într-o ... vinovată pace?
P.S. Evident, ca fiu al luminii, mă aştept să mă luminezi şi pe mine... De-asta întreb.

[AlbertX]

Sf Nicolae Velimirovici - http://www.hexaimeron.ro/Hexaimeron/Raspunsuri.pdf
DESPRE FENOMENELE APOCALIPTICE DIN VREMEA NOASTRĂ

V-ati cam speriat. Ati citit Apocalipsa lui Ioan, si v-a cuprins frica. Vi se pare că acele culmi ale grozăviilor descrise acolo sunt legate tocmai de vremea noastră. Cineva v-a tâlcuit că toti acesti înfricosători balauri si fiare au venit deja în lume: si balaurul rosu în chipul socialismului, si fiara neagră cu zece coarne în chipul masoneriei, si fiara cu două coarne în chipul ereziilor. si toti acesti monstri se războiesc împotriva Crestinismului!

Chiar si de-ar fi asa, fratilor. Chiar si dacă în vremea noastră iadul si-a ridicat toate ostirile împotriva lui Hristos, adevăratul crestin trebuie să privească fără teamă înainte, cu credintă si nădejde tare în Cel ce singur este Nebiruit. Nu le-a zis Domnul următorilor Săi atunci când erau doar o mână de oameni în mijlocul uriasei împărătii romane: nu te teme, turmă mică, că bine a voit Tatăl vostru să vă dea vouă împărătia (Luca 12, 32)? si aceste cuvinte prorocesti s-au împlinit. Următorii lui Hristos au biruit împărătia romană si multe alte împărătii de pe pământ, cucerind totodată cea mai însemnată împărătie: împărătia cerurilor.

Apocalipsa este o carte care, cred eu, are însemnătate prorocească pentru toate generatiile crestine, până la sfârsitul vremurilor. Ca atare, fiecare generatie a adaptat întelesul acestei cărti la epoca sa - fiindcă în fiecare epocă s-a ridicat împotriva credintei în Hristos câte un balaur, înarmat cu toate armele pământesti, cu toate armele luptei împotriva lui Dumnezeu, fiecare balaur s-a ivit, a crescut, a suierat, a scuipat otravă, dar în cele din urmă a plesnit si s-a destrămat în cenusă. si Atotputernicul Hristos a rămas totdeauna biruitor asupra fiecărui monstru apocaliptic care a apărut.

Asa a fost de-a lungul tuturor veacurilor, si asa va fi si în veacul cel de pe urmă, dinaintea Judecătii lui Dumnezeu. Cititi cu luare aminte ce spune vizionarul apocaliptic: cum toate fiarele, toti serpii si toti începătorii minciunii se vor ridica împotriva Mielului lui Dumnezeu, si cum Mielul lui Dumnezeu îi va birui pe toti. Acestia vor face război cu Mielul, si Mielul îi va birui pe ei, că este Domnul domnilor si Împăratul împăratilor.

Ce vreti mai mult decât această chezăsie a biruintei lui Hristos? Fiindcă Hristos este înfătisat aici ca Miel. În războaiele pământesti pentru avere si stăpânire nu s-a stiut niciodată dinainte cine va birui, si totusi multi ostasi se luptă de amândouă părtile cu vitejie si cu nădejde - iar noi ducem luptă duhovnicească, căreia i s-a chezăsuit biruinta dinainte de către însusi Dumnezeu, si i s-a prorocit, si i s-a prevestit, si i s-a întărit până în ziua de astăzi prin foarte multe biruinte ale Nebiruitului Hristos asupra tuturor apostolilor minciunii si organizatiilor întunericului.

Să fie aceasta cea din urmă? Cine stie! Fiindcă El a zis: ziua si ceasul acela nimeni nu stie, nici îngerii din ceruri, ci numai Tatăl Meu. Să fie acesta cel din urmă război pentru Hristos si împotriva lui Hristos? Măcar de-ar fi! Măcar de-ar fi cel din urmă: tocmai de aceea să ne bucurăm si să ne veselim! Fiindcă desi în acest ultim război lupta va fi cea mai crâncenă, si cununile slavei vor fi cele mai strălucitoare. Cel din urmă război va însemna cea din urmă si cea mai măreată biruintă a Mielului. Care dintre crestini nu ar dori cu inima să fie părtas tocmai acestei biruinte a biruintelor?

Nu vă temeti, deci: biruinta credintei lui Hristos este chezăsuită mai neîndoielnic decât temeliile lumii. El, după a Sa voie, amână biruinta cea de pe urmă - poate pentru ca s-o poată vedea, din cer si de pe pământ, un cât mai mare număr de ochi omenesti si să se poată veseli de ea un cât mai mare număr de inimi.

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit

Ceva s-a intimplat cu acel om dar nu si cu celelalt.

O frumoasă temă de meditaţie...:) Şi, desigur, o pârtie spre o serioasă introspecţie.

[AlbertX]

În prealabil postat de Ioan_Cezar

Aşa, bun. Şi cum anume crezi că se comportă fiii luminii cu fiii întunericului? Decurge cumva că binecredincioşii le pun necredincioşilor sau răucredincioşilor bombe în pantofi? Le lipesc turul pantalonilor cu gumă de mestecat?

Nu ati observat ca Sfantul Nicolae Velimirovici afirma ceea ce criticati Dvs pe ton batjocoritor si nu eu ? La fel ati fi vorbit si cu Domnia Sa ? Aveti impresia ca sub anonimatul forumului va este ingaduit sa aveti aceasta abordare ? Un pic mai mult respect nu ar strica, nu fata de mine ci fata de Sfant, probabil ca nu stiati ca Sf Nicolae Velimirovici este considerat Noul Ioan Gura de Aur al vremurilor noastre ...

Daca aveti chef de mistouri, gen Gigi Becali, razboinicul luminii ... nu avem ce discuta.

[AlbertX]

În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit

Talharul nostru, la inceput, facea parte din peisaj, ca sa spun asa; un batjocoritor care, crucificat fiind, urma sa moara. Nici urma de pocainta sau de o revelatie strict la momentul de inceput. Apoi ceva se intimpla care determina una dintre cele mai uluitoare si dramatice schimbari ale unui om in relatarile biblice.

Pelerinule, uite ce spune Sfantul Nicolae Velimirovici despre ce a rostit Hristos pe cruce (mai sus sunt toate):

A doua: Adevărat zic tie: astăzi vei fi cu Mine în Rai. Această spusă a fost îndreptată către tâlharul care s-a pocăit pe cruce. Foarte mângâietor cuvânt pentru păcătosii care se pocăiesc fie si în ultima clipă. Milostivirea lui Dumnezeu e negrăit de mare. Domnul îsi săvârseste misiunea si pe cruce. Până la ultima suflare, El mântuieste pe cei care arată fie si cea mai mică vointă de a se mântui.

Eu nu incerc sa judec de ce a facut Dumnezeu asa si nu altfel, aceste lucruri nu trebuiesc supuse ratiunii sau unei abordari filosofice deoarece nu vor genera decat necredinta. Daca Dumnezeu a considerat ca asa e bine, ca talharul de pe cruce sa fie primul om care va intra alaturi de Hristos in Rai inaintea lui Adam, in mod sigur ca asa e bine si nu altfel. Eu, sluga umila a lui Dumnezeu sa ajung sa-L judec, e cam prea mult ... si nici nu cred ca ma ajuta la mantuire aceasta procupare.

Ioan, lamureste-ma cu privire la un aspect, din punct de vedere ortodox. Sfantul Ilie merge alaturi de Elisei.Apoi, brusc, apare un car de foc care il ridica pe Ilie la cer.Elisei striga ceva profund ancorat in traditia evreilor ( ,, carul lui Israel si caii lui!"), este o intreaga poveste in spatele acestei expresii dar nu asta vreau sa spun.Ilie nu trece prin moarte,este ridicat in viata la cer.Mantuitorul a trecut prin moarte.Daca toti omenii,fara exceptie, au stat in Sheol/Iad, sau ce denumire considerati,pana la Hristos atunci inseamna ca Ilie,apreciat fiind de Dumnezeu, este ridicat la cer in viata si apoi trimis in Iad,deci undeva in cer a cunoscut moartea,nu pe pamant, si a ajuns in iad,desi era ridicat la cer in semn de apreciere.Este foarte greu de explicat asa ceva,

Daca Ilie este o exceptie atunci este o alta problema teologica:Ilie este urcat la cer,in viata, cu corp omenesc.Mantuitorul s-a suit la cer cu trup de slava si,daca am retinut corect,in NT nu se spune nicaieri ca un corp omenesc poate urca in cer.Textul despre Ilie nu spune nimic despre o transformare a corpului sau.Fie ca a ajuns in cer, fie ca a ajuns in alta parte( daca nu ar fi o exceptie)Ilie a ajuns cu tot cu corpul lui omenesc si asta ridica o mare problema.Daca totusi corpul lui Ilie, corp omenesc, a suferit o transformare,undeva in drumul spre cer sau in cer,si a luat o alta natura,atunci este o problema pt ca ar fi un corp omenesc ajuns in slava inaintea Mantuitorului, lucru care nu este posibil.Sau daca corpul lui Ilie nu a suferit nici o transformare, si Dumnezeu l-a ridicat asa ca sa nu treaca prin moarte, atunci inseamna ca undeva corpul lui si sufletul lui s-au detasat cumva,pt ca un corp strict uman nu poate patrunde in ceruri si sa mai si reziste.Un corp de slava precum al Mantuitorului da.

Intrebare: din punct de vedere ortodox cum este tratata acesta problema,a corpului lui Ilie in cer? Citesc maine, multumesc anticipat,ma intereseaza problema.Albert multumesc pt opinie, poate continuam dialogul si pe alte teme,daca vrei in viitor,sau daca iti face placere.Daca vrei participa si la intrebarea de mai sus, poate ai clarificari

[AlbertX]

Extras din http://www.crestinortodox.ro/sarbato...ie-141348.html

Ilie Tezviteanul alaturi de Enoh, este unul dintre cei doi oameni care au fost ridicati, inca din timpul vietii pamantesti, cu trupul la cer, fara a gusta moartea. Asta nu inseamna ca, pana la sfarsitul lumii, lucrurile vor ramane asa.

Conform Sfintei Scripturi, Ilie si Enoh vor veni in zilele premergatoare celei de a doua veniri a Mantuitorului Hristos, vor predica, vor denunta viclenia Antihristului si ratacirea in care multi vor cadea, intarind pe cei care vor ramane statornici in dreapta credinta. La sfarsitul perioadei de propovaduire, si Ilie si Enoh vor patimi moarte martirica.

Astfel, daca Sfantul Ioan Botezatorul a fost Inaintemergatorul primei veniri a Domnului pe pamant - cea smerita, intru slujirea si vindecarea omului -, Sfantul Ilie va fi Inaintemergatorul celei de a doua veniri a Sa - cea intru putere si slava, cand va si judeca lumea. Asa cum aminteam la inceputul articolului, Sfantul Ilie va veni inapoi pe pamant, inainte de sfarsitul lumii. El va predica vreme de trei ani si jumatate inainte de a fi ucis.

Extras din http://www.cuvantul-ortodox.ro/2012/...area-domnului/

Sfintii Parinti ne invata ca sunt trei denumiri deosebite una de alta, si anume: "cerul" este spatiul intregului univers, unde se afla toti astrii ceresti; apoi mai sus se afla "cerurile", in numar de noua, dupa numarul celor noua cete ingeresti care le formeaza, incepand cu cerul ingerilor si terminand cu cerul serafimilor; iar deasupra acestor ceruri se afla "cerurile cerurilor", sanctuarul cel mai sfant, unde se afla Tronul Preasfintei Treimi. Deci nu in cer, nici in ceruri nu S-a oprit Iisus Hristos, ci in cerurile cerurilor, unde S-a asezat de-a dreapta Tatalui.

Si asa, toate cele noua ceruri s-au umplut de negraita slava si bucurie, prin inaltarea Domnului, Care a petrecut cate o zi cu fiecare ceata ingereasca, iar in ziua a zecea S-a inchinat Tatalui si S-a asezat de-a dreapta Puterii. In locul Fiului, Tatal a trimis pe pamant, in ziua a zecea de la inaltare, puterea Duhului Sfant, ca sa lumineze tot pamantul.

Nimeni din cei purtatori de trup omenesc nu s-a suit mai sus de ceruri, afara de Hristos.
S-a rapit Pavel pana la al treilea cer - in rai - "si a auzit cuvinte de nespus, pe care nu se cuvine omului sa le graiasca" (II Cor. 12, 4). S-a suit si Moise - se spune - pana la al saptelea cer, de unde a primit legea "intru randuieli de la ingeri" (F.A. 7, 53).
S-au ridicat "ca spre cer" cu tot cu trup si Enoh cu Ilie, dar nici un trup de om viu nu a putut vedea slava dumnezeiasca, afara de Trupul lui Hristos, Care S-a inaltat la ceruri cu acelasi trup care a patimit, avand pe el semnele cuielor si ale sulitei si ale spinilor.

[bin000]

În prealabil postat de Inorogul

Am inteles: credinta si holocaustul se afla deja pe lista speciala. Se sinchiseste cineva sa spuna de ce trebuie incluse pe lista speciala? Pentru ca se supara unii? Stiam, dar asta se aplica si scobitului in nas. Sigur se va gasi cineva sa fie deranjat de gest. Ne trebuie argumente care sa nu poate fi aplicate si altor idei care sa-si faca loc pe lista.

Si uitat fabula evolutionista.

Ionel de la etajul 3 poate fi provocat, insultat si luat in deradere?

.. da ,cu siguranta ,poate fi luat in deradere.El si toti dei care cred in evolutionism si ,in acelasi timp ,cred in libera alegere

...Greu cu democratia asta :).

În prealabil postat de bin000

.. da ,cu siguranta ,poate fi luat in deradere.El si toti dei care cred in evolutionism si ,in acelasi timp ,cred in libera alegere

Care e... legatura?