Fenomenul obedienţei

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de florin.oltean75

Esti dragut.

Unde scrie ca "a fost convins de invierea fiului sau"?

Si chiar daca este precum spui, este un non-sens sa omori pe cineva pentru a fi inviat.

Virtutea ascultarii in acest caz isi pierde semnificatia.

Pentru ca prin “convingerea ta” astepti o decizie favorabila tie!

Nu spui “fie ce o fi – poate nu doresti Doamne sa-l invii – Fie precum vrei!”


Este ca si cum ai trisa la un examen, la care deja ii stii rezultatul si iti joci convingator rolul de elev care raspunde constiincios la intrebarile profesorului.

Virtutea care este testata este "obedienta" - nu convingerile, asteptarile sau sperantele.

Oricum, nu stiu care este diferenta intre 'virtute' si 'virtute teologica'...??

E interpretarea unui preot local și mi-a plăcut. Poate că așa a fost.

E un non sens să omori pe cineva.

Trebuie să faci diferența între a crede și a ști. Avraam a crezut, dar ce anume - nu se știe. Nu a știut de ce a vrut Dumnezeu ca el să-l sacrifice pe Isaac. E dovada de maximă ascultare, dusă pînă la absurd.

Virtuți sînt multe, dar numai trei sînt teologice: credința, nădejdea și dragostea (1 Corinteni 13,13). Nu-mi spune că nu știai.

În prealabil postat de florin.oltean75

Cati demoni sunt si nume au?

Sînt destui. Am și eu cîțiva, dar poate într-o zi o să scap de ei definitiv.