Despre viclenia sectantilor

[Savonarola]

În prealabil postat de Adriana3

Este ceea ce dvs. doriti sa intelegeti din acel verset ignorand toate celelalte 3 Evanghelii care spun cu totul altceva, spun negru pe alb ca Cina a fost exact Pastele sacrificat si gatit in ziua dinainte de Pasti si mancat apoi dupa apus, deci de Pasti. Este altceva decat ceea ce intelegeti dvs. dintr-un singur verset de la Ioan. Doriti sa numar de cate ori Cina este desemnata cu cuvantul "Pasti" in cele 3 Evanghelii? O fac si pe asta daca doriti. Cina a fost de Pasti dupa spusele a 3 evanghelisti, si aceasta prima zi de Pasti in care a fost rastignit Domnul a cazut inainte de Sabat dupa spusele lui Ioan, deci prima zi de Pasti, cu rastignirea, a fost intr-o vineri. Ca atare mentiunea lui Ioan ca zi pregatitoare Sabatului si in acelasi timp zi pregatitoare a Pastelui, nu poate fi inteleasa in acest context decat ca si ziua pregatitoare Sabatului Pascal, al marelui Sabat care a avut loc in 16 Nissan.

Eu am spus altceva. Paştile propriu-zise erau mâncate în a doua zi a Sărbătorii Azimilor. Prima zi era Ziua Pregătirii Paştilor. De-abia din seara acelei zile, după apusul soarelui, adică în a doua zi a Sărbătorii (de 7 zile), avea loc propriu-zis cina pascală. Ei bine, Hristos a avut cina pascală cu o seară înainte, nu în ziua obişnuită pentru mâncatul Paştilor, adică a mielului pascal.

La Ioan 19:14 scrie clar că acea zi în care Iisus a fost adus la Pilat, iar mai apoi a fost răstignit era Ziua Pregătirii Paştilor, adică prima zi a Sărbătorii Azimelor, dar ziua în care paştile erau pregătite, nu şi mâncate. Vezi http://scripturetext.com/john/19-14.htm, unde scrie foarte clar παρασκευὴ τοῦ πάσχα, adică

παρασκευη noun - nominative singular feminine
paraskeue par-ask-yoo-ay': readiness -- preparation.

πασχα aramaic transliterated word
pascha pas'-khah: the Passover (the meal, the day, the festival or the special sacrifices connected with it) -- Easter, Passover.

Prin urmare, Iisus a avut Cina Domnului în ziua precedentă, adică în prima zi a sărbătorii azimilor, în ziua pregătirii, în seara/noaptea acelei zile.

Pe de altă parte, la Ioan 19:31 spune că evreii au cerut ca trupurile celor răstigniţi să nu rămână pe cruce în timpul nopţii, pentru a respecta o poruncă din Deuteronom, iar în evanghelie că ziua următoare, ziua în care cădeau Paştile, era şi ziua Sabatului.