Despre viclenia sectantilor

[Savonarola]

În prealabil postat de Adriana3

Este ceea ce dvs. doriti sa intelegeti din acel verset ignorand toate celelalte 3 Evanghelii care spun cu totul altceva, spun negru pe alb ca Cina a fost exact Pastele sacrificat si gatit in ziua dinainte de Pasti si mancat apoi dupa apus, deci de Pasti. Este altceva decat ceea ce intelegeti dvs. dintr-un singur verset de la Ioan. Doriti sa numar de cate ori Cina este desemnata cu cuvantul "Pasti" in cele 3 Evanghelii? O fac si pe asta daca doriti. Cina a fost de Pasti dupa spusele a 3 evanghelisti, si aceasta prima zi de Pasti in care a fost rastignit Domnul a cazut inainte de Sabat dupa spusele lui Ioan, deci prima zi de Pasti, cu rastignirea, a fost intr-o vineri. Ca atare mentiunea lui Ioan ca zi pregatitoare Sabatului si in acelasi timp zi pregatitoare a Pastelui, nu poate fi inteleasa in acest context decat ca si ziua pregatitoare Sabatului Pascal, al marelui Sabat care a avut loc in 16 Nissan.

Eu am spus altceva. Paştile propriu-zise erau mâncate în a doua zi a Sărbătorii Azimilor. Prima zi era Ziua Pregătirii Paştilor. De-abia din seara acelei zile, după apusul soarelui, adică în a doua zi a Sărbătorii (de 7 zile), avea loc propriu-zis cina pascală. Ei bine, Hristos a avut cina pascală cu o seară înainte, nu în ziua obişnuită pentru mâncatul Paştilor, adică a mielului pascal.

La Ioan 19:14 scrie clar că acea zi în care Iisus a fost adus la Pilat, iar mai apoi a fost răstignit era Ziua Pregătirii Paştilor, adică prima zi a Sărbătorii Azimelor, dar ziua în care paştile erau pregătite, nu şi mâncate. Vezi http://scripturetext.com/john/19-14.htm, unde scrie foarte clar παρασκευὴ τοῦ πάσχα, adică

παρασκευη noun - nominative singular feminine
paraskeue par-ask-yoo-ay': readiness -- preparation.

πασχα aramaic transliterated word
pascha pas'-khah: the Passover (the meal, the day, the festival or the special sacrifices connected with it) -- Easter, Passover.

Prin urmare, Iisus a avut Cina Domnului în ziua precedentă, adică în prima zi a sărbătorii azimilor, în ziua pregătirii, în seara/noaptea acelei zile.

Pe de altă parte, la Ioan 19:31 spune că evreii au cerut ca trupurile celor răstigniţi să nu rămână pe cruce în timpul nopţii, pentru a respecta o poruncă din Deuteronom, iar în evanghelie că ziua următoare, ziua în care cădeau Paştile, era şi ziua Sabatului.

[Adriana3]

În prealabil postat de Savonarola

Eu am spus altceva. Paştile propriu-zise erau mâncate în a doua zi a Sărbătorii Azimilor. Prima zi era Ziua Pregătirii Paştilor. De-abia din seara acelei zile, după apusul soarelui, adică în a doua zi a Sărbătorii (de 7 zile), avea loc propriu-zis cina pascală. Ei bine, Hristos a avut cina pascală cu o seară înainte, nu în ziua obişnuită pentru mâncatul Paştilor, adică a mielului pascal.

La Ioan 19:14 scrie clar că acea zi în care Iisus a fost adus la Pilat, iar mai apoi a fost răstignit era Ziua Pregătirii Paştilor, adică prima zi a Sărbătorii Azimelor, dar ziua în care paştile erau pregătite, nu şi mâncate. Vezi http://scripturetext.com/john/19-14.htm, unde scrie foarte clar παρασκευὴ τοῦ πάσχα, adică

παρασκευη noun - nominative singular feminine
paraskeue par-ask-yoo-ay': readiness -- preparation.

πασχα aramaic transliterated word
pascha pas'-khah: the Passover (the meal, the day, the festival or the special sacrifices connected with it) -- Easter, Passover.

Prin urmare, Iisus a avut Cina Domnului în ziua precedentă, adică în prima zi a sărbătorii azimilor, în ziua pregătirii, în seara/noaptea acelei zile.

Pe de altă parte, la Ioan 19:31 spune că evreii au cerut ca trupurile celor răstigniţi să nu rămână pe cruce în timpul nopţii, pentru a respecta o poruncă din Deuteronom, iar în evanghelie că ziua următoare, ziua în care cădeau Paştile, era şi ziua Sabatului.

Ati spus niste informatii corecte aici, va apropiati cu intelegerea :)
Ati spus ca Pastile erau pregatite in prima zi a sarbatorii azimilor, corect, si ati spus ca erau mancate in seara/noaptea acelei zile, corect. Daca luati in considerare ca seara/noaptea acelei zile apartinea de fapt zilei urmatoare din cauza ca ziua la evrei ziua se schimba de cu seara si nu la miezul noptii ca la noi, ati ajuns la prima zi Pascala. Acum ramane de vazut cum se cheama la evrei Sabatul pascal, daca nu cumva se cheama exact cum ati spus. Si mai este ceva: Pastele tine 7 zile in mod normal, dar din cauza ca ziua Pastelui trebuia comunicata de rabini si dura pana ajungea la urechilor tuturor, a facut ca acel Passover sa fie tinut doua zile la rand iar sarbatoarea sa dureze astfel 8 zile. Gasiti pe site-ul evreiesc. Asta ar putea explica de ce primele 3 evanghelii indica ziua de Pasti inainte de Sabat iar Ioan o indica exact de Sabat.

[Savonarola]

Prima zi a Sărbătorii Azimilor era şi ziua în care se mânca paştile, adică îm noaptea acelei prime zile ?

[catalin2]

În prealabil postat de Savonarola

Prima zi a Sărbătorii Azimilor era şi ziua în care se mânca paştile, adică îm noaptea acelei prime zile ?

Azimile si mielul se mancau numai incepand cu seara Pastilor, niciodata inainte. Dar ziua pregatirilor mai era numita si prima zi a azimilor, probabil pentru ca seara e ziua de Pasti.

[Adriana3]

În prealabil postat de Savonarola

Prima zi a Sărbătorii Azimilor era şi ziua în care se mânca paştile, adică îm noaptea acelei prime zile ?

Conform Exodului, sarbatoarea Pastelui trebuia sa tina 7 zile incepand cu ziua 15 a primii luni a anului, luna Nissan (care se situeaza primavara, undeva in martie-aprilie), si pana in ziua 21. Ziua 15 incepea in seara zilei de 14, iar in aceasta zi de 14, catre seara, se jertfea mielul si se frigea pe foc, iar cand venea seara, deci se facea 15 Nissan, se manca mielul tocmai fript si acest miel era Pastele, deci cu acea seara-noapte incepeau Pastile. Si in tot acest interval de 15-21 Nissan se manca numai azimi iar in casa nu trebuia sa mai existe paine dospita. Ca atare, evreii si-au facut obiceiul sa arda painea dospita de cu o zi inainte ca sa fie siguri ca nu mai ramane nimic. De aceea ziua de 14 Nissan in care se pregatea mielul, a capatat numele de prima zi a azimilor pentru ca in ea se debarasau oamenii de painea dospita in vederea inlocuirii ei cu azimi de Pasti. Deci in ziua de 13 Nissan, dupa cina cand se facea seara si incepea astfel ziua de 14 Nissan, se ardea toata painea dospita si nu mai era voie sa se manance asa ceva. Dimineata urmatoare, tot 14 Nissan, se face o ultima cautare formala in casa pentru a se asigura ca nu mai exista paine dospita, de aceea este numita prima zi a azimilor, insa azimile inca nu se mananca pentru ca inca nu este Pastile, ci spre seara se frige mielul, si cand vine seara, deci 15 Nissan se mananca mielul cu azimi. Iar aceasta zi de 15 Nissan este considerata ca un Sabat, adica este interdictie de a munci cu exceptia gatitului care in Sabat nu-i permis dar in prima zi de Pasti este permis. Si la fel este si a 7-a zi de Pasti (ultima zi de Pasti) cu statut de Sabat. Acum ce se intampla? Cum lunile la evrei sunt legate de lunile pline, si cum luna calendaristica incepe de indata ce aparea o umbra intunecata pe luna cereasca, intotdeauna era rabinul cel care decreta faptul ca luna Nissan era inceputa. Insa vestea ajungea uneori cu intarziere de o zi in locurile mai indepartate de la tara si ca atare, pentru ca oamenii sa fie siguri ca nu se inseala, au inceput sa tina 2 zile de Pasti cu statut de Sabat in loc de una sigura, doua zile de Pasti cu statut de Sabat la inceputul Pastilor si doua la sfarsit, iar sarbatoarea de Pasti a devenit astfel de 8 zile in loc de 7. Mai ales evreii din diaspora mai pastreaza aceasta traditie in timp ce in Israel au devenit mai stricti, au revenit la 7 zile avand in vedere ca acum nu mai este problema decretarea inceputului lunii Nissan dupa luna plina. Acum se stie in avans cand va fi.