Voi ce ati fi facut?

[Jane Says]

În prealabil postat de Doriana

Eu am exprimat punctul de vedere al lui Dumnezeu. Tu poti gandi ca Dumnezeu investeste in tine sau poti gandi ca vrei cu disperare sa cunosti vocea Lui, caci este o mare binecuvantare sa cunosti vocea Stapanului ca sa poti implini poruncile Lui. Poti gandi ca te-ai saturat sa tot fii amagita de fel si fel de voci si vrei sa stii sigur cand vorbeste Dumnezeu. E legitim si absolut normal sa putem deosebi vocea Tatalui. Altfel cum ne vom descurca in aceasta lume plina de ispite?

In orice fel ai gandi, mandria nu e obligatorie. Te poti mandri si zicand ca esti un nenorocit, poti fi smerit si stiind ca Dumnezeu investeste in tine.

Noi (lol, nu noi, Sfintii Parinti) zicem asa: ca si daca ne invredniceste Dumnezeu de vreo aratare dumnezeiasca - cu alte cuvinte investeste in noi si ne face cogeamite darul - mai bine ne este sa nu primim, din teama de a nu gresi. Si atunci Dumnezeu nu se supara ca din prudenta si smerenie am refuzat, ci gaseste o alta cale pentru a ne vorbi (prin altcineva sau prin altceva). Si-asta au spus-o oameni care erau ei insisi plini de har, prin mila Domnului si se invredniceau de lucruri peste puterea noastra de inchipuire.