"Adevarata stiinta duce la credinta"

In timp ce europenii apuseni se zbateau in ghearele Evului Mediu intunecat,cu tot bigotismul,superstitia si violenta sa,adevarati barbari cu cruci doar pe piept,invatatii arabi infiintau moschei-universitati,precum Inama sau Al Azhar unde temeiul islamic,gravat pe pereti, pentru cercetare era: ,,Eu sunt miezul cunoasterii.Invata".Nu numai ca studiau si conservau operele anticilor,in special ale grecilor,dar odata ce le traduceau si studiau treceau la aplicatii care sa le continue sensul cercetarii si cunoasterii,adica preluau baza si o aprofundau,precum in astronomie,matematica sau medicina.De altfel unul dintre genialii invatati arabi care au activat in asemenea centre universitare islamice,Ibn al Haythan,a inteles secretul functionarii ochiului uman,studiind proprietatile esentiale ale luminii si mai ales realizand un experiment intitulat ,,Al Bat al Muthlim"care a fost similar cu ceea ce azi numim ,,camera obscura".Astfel prin aprofundare si experiment au transformat ceea ce greci numeau ,,filosofie naturala"in ceea ce apoi s-a numit stiinta.Experimente in fizica si chimie,savanti sclipitori precum Ibn al Nafis,au fost elemente care au condus la descoperiri precum instrumente astronomice de care mai apoi europenii se vor servi pentru a descoperi Lumea Noua,si au inclinat astfel,intr-un anumit sens, balanta influentei in favoarea civilizatiei vestice pentru o lunga perioada de timp.

Ca sa vedeti mai bine disproportia existenta inainte de interferenta culturala inevitabila ar trebui notat ca in jurul anului 1000 AD disproportia dintre bibliotecile apusene si cele musulmane era covarsitoare,o biblioteca medievala cu peste 200 de carti fiind considerata ca fiind de referinta.In comparatie biblioteca araba din Cordoba avea aprox 80000 de volume.Odata cu inceperea cruciadelor nu au plecat spre Tara Sfanta doar cruciati si calugari ci si invatati europeni in cautarea unui univers mai amplu de cercetare.Ceea ce au gasit i-a socat profund,observand ca pana si motivele decorative de pe peretii moscheilor-universitati erau de fapt ilustrari ale unor principii geometrice.In Toledo,dupa Reconquista,cum observa si un savant englez al vremii,Daniel din Morley,s-a inceput imediat traducerea in latina a imenselor biblioteci arabe,cu Aristotel in prim plan alaturi de cel mai bun talcuitor al sau Averroes.Profesoara de istorie Bettany Hughes(o admir profund pe aceasta femeie de stiinta,mi-as dori enorm sa ajung la o prelegere a dansei despre Grecia antica)spunea ca in timpul Renasterii,un efect al acestui tsunami cultural(nu neaparat cauza Renasterii cum s-a exagerat cateodata)aproape fiecare student al unei universitati europene avea in geanta o carte a lui Aristotel si una a lui Averroes cu explicatii. Descoperirile lui Copernic fusesera la randul lor anticipate de studiile lui Al Tusi,un savant arab din Iran,ce studiase aceleasi probleme de astronomie.In Florenta renascentista,orasul care de-a lungul timpului au trait genii precum Dante,Machiavelli si Leonardo,eruditia in domeniul antic se impletea cu ideile revolutionare ce razbateau din tratatele arabe traduse.Nimic nu avea sa fie cum fusese,stiinta isi intra in drepturi dar as dori sa inchei cu niste cuvinte,dintr-o scrisoare, ale unui savant anonim al acelui timp care cred ca s-ar potrivi cumva cu tema topicului si cu care inchei,cu scuzele de rigoare,aceasta digresiune:,,Desigur ca Dumnezeu domneste peste univers.Dar putem si trebuie sa studiem fenomenul natural.Arabii ne-au invatat asta"

Ar fi interesant de realizat in oglinda,pe acelasi esantion de timp,un scurt portret al culturii rasaritene pentru a se observa mai bine confluentele sau liniile de demarcatie,si astfel implinind un vechi dicton latin(avem dese momente de amnezie culturala ca popor,uitand ca suntem o insula a latinitatii in arealul nostru):Docendo discimus