Venirea Fiului Omului

[Tartaruga]

În prealabil postat de ioan cezar

E alegerea ta ca te faci ca nu pricepi ce am scris. Degeaba le invarti si rastalmacesti... Ce am scris e limpede si fara dubii. Accepti sau nu.
Din cate vad, nu accepti. E in regula, eu ma limitez la a propune, nu tin sa iti impun ceea ce este strigator la cer de adevarat, dealtfel. E neplacut insa cand vad cum rastalmacesti si sucesti vorbele... Precum faci cu toate, nu-i asa? Ca sa-ti pice, copil lipsit de intelegeri, precum iti face placere la micile umflaturi ale egoului. Narcisismul lezat si toate ale lui.

Cat priveste fanteziile si fantasmele, iti propun sa nu mai incerci sa vinzi castraveti gradinarului. Poate ai remarcat, printre altele, ca in postarile unde ai facut precizari legate de domeniul tau profesional m-am abtinut sa intervin. Desi am remarcat, in treacat, cateva mici locuri discutabile. Eu am putut sa fac asta, sa ma abtin, tu de ce nu poti?

Nu poti, din acelasi motiv, probabil, pentru care exista o singura republica monahala pe Terra. Unde traiesc exclusiv barbati. Binecuvantata si ocrotita, insa, de O Femeie Lucida. Tocmai de aici, din Cunoasterea Ei vine si binecuvantarea. Pentru ca stie bine cum stau lucrurile pe pamant...

Sa vand castraveti gradinarului? Ioan draga, atata imaginatie cata am vazut la tine, inca nu am vazut la nimeni pe aici si mai ales nu la fete. De ai ajuns pana acolo incat sa-L imaginezi pe Domnul ca fiu risipitor? Se vede treaba ca atunci cand este vorba de persoana proprie, gradinarul este ca cizmarul, cel mai prost incaltat.
Faptul ca unii barbati nu pot trai in preajma femeilor nu arata ca femeile nu pot trai fara barbat ca daca ar fi asa, pai cei din republica monahala de care vorbiti ar fi niste iresponsabili. Faptul ca merg acolo si traiesc doar intre barbati fara sa isi puna problema ca vreo femeie din lume ar depinde de ei arata faptul ca femeile pur si simplu nu depind de ei. Iar femeile nu au nici o problema in a trai in mijlocul barbatilor, doar unii barbati au ceva problema cu treaba asta de unde si republica de care vorbiti. Si vad ca dvs. chiar aveti o problema cu treaba asta, cu faptul ca femeia este o fiinta cat se poate de libera, vad ca v-ar fi placut sa fie dependenta de barbat. Cred ca este lucrul cel mai surprinzator pe care l-am descoperit despre dvs., nu ma asteptam sa fiti atat de reductionist... Pacat.
Si oricum la nivel de logica ramane surprinzatoare argumentatia dvs.: faptul ca femeia ar fi dependenta de barbat este demonstrata de alegerea barbatilor de a trai fara ele, atat de dependente sunt ele. Pai daca o mama ar decide sa arate cat de libera si independenta este ea fata de pruncul ei nou nascut care depinde de ea, pai pruncul ar muri daca ea ar face o republica monahala in care accesul pruncilor sa fie interzis! Asta inseamna a fi dependent si a nu putea trai fara celalat! Exemplul dat de dvs. arata exact opusul, barbatii pot sa stea inchisi in republica lor ca femeile se descurca in continuare si fara. Asa cum se descurca si pe timp de razboi cand barbatii se omoara intre ei si ele raman singure, asa cum se descurca si la batranete cand barbatii cam mor mai repede etc. Pentru mine este incredibil sa aud de la dvs. discursuri reductioniste vis-a-vis de femeie. M-ati surprins mai mult decat pot spune in cuvinte...

În prealabil postat de Tartaruga

Sa vand castraveti gradinarului? Ioan draga, atata imaginatie cata am vazut la tine, inca nu am vazut la nimeni pe aici si mai ales nu la fete. De ai ajuns pana acolo incat sa-L imaginezi pe Domnul ca fiu risipitor? Se vede treaba ca atunci cand este vorba de persoana proprie, gradinarul este ca cizmarul, cel mai prost incaltat.
Faptul ca unii barbati nu pot trai in preajma femeilor nu arata ca femeile nu pot trai fara barbat ca daca ar fi asa, pai cei din republica monahala de care vorbiti ar fi niste iresponsabili. Faptul ca merg acolo si traiesc doar intre barbati fara sa isi puna problema ca vreo femeie din lume ar depinde de ei arata faptul ca femeile pur si simplu nu depind de ei. Iar femeile nu au nici o problema in a trai in mijlocul barbatilor, doar unii barbati au ceva problema cu treaba asta de unde si republica de care vorbiti. Si vad ca dvs. chiar aveti o problema cu treaba asta, cu faptul ca femeia este o fiinta cat se poate de libera, vad ca v-ar fi placut sa fie dependenta de barbat. Cred ca este lucrul cel mai surprinzator pe care l-am descoperit despre dvs., nu ma asteptam sa fiti atat de reductionist... Pacat.
Si oricum la nivel de logica ramane surprinzatoare argumentatia dvs.: faptul ca femeia ar fi dependenta de barbat este demonstrata de alegerea barbatilor de a trai fara ele, atat de dependente sunt ele. Pai daca o mama ar decide sa arate cat de libera si independenta este ea fata de pruncul ei nou nascut care depinde de ea, pai pruncul ar muri daca ea ar face o republica monahala in care accesul pruncilor sa fie interzis! Asta inseamna a fi dependent si a nu putea trai fara celalat! Exemplul dat de dvs. arata exact opusul, barbatii pot sa stea inchisi in republica lor ca femeile se descurca in continuare si fara. Asa cum se descurca si pe timp de razboi cand barbatii se omoara intre ei si ele raman singure, asa cum se descurca si la batranete cand barbatii cam mor mai repede etc. Pentru mine este incredibil sa aud de la dvs. discursuri reductioniste vis-a-vis de femeie. M-ati surprins mai mult decat pot spune in cuvinte...

Te-ai cam infierbantat sub carapacea aia... Eu zic de cal, tu marai despre magar!
Nu poti sesiza, oare, cu nici un chip ca vorbele parintelui (si ale mele) nu se refera la vreun conflict de putere sau alte calitati intre barbat si femeie, intre femeie si barbat?

Noi ortodocsii iubim femeile din nenumarate motive binecuvantate de Dumnezeu. Iar fata de sectantele feministe reusim chiar sa avem o urma de compasiune. Le-am iubi si pe ele, daca ar voi sa fie iubite. Dar nu vor! Vor doar sa fie admirate pentru presupusa lor stralucire. Onoruri vor si plecaciuni, deh!

In materie de asceza monahala insa, si de organizare a unei obsti, in materie de talcuire si propovaduire a Cuvantului lui Dumnezeu, in oficierea Sfintelor Taine, in toate ale Bisericii (precum si ale familiei!) DUMNEZEU A RANDUIT CA BARBATUL SA FIE CAPUL, iar nu femeia. Ceea ce tu nu vrei cu nici un chip sa pricepi si sa accepti.

Pentru femeie, Dumnezeu a randuit alte sarcini, deloc lipsite de noblete si stralucire reala, in calitatea lor de sotii, mame si ajutatoare ale randuielilor din Biserica. Precum si alte binecuvantate roluri. Pe care tu le treci cu vederea, nemultumita ca nu ai sceptrul in mana... Ca sa faci ce, oare, cu el?...

In postarea mea am citat cuvantul parintelui profesor Coman tocmai pentru a evidentia faptul ca Biserica (asadar sfintirea omului) poarta o sarcina a carei conducere revine exclusiv barbatilor.
Cunosti desigur faptul ca maicutele, in manastiri si chiar in unele schituri, asculta de stareti barbati si, chiar daca avem o maica stareta, ea asculta la randul ei de un barbat, fie si episcopul locului.
Exclus asadar ca vreodata in Ortodoxie sa intalnim ce aveti voi in sectele voastre: femei pe post de cucos... Asta e o rusine a firii, nu numai o abatere de la cele randuite de Dumnezeu in treburile duhovnicesti.

Dar tu le rastalmacesti pe toate, voluptuos (a la francaise)...

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de ioan cezar

Cunosti desigur faptul ca maicutele, in manastiri si chiar in unele schituri, asculta de stareti barbati ...

Uite, eu nu cunoşteam chestia asta şi recunosc că mă surprinde: e prima dată când aud. E o practică larg încetăţenită ? BOR încurajează aşa ceva, sau sunt "iniţiative locale" ?

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Uite, eu nu cunoşteam chestia asta şi recunosc că mă surprinde: e prima dată când aud. E o practică larg încetăţenită ? BOR încurajează aşa ceva, sau sunt "iniţiative locale" ?

Da Mihnea, manastirile de maici au adeseori staret barbat. Exista si o conducere "din lateral", adica o staretie este pastorita de duhovnic, preot asadar care vietuieste in alta obste. Maicutele sunt tot sub ascultare de episcopat, in definitiv. Cum altfel?
Pe de alta parte, exista in lume si manastiri mixte, cu maici si calugari (de exemplu la Essex, unde era Parintele Zaharov). Nu stiu daca in BOR avem acest mod de vietuire, banuiesc ca nu, desi s-ar putea sa ma insel.

Dar tu cum credeai?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de ioan cezar

Da Mihnea, manastirile de maici au adeseori staret barbat. Exista si o conducere "din lateral", adica o staretie este pastorita de duhovnic, preot asadar care vietuieste in alta obste. Maicutele sunt tot sub ascultare de episcopat, in definitiv. Cum altfel?
Pe de alta parte, exista in lume si manastiri mixte, cu maici si calugari (de exemplu la Essex, unde era Parintele Zaharov). Nu stiu daca in BOR avem acest mod de vietuire, banuiesc ca nu, desi s-ar putea sa ma insel.

Dar tu cum credeai?

Eu credeam că mănăstirile de maici au întotdeauna stareţă. Femeie. Căreia noi îi spunem "sora superioară". Duhovnicul (spiritualul) este bărbat fiindcă trebuie să fie preot dacă ascultă confesiuni. Dar subordonarea în materie de disciplină este faţă de maica superioară, nu faţă de duhovnic.

Desigur că toate mănăstirile, fie catolice, fie ortodoxe, sunt (sau ar trebui să fie) sub ascultarea episcopatului, numai că episcopatul nu locuieşte acolo noaptea.

În ceea ce priveşte mănăstirile catolice, ascultarea faţă de episcopat e un pic mai complicată, existând un grad variabil (de la un ordin la altul) de autonomie. În materii obişnuite, rolul conducător al episcopului este, în general, cvasi-inexistent: mult mai mult contează superioara provincială şi, deasupra ei, superioara generală, asistate de capitluri (consilere). În orice caz, de vreo mănăstire catolică de maici care să fie conduse de un "frate superior" eu nu am auzit. Există norme de prudenţă care ar împiedica un asemenea lucru. Nimeni nu trebuie să se bazeze pe capacitatea de rezistenţă în faţa ispitelor, ci trebuie să fugim de ispite.

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Eu credeam că mănăstirile de maici au întotdeauna stareţă. Femeie. Căreia noi îi spunem "sora superioară". Duhovnicul (spiritualul) este bărbat fiindcă trebuie să fie preot dacă ascultă confesiuni. Dar subordonarea în materie de disciplină este faţă de maica superioară, nu faţă de duhovnic.

Desigur că toate mănăstirile, fie catolice, fie ortodoxe, sunt (sau ar trebui să fie) sub ascultarea episcopatului, numai că episcopatul nu locuieşte acolo noaptea.

În ceea ce priveşte mănăstirile catolice, ascultarea faţă de episcopat e un pic mai complicată, existând un grad variabil (de la un ordin la altul) de autonomie. În materii obişnuite, rolul conducător al episcopului este, în general, cvasi-inexistent: mult mai mult contează superioara provincială şi, deasupra ei, superioara generală, asistate de capitluri (consilere). În orice caz, de vreo mănăstire catolică de maici care să fie conduse de un "frate superior" eu nu am auzit. Există norme de prudenţă care ar împiedica un asemenea lucru. Nimeni nu trebuie să se bazeze pe capacitatea de rezistenţă în faţa ispitelor, ci trebuie să fugim de ispite.

Draga Mihnea, inteleg nedumerirea ta. Am avut-o si eu. Insa aminteste-ti ca un staret intre maici e in relatia dintre Adam si Eva inainte de pacat. Au o viata ingereasca, asadar nu e potrivit sa judecam cu masura lumeasca acele lucruri... Ca exemplu, cu care chiar plusez: daca te mira astfel de fapte, ce crezi atunci de convietuirea Parintelui Rafail Noica cu maicuta, singuri, in casa retrasa din Albac?...
Eu cred ca sunt Adam si Eva inainte de pacat. Tu ce crezi?...

In urma cu vreo doi ani am vazut la Trinitas un interviu cu un preot venit de curind de pe Athos. Primise ascultarea sa fie staretul unui schit sau manastiri de maici din judetul Timis. Era si pe youtube o postare, cu un continut care dura vreo ora (interviu, imagini etc.). Din nefericire, nu imi amintesc numele lacasului si nici pe al preotului, ca ti-as fi scris link-ul sa vezi si tu ce frumusete acolo... De ce sa privim chioris astfel de lucruri, zau asa...
Mai caut, poate gasesc totusi... E undeva langa munti, in Timis, dar nu gasesc, din pacate... Tine-mi pumnii, poate aflu intr-un final...:)

P.S. Uite ceva apropiat cat de cat, insa relevant pentru ce ii scriam rebelei Tartaruga (ca maicile au nevoie de un conducator spiritual barbat): slujbele de la Manastirea Timiseni, manastire de maici, sunt savarsite de protosinghelul Mihail Duma care este si duhovnicul manastirii. Implicat in viata de obste a maicutelor este si Arhimandritul Simeon Stana, exarhul locului, care slujeste deseori la manastire (vezi pe google Timisana).
Asadar, ceea ce sustineam ca idee de fond, e limpede: in Biserica barbatii au locul si rolul lor incontestabil. Cine nu e de acord cu asta... eu ce sa spun? Treaba lui, sau a ei...

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de ioan cezar

Ca exemplu, cu care chiar plusez: daca te mira astfel de fapte, ce crezi atunci de convietuirea Parintelui Rafail Noica cu maicuta, singuri, in casa retrasa din Albac?...

Dar casa din Albac nu este o mănăstire. Este o casă în care s-a retras călugărul Rafail ca schimnic.

In urma cu vreo doi ani am vazut la Trinitas un interviu cu un preot venit de curind de pe Athos. Primise ascultarea sa fie staretul unui schit sau manastiri de maici din judetul Timis. Era si pe youtube o postare, cu un continut care dura vreo ora (interviu, imagini etc.). Din nefericire, nu imi amintesc numele lacasului si nici pe al preotului, ca ti-as fi scris link-ul sa vezi si tu ce frumusete acolo...

Abia asta ar fi relevant.

slujbele de la Manastirea Timiseni, manastire de maici, sunt savarsite de protosinghelul Mihail Duma care este si duhovnicul manastirii.

Slujbele din toată lumea sunt săvârşite de preoţi, care sunt bărbaţi după voia Domnului. Protosinghel este rang monahal, nu este conducător de mănăstire de maici. Nu este streţ.

Implicat in viata de obste a maicutelor este si Arhimandritul Simeon Stana, exarhul locului, care slujeste deseori la manastire (vezi pe google Timisana).

Exarhul este deasupra stareţei. Este "eşalonul superior" pentru o mănăstire, aşa cum divizia este eşalonul superior în raport cu o unitate militară (regiment). O eparhie are unul sau, cel mult, doi exarhi care cu asta se ocupă: supravegherea mănăstirilor în numele episcopului.

Dar, dacă tot aţi spus "Timişeni", iaca ma prins un fir şi am "dat o goaglă". Am găsit un articol de pe creştinortodox.ro, de unde rezultă, aşa cum mă aşteptam, că la conducerea acestei mănăstiri de maici este o femeie: monahia Casiana.

Deci, ideea că ar exista mănăstiri ortodoxe de femei unde stareţ să fie un bărbat încă se cere probată. Nu e vorba că eu nu vreau să vă cred, ci că nu pot să cred.

Asadar, ceea ce sustineam ca idee de fond, e limpede: in Biserica barbatii au locul si rolul lor incontestabil. Cine nu e de acord cu asta... eu ce sa spun? Treaba lui, sau a ei...

Dar eu nu am susţinut că în Biserică, inclusiv în Biserica Domestică ce este familia, bărbaţii nu ar avea un rol. Tot ceea ce am susţinut este că, cel puţin ca regulă generală, maicile sunt conduse de una dintre ele şi că este bine să fie aşa.

Dacă tot am pornit analogia asta militară: asta sunt, în fond, monahii şi monahiile: trupele regulate ale Ecclesiei Militans. Noi, mirenii, suntem rezerviştii. Preoţii noştri mireni ne mai cheamă Duminica la câte un curs şi un exerciţiu de Apărare Civilă. Asta nu înseamnă că nu am face parte din Ecclesia Militans, care este Armata lui Cristos, ci doar că rolurile sunt împărţite: unii sunt trupele regulate, ceilalţi stăm la vatră, ne vedem de munca câmpului şi apărem în caz de mobilizare generală, fiecare în provincia sa, care este eparhia, fiecare la unitatea sa, care este parohia, luând steagurile noastre, care sunt praporii.
Acuma, întrebare: cât de normal ar fi ca o unitate de amazoane active să fie conduse de un colonel bărbat ?

[Tartaruga]

În prealabil postat de ioan cezar

Draga Mihnea, inteleg nedumerirea ta. Am avut-o si eu. Insa aminteste-ti ca un staret intre maici e in relatia dintre Adam si Eva inainte de pacat. Au o viata ingereasca, asadar nu e potrivit sa judecam cu masura lumeasca acele lucruri... Ca exemplu, cu care chiar plusez: daca te mira astfel de fapte, ce crezi atunci de convietuirea Parintelui Rafail Noica cu maicuta, singuri, in casa retrasa din Albac?...
Eu cred ca sunt Adam si Eva inainte de pacat. Tu ce crezi?...

In urma cu vreo doi ani am vazut la Trinitas un interviu cu un preot venit de curind de pe Athos. Primise ascultarea sa fie staretul unui schit sau manastiri de maici din judetul Timis. Era si pe youtube o postare, cu un continut care dura vreo ora (interviu, imagini etc.). Din nefericire, nu imi amintesc numele lacasului si nici pe al preotului, ca ti-as fi scris link-ul sa vezi si tu ce frumusete acolo... De ce sa privim chioris astfel de lucruri, zau asa...
Mai caut, poate gasesc totusi... E undeva langa munti, in Timis, dar nu gasesc, din pacate... Tine-mi pumnii, poate aflu intr-un final...:)

P.S. Uite ceva apropiat cat de cat, insa relevant pentru ce ii scriam rebelei Tartaruga (ca maicile au nevoie de un conducator spiritual barbat): slujbele de la Manastirea Timiseni, manastire de maici, sunt savarsite de protosinghelul Mihail Duma care este si duhovnicul manastirii. Implicat in viata de obste a maicutelor este si Arhimandritul Simeon Stana, exarhul locului, care slujeste deseori la manastire (vezi pe google Timisana).
Asadar, ceea ce sustineam ca idee de fond, e limpede: in Biserica barbatii au locul si rolul lor incontestabil. Cine nu e de acord cu asta... eu ce sa spun? Treaba lui, sau a ei...

Am si eu o plusare: de ce republica monahala nu-i mixta in aceste conditii?... Se vede bine treaba ca cei care pot trai inca de pe acum ca si Adam si Eva inainte de pacat sunt inca raritati printre oameni, de unde si restul anomaliilor

[Tartaruga]

În prealabil postat de ioan cezar

Te-ai cam infierbantat sub carapacea aia... Eu zic de cal, tu marai despre magar!
Nu poti sesiza, oare, cu nici un chip ca vorbele parintelui (si ale mele) nu se refera la vreun conflict de putere sau alte calitati intre barbat si femeie, intre femeie si barbat?

Noi ortodocsii iubim femeile din nenumarate motive binecuvantate de Dumnezeu. Iar fata de sectantele feministe reusim chiar sa avem o urma de compasiune. Le-am iubi si pe ele, daca ar voi sa fie iubite. Dar nu vor! Vor doar sa fie admirate pentru presupusa lor stralucire. Onoruri vor si plecaciuni, deh!

In materie de asceza monahala insa, si de organizare a unei obsti, in materie de talcuire si propovaduire a Cuvantului lui Dumnezeu, in oficierea Sfintelor Taine, in toate ale Bisericii (precum si ale familiei!) DUMNEZEU A RANDUIT CA BARBATUL SA FIE CAPUL, iar nu femeia. Ceea ce tu nu vrei cu nici un chip sa pricepi si sa accepti.

Pentru femeie, Dumnezeu a randuit alte sarcini, deloc lipsite de noblete si stralucire reala, in calitatea lor de sotii, mame si ajutatoare ale randuielilor din Biserica. Precum si alte binecuvantate roluri. Pe care tu le treci cu vederea, nemultumita ca nu ai sceptrul in mana... Ca sa faci ce, oare, cu el?...

In postarea mea am citat cuvantul parintelui profesor Coman tocmai pentru a evidentia faptul ca Biserica (asadar sfintirea omului) poarta o sarcina a carei conducere revine exclusiv barbatilor.
Cunosti desigur faptul ca maicutele, in manastiri si chiar in unele schituri, asculta de stareti barbati si, chiar daca avem o maica stareta, ea asculta la randul ei de un barbat, fie si episcopul locului.
Exclus asadar ca vreodata in Ortodoxie sa intalnim ce aveti voi in sectele voastre: femei pe post de cucos... Asta e o rusine a firii, nu numai o abatere de la cele randuite de Dumnezeu in treburile duhovnicesti.

Dar tu le rastalmacesti pe toate, voluptuos (a la francaise)...

Draga Ioan,

Dupa cum observi tu esti cel care vorbesti de sceptre si cocosi, nu eu, deci tu esti cel ce visezi la putere, nu eu. Iti spun ca tu, ca psiholog, ar trebui sa cunosti ca asta este meteahna barbatilor rezultata din modul in care este construit creierul lor: sa doreasca ierarhii, competitii si putere iar tu, in loc sa dai dovada ca ai cunoaste-o, vii sa ma acuzi ca eu as avea dorinta sa sufar de aceeasi meteahna. Pai nu ti-am zis ca femeile au alte valori si ca atare nu au nevoie de ierarhiile si sceptrele si etc. de care au nevoie barbatii? Nu au nevoie, traiesc foarte bine si fara! Creierul lor nu este setat sa viseze putere, sceptre si alte bazaconii. Tu vorbesti de treburi dintr-astea iesite din orgolii si pui semnul egal cu iubire? Pai unde a vorbit Domnul de asa ceva cand a vorbit El de iubire? Tocmai asta-i problema ca unii organizeaza si vorbesc mult si ies deci in evidenta ca si cocosii de care spuneai, in timp ce ceilalti nu au pur si simplu nevoie de toate astea pentru ca relatia cu Dumnezeu este una cat se poate de intima si personala, de Tata-fiu si Tata-fiica, iar asta este ceea ce tu nu poti accepta: fiica nu are nevoie de fratele pentru a avea o relatie cu Dumnezeu, in Hristos nu mai exista nici barbat si nici femeie, si asta este ceea ce a lasat Dumnezeu, nu ceea ce spui tu. Dar iata cum te roade, ai fi vrut sa ai tu controlul a toate. In psihologie poarta un nume tulburarea asta in care cineva nu se simte bine daca nu controleaza totul din viata sa, probabil ca o ai si tu...

Uite aici un banc ca sa intelegi mai bine:
Bula ajunge la scoala cu jumate de ora de intarziere. Invatatoarea il intreaba:
- Bula, ce s-a intamplat? De ce ai intarziat?
- pai am ajutat o batranica sa treaca strada
- Bine Bula, da' jumate de ora ti-a luat??
- Pai da, pentru ca ea nu vroia sa o treaca!

Cam asa si cu organizarea de care vorbesti Ioan, foarte buna pentru cei care au nevoie de ea, care au creierul setat in asa fel incat au nevoie sa-i organizeze altii din afara. Cei liberi insa, pur si simplu nu au nevoie, se organizeaza pe ei insisi cum vor, liberi ca pasarea cerului, asta era si sensul cuvintelor preotului catolic. Iar tu le-ai combatut cu o argumentatie care de fapt i-a dat si mai mult dreptate...

Si ca si o paranteza culturala, machismul asta exagerat este tipic bazinului mediteranean si imprejurimilor, mai la vest exista manastiri mixte conduse chiar si de staret femeie... Mai raman doar unul-doi pasi de facut care se vor face pana la urma cand s-or mai domoli orgoliile si va mai disparea aceasta metehna de a controla totul, chiar si pe Dumnezeu daca se poate...

Si tot ca o paranteza cultural psihologica: relatia distanta care exista in trecut intre parinti (si in special tatal) si copiii sai, era din cauza relatiei distante dintre om si Dumnezeu sau s-a intamplat invers, din cauza aparitiei unei relatii mai apropiate parinti-copii (si in special tata-copil) a aparut si relatia mai intima Dumnezeu-om? Care pe care s-a conditionat? Relatia cu Dumnezeu este traita prin prisma celei cu proprii parinti (si mai ales cu propriul tata) sau invers? Sau tu nu vezi nici o corelatie? Ce parere ai?

[nutucutu]

În prealabil postat de Tartaruga

Dupa cum observi tu esti cel care vorbesti de sceptre si cocosi, nu eu, deci tu esti cel ce visezi la putere, nu eu. Iti spun ca tu, ca psiholog, ar trebui sa cunosti ca asta este meteahna barbatilor rezultata din modul in care este construit creierul lor: sa doreasca ierarhii, competitii si putere iar tu, in loc sa dai dovada ca ai cunoaste-o, vii sa ma acuzi ca eu as avea dorinta sa sufar de aceeasi meteahna.

Intervin in discutie pentru cred ca vorbiti de doua lucruri diferite. Rolul femeii sau al barbatului dein puct de vedere crestin e una, iar depasirea limitelor (limite trasate de noi, subiectiv) si daca e gresit sau nu sa depasim aceste limite e alta. Atit creierul barbatului cit si al femeii fost construit de Dumnezeu, iar daca barbatii sint setati pe competitie si ierarhie poate or avea si competitia si ierarhia rolul lor, iar a fi asa cum ne-a lasat Domnul nu este un lucru de condamnat. Competitia naste performanta, iar ierarhia si respectarea ei naste ordine si disciplina. Toate sint valoroase daca le folosim pentru slava si gloria Domnului nostru si sint aducatoare de pacat daca le folosim pentru slava si gloria noastra proprie. Ne putem uita la albine sau la furnici care sint setate pe ierarhii si iata ce lucruri marete pot face niste insetcte minuscule doar pentru ca fac ceea ce Domnul le-a dat sa faca, adica isi fac treaba lor si respecta ierarhia.

Eu cred ca daca Domnul a spus ca barbatul e capul noi trebuie sa acceptam asta fara prea multe comentarii si gaselnite ca de fapt ar trebui sa fie altfel. Oare noi, femeile, cum ne-am cali in rabdare si cum am creste spiritual daca nu am accepta acest lucru? Daca nu putem sa rabdam niste decizii diferite de ale noastre luate de sotii nostri, cum am putea accepta vointa DOmnului pe care nu putem sa o intelegem? Facind lucrurile mici, adica fiind supuse sotilor nostri, vom putea face si lucrurile mari, adica ne vom putea supune vointei DOmnului.