Tanar, supliciat pentru ca a renuntat la religia musulmana , si a devenit crestin

[cristiboss56]

În prealabil postat de Demetrius

Vă rog pe toți să mă iertați dacă v-am supărat!

Eu te-am iertat , si te rog sa ma ierti si tu pe mine . . . ! Iti multumesc ca ai scris Hristos si nu Cristos , iti multumesc ca ai avut rabdare si profunzime in a ma intelege , dar cu siguranta micile "neantelegeri" in viata reala (fata catre fata ) nu ar fi existat !
Post binecuvantat , si te rog sa citesti ceva scris de Protoiereu Alexandru Sargunov , care mie mi-au atras atentia pentru adevarul celor spuse :


"Noi toţi suntem ostaşii Domnului.Dar mai degrabă suntem ca acei ostaşi îndrăzneţi în vorbe, dar care încă nu au mirosit cu adevărat praful de puşcă, şi faptele vor arăta cum suntem în realitate.Uneori, poate cu prea multă uşurinţă, fără a cugeta îndeajuns, vorbim într-una despre faptul că în anii de prigoană s-a remarcat nu numai măreaţa slavă a noilor mucenici , dar s-a descoperit şi ruşinea unei lepădări nemaiîntâlnită în istoria Bisericii. Omul poate trece prin orice torturi, chiar şi prin moarte, şi se poate mântui. Dar să se lepede de credinţă, să se lepede de tot ce reprezintă piatra cea din capul unghiului a sufletului, să spună că întreaga viaţă i-a fost numai minciună şi că nu crede în Hristos Dumnezeu, că nu îşi iubeşte părinţii, că scuipă pe patrie şi pe Biserică şi să rămână în viaţă? Ce-i mai rămâne de făcut omului cu viaţa sa după toate acestea?Dar ei întotdeauna, ca dracii, vă urmăresc cu atenţie şi vor cu orice preţ să vă oblige să minţiţi sau să-l huliţi pe Dumnezeu. . . . .

. . . Nu au timp să vă bată în fiecare zi de dimineaţă până seara, însă vă pot sili să spuneţi ceva împotriva prietenului sau a lui Dumnezeu. Când sunteţi torturaţi, după un ceas sau două de suferinţă, durerea începe să se potolească. Dar, după lepădarea de Dumnezeu, când îţi dai seama că L-ai trădat, durerea nu mai încetează.

Suferinţa duhovnicească este incomparabil mai chinuitoare decât cea trupească. Ce mai poate face omul după aceasta pentru a nu-şi ieşi din minţi? Doar să se roage. Fără rugăciunea de pocăinţă este imposibil să supravieţuieşti”.