Tanar, supliciat pentru ca a renuntat la religia musulmana , si a devenit crestin

[Demetrius]

În prealabil postat de cristiboss56

Aberatii , peste aberatii , interpretari sectare , dar deja m-am obisnuit cu astfel de "filozofii" inspaimantatoare si interpretari nalucitoare venite din partea ta , caci voi ereticii nu cunoasteti , sau refuzati sa cunoasteti cuvantul Sfintilor Parinti !
Pana la urma nu stiu de ce ma obosesc sa-ti mai raspund , pentru ca este a N oara cand iti atrag atentia ca o iei rau pe aratura , mai ales acum cand noi ortodocsii suntem in POST ! Dar in nesimtirea ta , putin iti pasa , si smintesti , smintesti , smintesti in continuare . . . !
Parintele nostru ortodox Paraian spunea :
Mai întâi pentru că esenţialul în creştinism este credinţa în Dumnezeu lucrătoare în iubire care aduce bucurie. Un om al credinţei creştine trebuie să fie neapărat un om al bucuriei. Bucuria este o calitate a unui bun creştin. Am ales acest subiect apoi şi pentru că bucuria se potriveşte mai ales cu tinereţea, este soră bună cu tinereţea. Şi la sfintele slujbe suntem chemaţi la bucurie ".
Ai citit tu oare scrierile Sfantului Ioan Gura de Aur ? Nu , nu cred , pentru ca voi cititi cu raceala ci dati citate seci , fara a gandi ,din Sf.Scriptura ! ! !

Sfantul Ioan Gura de Aur se adreseaza în primul rând celor "binecredincioşi şi iubitori de Dumnezeu". Este adresat celui care se poate numi pe sine şi se ştie pe sine "slugă înţeleaptă" şi îndeamnă "să intre bucurându-se întru bucuria Domnului său". Ne aduce aminte cuvântul acesta de pilda cu talanţii, în care se spune că stăpânul a spus: "Bine slugă bună şi credincioasă, peste puţine ai fost pus, peste multe te voi pune, intră întru bucuria Domnului tău" (Matei 25, 21).
De ce ii inspaimanti pe cei ce te citesc , de ce ratacesti in cuvintele tale , Demetrius ? ? ?
Sfântul Apostol Pavel în întâia Epistolă către Tesaloniceni, scrie: "Totdeauna să vă bucuraţi, neîncetat să vă rugaţi, pentru toate mulţumiţi" (I Tesaloniceni 5, 16-18), iar în Epistola către Filipeni scrie Sfântul Apostol Pavel: "Bucuraţi-vă pururea întru Domnul. Şi iarăşi zic: bucuraţi-vă" (Filipeni 4, 4). Iar în Epistola către Romani zice: "Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură, plângeţi cu cei ce plâng" (Romani 12, 15) şi "Bucuraţi-vă cu bucuria nădejdii" (Romani 12, 12). De la Sfântul Apostol Pavel ştim că împărăţia lui Dumnezeu nu este mâncare şi băutură ci "dreptate, pace şi bucurie întru Duhul Sfânt", iar despre aceasta putem citi în Epistola către Romani, capitolul 14, versetul 17. Iar în Epistola către Galateni se afirmă că "roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea, bunătatea, facerea de bine, credinţa, blândeţea, înfrânarea poftelor" (Galateni 5, 22-23), deci între cele care alcătuiesc roada Duhului îşi are loc şi bucuria. Aceasta arată preocuparea Sfinţilor Apostoli de bucuria creştină. Aceasta este calea bucuriei.! ! !

Parafrazez aici pe Sf Ap Matei6,7:
Când postați, nu spuneţi multe ca neamurile, că ele cred că în multa lor vorbărie vor fi ascultate.
Oare părintele nostru ortodox Teofil Paraian și Sf Ioan Gură de Aur nu ți-au spus că la bucuria nădejdii creștinul trebuie să ajungă preventiv pentru ca la proba muceniciei, la momentul întâlnirii cu Hristos, bucuria să fie deplină?
Cât despre înfrânarea poftelor, deși suntem în post, văd că nu-ți înfrânezi pofta să suduiești.

În prealabil postat de cristiboss56

Nu calea sangelui , caci mucenicie omule , nu inseamna numai sange , tortura . . . ! ! ! Mucenicia inseamna mult mai mult ! Nu-L mai transformati pe Dumnezeu in doritor de sange si suferinta ! Dar , ma intreb vorbim de acelasi Dumnezeu, caci dumnezeul tau inchipuit , nu este si Dumnezeul nostru !
Cum poti scrie :"

"Cine nu are parte de asemenea prigoniri ( CRIME ) înseamnă că e mic în Împărăția lui Dumnezeu și nu e pus să suporte o asemenea... ( CRIME ) mărturisire pentru că nu o poate duce la bun sfârșit."

Nu e cazul să explici cum mucenicia înseană muuult mai mult, dar întreabă-L pe Domnul Nostru Iisus Hristos Care vorbește despre ”supliciatul” Ioan Botezătorul, căruia de asemenea i s-a tăiat capul(fără link!).
28. Zic vouă: Între cei născuţi din femei, nimeni nu este mai mare decât Ioan; dar cel mai mic în împărăţia lui Dumnezeu este mai mare decât el.(Lc7,28)

Tot El a mai spus:
6. Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine.(In14,6)
Adică: la Tatăl se ajunge numai pe Calea suferinței lui Hristos, pe nicio altă cale.
Nu Dumnezeu e doritor de sânge și suferință, ci omul Îl respinge pe Dumnezeu mereu în toate momentele care implică sânge și suferință pentru Hristos, ba chiar și toate situațiile premergătoare care l-ar pune în fața alegerii finale de suferință pentru numele Lui; de aceea omului îi este imposibilă comuniunea cu Dumnezeu fără proba sângelui și a suferinței, iar asta nu e decât o dovadă a orbirii sale trupești pentru că refuză să înțeleagă că sângele și suferința îi asigură... fericirea veșnică, adică mântuirea, altfel spus, comuniunea cu Dumnezeu, așa precum Sfântul Martir din linkul prezentat la început sunt sigur că a obținut-o.

În prealabil postat de cristiboss56

Porunca a sasea : SA NU UCIZI ( articol publicat pe acest site )

15. Oricine urăşte pe fratele său este ucigaş de oameni şi ştiţi că orice ucigaş de oameni nu are viaţă veşnică, dăinuitoare în El.(1In3,15)

În prealabil postat de Dumitru73

intreb pe cei ce au vazut astfel de filme: ati mai putut manca in ziua in care ati vizionat astfel de filme? EU NU!

NU ȚI-E RUȘINE? În zi de vineri te plângi că nu mai poți mânca?
Auzi tu! Se cuvine oare ca un... mucenic al lui Hristos să-ți strice pofta de mâncare?

În prealabil postat de Dumitru73

cred ca astfel de subiecte ar trebui sa se limiteze la articole.
astfel de clipuri nu se posteaza pe orice server.
cred ca unii chiar cauta astfel de clipuri.
face bine cuiva sa vizionam asa ceva?

În primul rând îți folosește ție ca să-ți dai seama că nu poți renunța la ”domnul tău” (stomăcelul tău) văzând cum altul renunță la viața lui pentru Hristos!
În al doilea rând îmi folosește mie ca să-mi dau seama cât sunt de fals și nevrednic de numele lui Iisus Hristos pentru că mi-e frică să mă rog pentru mântuirea mea, pentru proba mea; din tastatură nu mi-a fost frică până acum.
În al treilea rând, cred că pentru a ne pregăti ne-a dat Dumnezeu să vedem acest link, inițial am meditat serios să-l deschid sau nu.

Vă rog pe toți să mă iertați dacă v-am supărat!

[cristiboss56]

În prealabil postat de Demetrius

Vă rog pe toți să mă iertați dacă v-am supărat!

Eu te-am iertat , si te rog sa ma ierti si tu pe mine . . . ! Iti multumesc ca ai scris Hristos si nu Cristos , iti multumesc ca ai avut rabdare si profunzime in a ma intelege , dar cu siguranta micile "neantelegeri" in viata reala (fata catre fata ) nu ar fi existat !
Post binecuvantat , si te rog sa citesti ceva scris de Protoiereu Alexandru Sargunov , care mie mi-au atras atentia pentru adevarul celor spuse :


"Noi toţi suntem ostaşii Domnului.Dar mai degrabă suntem ca acei ostaşi îndrăzneţi în vorbe, dar care încă nu au mirosit cu adevărat praful de puşcă, şi faptele vor arăta cum suntem în realitate.Uneori, poate cu prea multă uşurinţă, fără a cugeta îndeajuns, vorbim într-una despre faptul că în anii de prigoană s-a remarcat nu numai măreaţa slavă a noilor mucenici , dar s-a descoperit şi ruşinea unei lepădări nemaiîntâlnită în istoria Bisericii. Omul poate trece prin orice torturi, chiar şi prin moarte, şi se poate mântui. Dar să se lepede de credinţă, să se lepede de tot ce reprezintă piatra cea din capul unghiului a sufletului, să spună că întreaga viaţă i-a fost numai minciună şi că nu crede în Hristos Dumnezeu, că nu îşi iubeşte părinţii, că scuipă pe patrie şi pe Biserică şi să rămână în viaţă? Ce-i mai rămâne de făcut omului cu viaţa sa după toate acestea?Dar ei întotdeauna, ca dracii, vă urmăresc cu atenţie şi vor cu orice preţ să vă oblige să minţiţi sau să-l huliţi pe Dumnezeu. . . . .

. . . Nu au timp să vă bată în fiecare zi de dimineaţă până seara, însă vă pot sili să spuneţi ceva împotriva prietenului sau a lui Dumnezeu. Când sunteţi torturaţi, după un ceas sau două de suferinţă, durerea începe să se potolească. Dar, după lepădarea de Dumnezeu, când îţi dai seama că L-ai trădat, durerea nu mai încetează.

Suferinţa duhovnicească este incomparabil mai chinuitoare decât cea trupească. Ce mai poate face omul după aceasta pentru a nu-şi ieşi din minţi? Doar să se roage. Fără rugăciunea de pocăinţă este imposibil să supravieţuieşti”.

[Dumitru73]

În prealabil postat de Demetrius

NU ȚI-E RUȘINE? În zi de vineri te plângi că nu mai poți mânca?
Auzi tu! Se cuvine oare ca un... mucenic al lui Hristos să-ți strice pofta de mâncare?
În primul rând îți folosește ție ca să-ți dai seama că nu poți renunța la ”domnul tău” (stomăcelul tău) văzând cum altul renunță la viața lui pentru Hristos!
În al doilea rând îmi folosește mie ca să-mi dau seama cât sunt de fals și nevrednic de numele lui Iisus Hristos pentru că mi-e frică să mă rog pentru mântuirea mea, pentru proba mea; din tastatură nu mi-a fost frică până acum.
În al treilea rând, cred că pentru a ne pregăti ne-a dat Dumnezeu să vedem acest link, inițial am meditat serios să-l deschid sau nu.

Vă rog pe toți să mă iertați dacă v-am supărat!

sa-mi fie rusine cu faptul ca stomacul meu reactioneaza in acest fel la vederea acestor imagini? NU! nu imi este!
dar tu? tu ce ai facut dupa ce ai vazut filmul?
ai umplut farfuriile cu mancare si ti-ai indestulat pantecul? ti-a creat pofta de mancare probabil.

nu il baga pe Dumnezeu in ecuatia ta.
a fost alegerea ta sa postezi linkul, nu a Lui.

[ioanna]

În prealabil postat de catalin2

Pe site se da si ce spune Sfantul Ciprian: "asemenea oameni, chiar daca au fost ucisi in numele credintei lor, nu-si vor spala nici cu sange greselile lor. Vina dezbinarii e grava, de neiertat, si suferinta n-o poate purifica. Nu poate fi martir cel ce nu este cu Biserica. (…) Nu pot ramane cu Dumnezeu cei ce nu vor sa fie uniti cu Biserica lui Dumnezeu. Chiar daca vor arde pe rug sau vor fi dati fiarelor salbatice, aceea nu va fi coroana credintei, ci pedeapsa tradarii, si nu sfarsitul glorios al celui cu virtute religioasa, ci moartea din disperare. Unul ca acestia poate fi ucis, dar nu poate fi incoronat. Marturiseste ca e crestin, ca si diavolul care adesea minte ca e Hristos, caci Insusi Domnul ne atrage luarea-aminte si zice: «Multi vor veni in numele Meu spunand: Eu sunt Hristos, si pe multi vor insela.» Dupa cum el nu e Hristos, chiar daca inseala cu numele, la fel nu poate fi crestin cine nu ramane in Evanghelia lui Hristos si a adevaratei credinte."

Eu ii dau dreptate Antoniei, nu celor de la apologeticum, adica modul in care pun ei problema. Tanarul musulman a vrut sa fie unit cu Biserica lui Dumnezeu, din moment ce a parasit Islamul si l-a primit pe Hristos, a existat la el o cautare autentica a Adevarului. Este posibil sa fi fost doar in tinda Bisericii, fara sa fi apucat sa intre efectiv in ea, pentru ca Ortodoxia nu i s-a descoperit pe deplin, insa orientarea sa a fost buna, a fost cu fata spre Biserica, de aceea se poate ca prin botezul sangelui sa fi intrat pe usa ei.

[catalin2]

În prealabil postat de ioanna

Eu ii dau dreptate Antoniei, nu celor de la apologeticum, adica modul in care pun ei problema. Tanarul musulman a vrut sa fie unit cu Biserica lui Dumnezeu, din moment ce a parasit Islamul si l-a primit pe Hristos, a existat la el o cautare autentica a Adevarului. Este posibil sa fi fost doar in tinda Bisericii, fara sa fi apucat sa intre efectiv in ea, pentru ca Ortodoxia nu i s-a descoperit pe deplin, insa orientarea sa a fost buna, a fost cu fata spre Biserica, de aceea se poate ca prin botezul sangelui sa fi intrat pe usa ei.

Sunt doua aspecte. In primul rand am inteles ca acel tanar era un musulman convertit la crestinism (ortodoxie), deci era deja in Biserica. Dar si daca ar fi fost musulman care aflase de ortodoxie si nu a vrut sa se lepede de ea avea botezul sangelui.
In al doilea rand articolul de pe apologeticum nu se refera la acest caz, e scris anul trecut.

În prealabil postat de ioanna

Eu ii dau dreptate Antoniei, nu celor de la apologeticum, adica modul in care pun ei problema. Tanarul musulman a vrut sa fie unit cu Biserica lui Dumnezeu, din moment ce a parasit Islamul si l-a primit pe Hristos, a existat la el o cautare autentica a Adevarului. Este posibil sa fi fost doar in tinda Bisericii, fara sa fi apucat sa intre efectiv in ea, pentru ca Ortodoxia nu i s-a descoperit pe deplin, insa orientarea sa a fost buna, a fost cu fata spre Biserica, de aceea se poate ca prin botezul sangelui sa fi intrat pe usa ei.

In incercarea de a marturisi credinta, e greu sa nu cadem in ispite de un fel sau de altul. Cuvintele sfintilor ne sunt indreptare de baza tuturor. Atunci cand se pune problema unei canonizari, acestea trebuie respectate. Si atunci ne supunem cu totii voii lui Dumnezeu exprimate prin Sfintii Sai.

De atatea ori am preluat articole si citate bine documentate de pe Apologeticum ca si din alte surse. Dumnezeu sa le ajute si lor si noua sa facem voia Sa.

Este posibil,desi nu se poate spune cu siguranta,ca tanarul sa fi fost ortodox.Biserica Ortodoxa din Tunisia a fost tinta a numeroase atacuri islamiste,ale extremistilor salafiti.Intr-o situatie au incercat sa acopere Crucea de pe o biserica cu saci de gunoi,spunand ca acest simbol crestin,Crucea,nu are ce cauta in lumea islamului.In alta situatie un alt extremist musluman l-a amenintat pe parohul Bisericii Ortodoxe Ruse din Tunis sa se converteasca la islam si sa inlature Crucea altfel fiind posibil sa fie ucis.La plecare a dat un cu un fier direct in Cruce.Dupa cum spunea Sfantul Apostol Pavel: ,,Căci cuvântul Crucii, pentru cei ce pier, este nebunie; iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu."(Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel 1,18).