Primatul papal

[Mihnea Dragomir]

Prea Sfinţitului Părinte al Părinţilor, domnul meu Leon, papă apostolic, Teodor, umilul preot şi egumen de la Studion. Aceasta este de la marele Petru, căci Hristos Domnul nostru, după ce i-a dat lui cheile împărăţiei cerurilor, i-a dat şi demnitatea de şef al turmei sale, aşa-numit succesor al său, care a înfrânt toate inovaţiile eretice introduse în Biserica Universală de către cei ce se îndepărtează de la adevăr...

Scrisoarea Sfântului Theodor Studitul către Papa Leon al III-lea. Contextul trimiterii acestei scrisori: în anul 809 Biserica din Constantinopol (la acea dată, teoretic în comuniune cu Sfântul Scaun) ţine un sinod în care patriarhul uzurpator al Constantinopolului împreună cu episcopi obedienţi lui condamnă icoanele. Protestanţi avant la lettre, ei obligă pe creştini să distrugă icoanele din casele lor.
Împotriva acestei stări de lucruri se ridică monahii de la puternica mănăstire bizantină Studion, în frunte cu egumenul, cel devenit, pentru viaţa sa exemplară şi pentru opera sa, Sfântul Theodor Studitul, unul dintre ultimii sfinţi ai Bisericii Nedespărţite. În Roma vede sfântul sprijinul său, în Roma vede pe apărătoarea ortodoxiei credinţei împotriva ereziilor recurente ale patriarhului de Constantinopol. La Roma vede instanţa de ultim apel, capabilă să răstoarne o decizie heterodoxă a unui sinod din Constantinopol.

Oare mai cred ortodocşii de azi, cei care se vor a fi urmaşii Sfinţilor şi Dumnezeieştilor Părinţi (dintre care Sf Theodor Studitul face parte) în ceea ce credeau şi susţineau aceştia ? Mai cred ei că însuşi Domnul Cristos i-a dat lui Petru "demnitatea de şef al turmei Sale", aşa cum formulează Sfântul ? Din păcate, se pare că nu. Nu mai cred în această învăţătură a primatului petrin, susţinută de atâţia Sfinţi Părinţi fără a fi negată de niciunul. Şi atunci, întrebarea: cum de îndrăznesc aceştia să se socotească drept continuatori ai credinţei dintotdeauna a Bisericii, cum de îndrăznesc să susţină că "nu au schimbat nicio iotă" din ceea ce Sfinţii de pe icoanele la care se închină au crezut ?

[Mihai36]

Cheile imparatiei ..?? Dumnezeu nu va slava Sa nimanui.

Daca ar fi sa aibe cineva cheile (nu stiu in ce masura termenul este biblic in masura in care omului nu i se da decit cununa si nu imparatia pe mina) dintre oameni aceea este Fecioara si nu vreun papa conform vre-unui pretins primat. Pastorirea mirenilor nu inseamna ca ai vreo cheie a imparatiei mai mult decit rugaciunea si darurile daruite oricarui mirean.

Daca ar avea cheile imparatiei ar fi deja arhant si mai mult decit atit si deci ar fi dotat cu o sumedenie de daruri si harisme, ar putea sti orice despre oricine si despre orice din orice timp. Ar putea sa apara si sa dispara, sa se dedubleze sa moara si sa invie, sa faca vrabii din praf si sa invie mortii, sa vindece (in rimul rind pe sine insusi), etc, etc.
Asta ar fi pastorirea adevarata si sfinta -in Adevarul sfinteniei -nu doar una pretinsa.

[catalin2]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Prea Sfinţitului Părinte al Părinţilor, domnul meu Leon, papă apostolic, Teodor, umilul preot şi egumen de la Studion. Aceasta este de la marele Petru, căci Hristos Domnul nostru, după ce i-a dat lui cheile împărăţiei cerurilor, i-a dat şi demnitatea de şef al turmei sale, aşa-numit succesor al său, care a înfrânt toate inovaţiile eretice introduse în Biserica Universală de către cei ce se îndepărtează de la adevăr...

Scrisoarea Sfântului Theodor Studitul către Papa Leon al III-lea. Contextul trimiterii acestei scrisori: în anul 809 Biserica din Constantinopol (la acea dată, teoretic în comuniune cu Sfântul Scaun) ţine un sinod în care patriarhul uzurpator al Constantinopolului împreună cu episcopi obedienţi lui condamnă icoanele. Protestanţi avant la lettre, ei obligă pe creştini să distrugă icoanele din casele lor.
Împotriva acestei stări de lucruri se ridică monahii de la puternica mănăstire bizantină Studion, în frunte cu egumenul, cel devenit, pentru viaţa sa exemplară şi pentru opera sa, Sfântul Theodor Studitul, unul dintre ultimii sfinţi ai Bisericii Nedespărţite. În Roma vede sfântul sprijinul său, în Roma vede pe apărătoarea ortodoxiei credinţei împotriva ereziilor recurente ale patriarhului de Constantinopol. La Roma vede instanţa de ultim apel, capabilă să răstoarne o decizie heterodoxă a unui sinod din Constantinopol.

Oare mai cred ortodocşii de azi, cei care se vor a fi urmaşii Sfinţilor şi Dumnezeieştilor Părinţi (dintre care Sf Theodor Studitul face parte) în ceea ce credeau şi susţineau aceştia ? Mai cred ei că însuşi Domnul Cristos i-a dat lui Petru "demnitatea de şef al turmei Sale", aşa cum formulează Sfântul ? Din păcate, se pare că nu. Nu mai cred în această învăţătură a primatului petrin, susţinută de atâţia Sfinţi Părinţi fără a fi negată de niciunul. Şi atunci, întrebarea: cum de îndrăznesc aceştia să se socotească drept continuatori ai credinţei dintotdeauna a Bisericii, cum de îndrăznesc să susţină că "nu au schimbat nicio iotă" din ceea ce Sfinţii de pe icoanele la care se închină au crezut ?

Abia acum ati gasit citatul din Sfantul Theodor Studitul. Si neoprotestantii gasesc cate un citat din Biblie pe care il scot din context sau il interpreteaza cum doresc si apoi spun ca toata Biblia le da dreptate, desi restul scripturii ii contrazice.
Asa si aici, cum un sfant s-a adresat papei cu respect sau cum Roma e pomenita intr-un context pozitiv e neaparat primatul papal si generalizand toti au crezut asta. In timpul sfantului Theodor la Constantinopol era erezia iconoclasta si imparatul si puterea ii prigonea pe inchinatorii la icoane. La fel ca in cazul de pe timpul sf. Ioan Gura de Aur la Roma nu era aceasta erezie. Abia acum incepe sa apara declinul Romei, spre sfarsitul secolului VIII romanii se aliaza cu francii si nu mia depind de Imperiul Roman de Rasarit si de Constantinopol. Dar francii ajung sa cucereasca treptat pe romani pana acestia ajung sa adopte conceptiile lor (ma refer la incercarile insistente de a introduce Filioque si in partea romana, si sinoadele locale tinute in acea vreme pe tema asta in apus). Tot atunci papii incep sa-si revendice primatul, daca pana atunci erau doar unele pareri, incepatorul fiind papa Adrian I.

Despre Sf. Theodor si relatiile sale cu Roma putem citi un articol in revista Tabor: http://www.tabor-revista.ro/in_ro.ph..._full&id=10706
Ma intreb oare de ce catolicii nu se intraba si ei de ce in primul mileniu papa nu a dat niciodata vreo hotarare in virtutea primatului sau papal si infailibilitatii. Chiar si pentru cele mai marunte lucruri convoca un sinod local, asta chiar si in cazul Sf. Fotie si papei Nicolae I. Si iarasi o nedumerire, de ce mai era nevoie si de ce mai este nevoie de sinod, cand papa oricum poate spune ceva fara sa ceara aprobarea sinodului si orice spune e infailibi fiind ghidat de Duhul Sfant cand vorbeste ex carhedra? Sinodul pare doar un for mai mult inutil. Asta observa de fapt si Sf. Grigorie cel Mare, ca un primat al nui episcop le neaga practic celorlati autoritatea. Dar Sf. Grigorie se alege din partea unor teologi catolci doar cu rastalmacirea unui citat, cand spune negru pe alb ca nu exista primat si ca trei scaune patriarhale sunt urmasele Sf. Petru (Roma, Alexandria si Antiohia).