Despre viclenia sectantilor

[Adriana3]

Intr-adevar, datinile parintesti nu au nimic de a face cu Legea si proorocii Domnului.

La inceput a fost Cuvantul si Cuvantul era la Dumnezeu, Cuvantul era Dumnezeu. Si prin Cuvant toate s-au facut. Iar cuvantul este Iisus Hristos. Ca atare lumea aceasta va trece dar Cuvantului Domnului nu va trece, dupa cum a zis chiar El Insusi, dimpotriva se va implini pana la ultima proorocie. Prin Cuvantul Domnului s-a creat lumea, Cuvantul Domnului a fost scris pe piatra in poruncile date oamenilor si Cuvantul Domnului a vorbit prin proorocii adevarati. Acest Cuvant al Domnului nu va trece ci doar lumea cu datinile ei, iar cine va incerca sa schimbe chiar si numai o iota din Cuvantul Domnului, mic va fi numit in Imparatia Sa.

În prealabil postat de Adriana3

De aceea se vorbeste in Biblie de botezul de sange, apa si foc. Cel de sange este al Domnului prin care pacatele au fost platite, cel de apa este cel al pocaintei, al lacrimilor administrat de Sf. Ioan Botezatorul, si apoi de apostoli, iar cel de foc este cel al Domnului primit prin Duhul Sfant, Duh trimis noua de Domnul dupa cum a promis, pentru ca a promis ca El se va sui la Tatal dar ne va trimite noua pe Duhul Sfant, mangaietorul. Si asa a si facut, trimitand Duhul Sfant la Cincizecime sub forma de limbi de foc. Acesta este Botezul curatitor al Duhului Sfant dupa care oamenii care l-au primit au ajuns sa cunoasca "toate" dupa cum scrie in Biblie. Ca atare, pana nu ajunge Buna Vestire la urechile tuturor oamenilor, nu va veni inca sfarsitul acestei lumi, tocmai pentru ca nimeni sa nu zica apoi ca nu a stiut.

21.Deci trebuie ca unul din aceşti bărbaţi, care s-au adunat cu noi în timpul cât a petrecut între noi Domnul Iisus, 22.Începând de la botezul lui Ioan, până în ziua în care S-a înălţat de la noi, să fie împreună cu noi martor al învierii Lui.

Până în ziua în care S-a înălţat la cer, poruncind prin Duhul Sfânt apostolilor pe care i-a ales,

16.Bărbaţi fraţi, trebuia să se împlinească Scriptura aceasta pe care Duhul Sfânt, prin gura lui David, a spus-o dinainte despre Iuda, care s-a făcut călăuză celor ce L-au prins pe Iisus.


21.Deci trebuie ca unul din aceşti bărbaţi, care s-au adunat cu noi în timpul cât a petrecut între noi Domnul Iisus, 22.Începând de la botezul lui Ioan, până în ziua în care S-a înălţat de la noi, să fie împreună cu noi martor al învierii Lui.


multa iubire

În prealabil postat de Adriana3

Intr-adevar, datinile parintesti nu au nimic de a face cu Legea si proorocii Domnului.

.

Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr


17.Pentru că Legea prin Moise s-a dat, iar harul şi adevărul au venit prin Iisus Hristos.

multa iubire

[Adriana3]

"Botezul lui Ioan" inseamna botezul administrat de Ioan, deci cel cu apa, al pocaintei.

Dumnezeu Tatal a vorbit mereu oamenilor Cuvantul Sau prin Duhul Sfant, de aici si sintagma "Treime nedespartita". Adica Dumnezeu Tatal il trimitea pe Cuvant (Cuvantul fiind Dumnezeu Fiul) prin intermediul Duhului Sfant. Duhul Sfant a fost cel care a vorbit Cuvantul (Domnului) prin prooroci. Asta nu inseamna ca proorocii au fost botezati cu Duh Sfant inainte ca Domnul sa plateasca pacatele prin sangele Sau. De aceea, neavand inca Botezul focului, nu puteau sa intre inca in Imparatie, oricat de mult a vorbit Duhul Sfant prin intermediul lor Cuvantul Domnului.

Faptul ca apoi apostolii nu puteau administra Botezul in numele lor personal ci doar in numele Sfintei Treimi este tocmai pentru faptul ca ei nu aveau puterea sa administreze pe Duhul Sfant ci numai Domnul are aceasta putere. Si lucrul acesta il arata Ap. Pavel atunci cand comunitatea primilor crestini se desira in tot felul de rivalitati umane pe bine cunoscuta tema: care din ei avea credinta cea buna. Atunci Pavel le atrage atentia ca nu au fost Botezati in numele oamenilor ci in cel al lui Hristos, deci Lui ii apartineau cu totii. Si avea dreptate apostolul.

În prealabil postat de Adriana3

"Botezul lui Ioan" inseamna botezul administrat de Ioan, deci cel cu apa, al pocaintei.

Dumnezeu Tatal a vorbit mereu oamenilor Cuvantul Sau prin Duhul Sfant, de aici si sintagma "Treime nedespartita". Adica Dumnezeu Tatal il trimitea pe Cuvant (Cuvantul fiind Dumnezeu Fiul) prin intermediul Duhului Sfant. Duhul Sfant a fost cel care a vorbit Cuvantul (Domnului) prin prooroci. Asta nu inseamna ca proorocii au fost botezati cu Duh Sfant inainte ca Domnul sa plateasca pacatele prin sangele Sau. De aceea, neavand inca Botezul focului, nu puteau sa intre inca in Imparatie, oricat de mult a vorbit Duhul Sfant prin intermediul lor Cuvantul Domnului.

Faptul ca apoi apostolii nu puteau administra Botezul in numele lor personal ci doar in numele Sfintei Treimi este tocmai pentru faptul ca ei nu aveau puterea sa administreze pe Duhul Sfant ci numai Domnul are aceasta putere. Si lucrul acesta il arata Ap. Pavel atunci cand comunitatea primilor crestini se desira in tot felul de rivalitati umane pe bine cunoscuta tema: care din ei avea credinta cea buna. Atunci Pavel le atrage atentia ca nu au fost Botezati in numele oamenilor ci in cel al lui Hristos, deci Lui ii apartineau cu totii. Si avea dreptate apostolul.

13.Pentru că Avraam şi seminţia lui nu prin lege au primit făgăduinţa că vor moşteni lumea, ci prin dreptatea cea din credinţă. 14.Căci dacă moştenitorii sunt cei ce au legea, atunci credinţa a ajuns zadarnică, iar făgăduinţa s-a desfiinţat, 15.Căci legea pricinuieşte mâine; dar unde nu este lege, nu este nici călcare de lege. 16.De aceea (moştenirea făgăduită) este din credinţă, ca să fie din har şi ca făgăduinţa să rămână sigură pentru toţi urmaşii, nu numai pentru toţi cei ce se ţin de lege, ci şi pentru cei ce se ţin de credinţa lui Avraam, care este părinte al nostru al tuturor,


multa iubire

[Adriana3]

Legea prin Moise s-a dat iar Harul si Adevarul au venit prin Iisus. Corect, pentru ca Iisus este Calea, Adevarul si Viata, iar Cuvantul Sau, adica adevarul s-a transmis mereu prin intermediul Duhului Sfant care in VT vorbea prin prooroci, iar in NT vorbeste direct inimilor datorita Jertfei de sange facuta de Domnul spre iertarea pacatelor, iertare care a avut ca efect inmuierea inimilor de piatra a oamenilor. Pentru ca pacatul este cel care impietreste inima iar omul nu a avut putere sa il stearga prin Legea lui Moise tocmai pentru ca era respectata litera legii si nu duhul ei. Ori Domnul a venit ca sa respecte Duhul Legii, sa implineasca legea in Har, in iubire, pentru ca doar in iubire se afla Adevarul, Adevarul fiind Iisus, fiind Dumnezeu si fiind deci iubirea. De aceea spune ca toata legea si proorocii sunt cuprinse (adica sintetizate) in cele doua Legi de iubire: de Dumnezeu si de aproapele. Nu a venit sa spuna ca Cuvantul Lui scris de El insusi pe piatra ar fi anulat ci dimpotriva, a zis ca acest Cuvant nu va trece si a aratat ca el de fapt nu era implinit asa cum trebuie: in iubire.

În prealabil postat de Adriana3

Legea prin Moise s-a dat iar Harul si Adevarul au venit prin Iisus. Corect, pentru ca Iisus este Calea, Adevarul si Viata, iar Cuvantul Sau, adica adevarul s-a transmis mereu prin intermediul Duhului Sfant care in VT vorbea prin prooroci, iar in NT vorbeste direct inimilor datorita Jertfei de sange facuta de Domnul spre iertarea pacatelor, iertare care a avut ca efect inmuierea inimilor de piatra a oamenilor. Pentru ca pacatul este cel care impietreste inima iar omul nu a avut putere sa il stearga prin Legea lui Moise tocmai pentru ca era respectata litera legii si nu duhul ei. Ori Domnul a venit ca sa respecte Duhul Legii, sa implineasca legea in Har, in iubire, pentru ca doar in iubire se afla Adevarul, Adevarul fiind Iisus, fiind Dumnezeu si fiind deci iubirea. De aceea spune ca toata legea si proorocii sunt cuprinse (adica sintetizate) in cele doua Legi de iubire: de Dumnezeu si de aproapele. Nu a venit sa spuna ca Cuvantul Lui scris de El insusi pe piatra ar fi anulat ci dimpotriva, a zis ca acest Cuvant nu va trece si a aratat ca el de fapt nu era implinit asa cum trebuie: in iubire.

Căci nu mă ruşinez de Evanghelia lui Hristos, pentru că este putere a lui Dumnezeu spre mântuirea a tot celui care crede, iudeului întâi, şi elinului. 17.Căci dreptatea lui Dumnezeu se descoperă în ea din credinţă spre credinţă, precum este scris: "Iar dreptul din credinţă va fi viu".
multa iubire

[Adriana3]

Asa este, Avraam a crezut Cuvantului lui Dumnezeu ca va avea urmasi cat nisipul marii.

Si asa este, daca nu exista lege, nu exista calcare de lege. Ba chiar mai zice ceva apostolul, ca legea este blestemata pentru ca atunci cand calci chiar si numai o porunca mica din ea, ai calcat intreaga lege. Totul absolut corect.

Daca Dumnezeu nu da legea "nu ucide", atunci o crima nu mai este calcare de lege din moment ce legea nu mai exista. Ca atare nici pacatul nu mai exista. Sa intelegem de aici ca apostolul a dat cale libera crimelor, furturilor etc? Nici poveste, pentru ca tot el a zis ca nici un hot, desfranat etc nu va putea intra in Imparatie. Ca atare cuvintele apostolului au cu totul alt sens: faptul ca nu numai evreii care primisera Legea vor fi urmasii promisi ai luimAvraam, ci toti aceia care vor avea credinta lui Avraam, adica cei care vor crede Cuvantului Domnului, ajungand astfel si la ei Imparatia lui Dumnezeu. Israelul nu mai este acum tara evreilor, ci Israelul ceresc apartine si celor care nu sunt evrei dar prin credinta in Cuvantul Domnului pe care a avut-o si Avraam, devin astfel urmasi ai acestuia.
Ca atare, in Imparatie nu vor intra adulterii, inselatorii etc., adica cei care incalca Cuvantul Domnului pentru ca acest Cuvant al Lui nu va trece niciodata.

[Adriana3]

Asa este, Evanghelia lui Hristos este puterea lui Dumnezeu spre mantuirea a tot celui care crede tocmai pentru ca Domnul Iisus a platit cu sangele Lui pacatele noastre. Si nu le-a platit ca sa ne dea unda verde sa facem cate dorim de acum inainte, ca doar sunt platite, nu? Ci le-a platit tocmai pentru a face posibila intoarcerea noastra la Dumnezeu si deci oprirea pacatului. De aceea dreptul din credinta va fi viu, pentru ca din credinta va accepta plata Domnului pentru pacatele sale si va accepta sa ia crucea Domnului si sa Il urmeze pe Calea cea stramta care exclude pacatul din iubire pentru Dumnezeu si aproapele, iar aceeasta iubire in Hristos il va face viu, pentru ca va ramane in Dumnezeu si Dumnezeu in el, va fi acel Fiu ratacitor care mort era dar s-a intors acasa la Tatal si deci a inviat. Asta inseamna invierea sufletului, a sta langa Tatal facand dupa poruncile Sale, iar moartea sufletului inseamna indepartarea de Tatal incalcand poruncile sale.

În prealabil postat de Adriana3

Asa este, Avraam a crezut Cuvantului lui Dumnezeu ca va avea urmasi cat nisipul marii.

Si asa este, daca nu exista lege, nu exista calcare de lege. Ba chiar mai zice ceva apostolul, ca legea este blestemata pentru ca atunci cand calci chiar si numai o porunca mica din ea, ai calcat intreaga lege. Totul absolut corect.

Daca Dumnezeu nu da legea "nu ucide", atunci o crima nu mai este calcare de lege din moment ce legea nu mai exista. Ca atare nici pacatul nu mai exista. Sa intelegem de aici ca apostolul a dat cale libera crimelor, furturilor etc? Nici poveste, pentru ca tot el a zis ca nici un hot, desfranat etc nu va putea intra in Imparatie. Ca atare cuvintele apostolului au cu totul alt sens: faptul ca nu numai evreii care primisera Legea vor fi urmasii promisi ai luimAvraam, ci toti aceia care vor avea credinta lui Avraam, adica cei care vor crede Cuvantului Domnului, ajungand astfel si la ei Imparatia lui Dumnezeu. Israelul nu mai este acum tara evreilor, ci Israelul ceresc apartine si celor care nu sunt evrei dar prin credinta in Cuvantul Domnului pe care a avut-o si Avraam, devin astfel urmasi ai acestuia.
Ca atare, in Imparatie nu vor intra adulterii, inselatorii etc., adica cei care incalca Cuvantul Domnului pentru ca acest Cuvant al Lui nu va trece niciodata.

iisus a zis ´´ CEL CE VA SCOATE SABIA de SABIE VA MURI ´´
multa iubire


14.Căci, când păgânii care nu au lege, din fire fac ale legii, aceştia, neavând lege, îşi sunt lor uşi lege, 15.Ceea ce arată fapta legii scrisă în inimile lor, prin mărturia conştiinţei lor şi prin judecăţile lor, care îi învinovăţesc sau îi şi apără,

multa iubire