![]() |
![]() |
|
|
|
|
|
#1
|
|||
|
|||
|
Citat:
Deci daca tu vrei sa ma faci sa cred ca Iadul va fi suprapopulat iar in Imparatie va fi desert, pai sa stii ca nu o sa reusesti. Iisus nu si-a varsat sangele degeaba iar tu si altii nu sunteti mai cu mot sau mai iubitori ca altii ca sa meritati Imparatia iar restul Iadul. Si iata cine vorbeste de mandrie! Tocmai cel care se crede privilegiat... |
|
#2
|
|||
|
|||
|
Nu e bine sa te pui cu intuitia feminina , ca ele simt cu inima ce noi cu mintea nu simtim.
|
|
#3
|
|||
|
|||
|
Ai dreptate mai ales cand il indeamna pe Adam sa muste din mar... :)
|
|
#4
|
|||
|
|||
|
Citat:
Iisus insa a zis ca nu este El rau doar pentru ca ochiul tau este rau, si cu ce masura judeci, cu aceea ti se va judeca. Si draga Cipri85, draga, daca vrei sa stii cum erau samaritenii, reciteste pasajul in care Iisus explica cine ne este aproapele si baga de seama cu ce cuvinte se incheie acel pasaj. Asta vrea Iisus de la noi si nu numai ca o spune in felurite chipuri dar arata din nou si nou ca non-evreii aveau de multe ori credinta mai buna ca a cea a evreilor si ca trebuia facut intocmai ca acesti non-evrei care nu il cunosteau pe Dumnezeu! Niciodata nu le-a imputat acelora faptul ca nu il cunosteau pe Dumnezeu ca si evreii, ci dimpotriva, dadea ca exemplu credinta lor, care era o credinta a iubirii chiar si fara sa il cunoasca pe Dumnezeu. Reciteste paragraful si fa ceea ce zice Iisus la sfarsit si vei fi mantuit. Si ca sa nu uit, apostolul care a primit un spin al Satanei care sa il chinuie pentru a nu se mandri, spin pe care Dumnezeu nu a vrut sa il ia de la el zicandu-i ca ii ajunge Harul Sau, a fost cel care a afirmat mantuirea si a paganilor exact dupa legea Noului Legamant, si desi a ajuns sa cunoasca mai multe decat toti ceilalti, iata ca tot el a spus ca nu cunostea decat in parte. Cei care au venit dupa el nu au ajuns sa cunoasca atat de multe ca si apostolul ca sa poata afirma si ei acelasi lucru ca si apostolul, cum ca ei ar cunoaste doar in parte si a nu nega mantuirea paganilor dupa cum aratase Apostolul. Din pacate nu s-au ridicat la inaltimea apostolului. Deci cum s-a spus anterior, cine crede ca a cunoscut totul, inca nu a cunoscut destul. Numai bine! Last edited by Adriana3; 23.07.2011 at 15:37:11. |
|
#5
|
|||
|
|||
|
Draga Cipri85,
De un singur lucru vreau sa ma asigur inainte de a auzi replicile tale. Tu stii ca, credinta fara fapte este moarta? Ce sunt aceste fapte pentru tine? Legea Veche, asta ai inteles tu? Pentru ca nu sunt Legea Veche. Si cum faci confuzii importante intre faptele Legii Vechi si Faptele credintei inseamna ca ori nu stii care erau faptele Legii Vechi ori nu stii care sunt cele ale credintei. Si exemplul cu rugaciunea se pare ca nu te-a ajutat. Asa ca, pentru a sintetiza: In Legea Veche faptele erau facute ca asa scria pe lespezi si in carti ca trebuie facut. Si asta era luat la litera, intr-un mod rigid, primand in detrimentul iubirii aproapelui desi scopul celor scrise era tocmai sa il invete pe om sa iubeasca. Dar il invata din afara, prin reguli morale. In Legamantul Nou faptele nu mai sunt facute "pentru ca asa trebuie facut" ci sunt facute din iubire pentru Dumnezeu si aproapele, iubire care vine din inima, nu mai este o iubire invatata prin reguli morale impuse din exterior. Iar iubirea lui Dumnezeu este de fapt continuta in iubirea aproapelui. Deci credinta este de fapt iubirea de aceea Legea Nou data de Iisus este una singura: iubirea. Nu a dat ca si Lege cunoasterea lui Dumnezeu ci iubirea zicand chiar ca in aceasta sunt cuprinse toata Legea si proorocii. Deci in afara ei nu mai este nimic. Cunoasterea lui Dumnezeu insa ramane cunoastere, si cum Dumnezeu este necuprins, aceasta cunoastere va fi intotdeauna cu lipsuri, ca atare cunoasterea nu este credinta, si de aceea se spune de exemplu ca si diavolii stiu ca exista Dumnezeu dar nu au fapte. Tocmai din cauza asta nu au fapte pentru ca nu au iubire, deci nu au credinta ci stiinta. Asta ca sa intelegi ca samaritenii aveau credinta cea buna izvorata din iubire. Ceea ce le lipsea era stiinta, cunoasterea lui Dumnezeu insa Domnul nu i-a sanctionat pentru asta ci dimpotriva i-a laudat pentru credinta lor aratand ca aceea trebuie pentru mantuire. Evreii insa puneau egal intre credinta si stiinta tocmai pentru ca se considerau singurii cu credinta. De aceea Ap. Pavel a insistat atat de mult pe iubire aratand ca fara asta nu suntem nimic, si deasemenea prin asta se vor mantui si paganii. Cei care au credinta, adica iubire sunt multi. Cei care au stiinta (cunoasterea lui Dumnezeu) sunt mai putini. Iar cei care au si credinta (iubire) si stiinta (cunoasterea lui Dumnezeu) sunt inca si mai putini, acestia fiind sfintii care trec de la viata direct la moarte fara a mai trece prin judecata. Last edited by Adriana3; 23.07.2011 at 16:06:54. |
|
#6
|
|||
|
|||
|
http://www.youtube.com/watch?v=MrvUQ7ZpR3s
"Faptele tale vorbesc atat de tare, incat nu mai aud nici ce imi spui.” 1 CORINTENI 13 Chiar dacă aș vorbi în limbi omenești și îngerești, și n-aș avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zăngănitor. Și chiar dacă aș avea darul prorociei și aș cunoaște toate tainele și toată știința; chiar dacă aș avea toată credința, așa încât să mut și munții, și n-aș avea dragoste, nu sunt nimic. Și chiar dacă mi-aș împărți toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aș da trupul să fie ars, și n-aș avea dragoste, nu-mi folosește la nimic. Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate; dragostea nu pizmuiește; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie, nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândește la rău acoperă totul, crede totul, nădăjduiește totul, suferă totul. ....cea mai mare ...... este dragostea. Si cei din alte religii pot avea o astfel de dragoste...oare cati ortodocsi au o astfel de dragoste de care se vorbeste in 1Corinteni 13 ? Dragostea nu va pieri niciodată. Prorociile se vor sfârși; limbile vor înceta; cunoștința va avea sfârșit.... deci poate sfarsi totul, dar se pare ca dragostea va dainui!!!! Last edited by Marilena B; 23.07.2011 at 16:41:14. |
|
#7
|
|||
|
|||
|
Asa este. Dragostea este Noul Legamant sadit in inimile tuturor insa cati se invoiesc sa iubeasca?
Din pacate Domnul ne-a prevenit ca din cauza rautatii unora, dragostea multora se va raci... Cat este de fragila... |
|
#8
|
|||
|
|||
|
Citat:
Te-as mai ruga a doua oara sa ai putina decenta si sa nu mai atribui anumite invataturi total straine de ei unor sfinti sau apostoli. Apoi te rog ai decenta si nu mai extrage citate din Biblie neglijand contextul si intelesul de ansamblu pentru a-ti propti ratacirile. Draga pe Dumnezeu nu-l iubesti atunci cand ii manipulezi invatatura, cuvantul dupa bunul plac. Draga sustine-ti ratacirile fara a manji cele sfinte. Ar fi mult mai cinstit si elegant din partea ta. Imi pare rau daca te jignesc dar ai fost chiar impertinenta afirmand a doua oara anumite lucruri despre Sf Ioan Gura de Aur. Draga toti sfintii parinti au subliniat in scrierile lor necesitatea Sf. Botez. Ceea ce scrii si afirmi e apraope 100% paralel cu invataturile lor(atat apostoli cat si sfinti parinti) dar si cu Sfinta Scriptura. Dupa cum am afirmat mai sus, n-ai sa mai primesti replici, dar pentru a arata pozitia sfintilor parinti am sa postez cateva fragmente din invataturile lor, sa vedem toti ce inseamana o pozitie ortodoxa autentica |
|
#9
|
|||
|
|||
|
1. Clipa de față este a bucuriei și veseliei duhovnicești. Căci iată, ne stau înainte doritele zile ale nunților duhovnicești. Fiindcă nu greșește cineva dacă numește „nuntă” ceea ce se întâmplă acum, și nu numai nuntă, ci și înrolare minunată și preaslăvită. Și să nu socotească cineva că sunt nepotrivite cele spuse, ci să-l audă pe fericitul Pavel, dascălul lumii, care, folosindu-se de aceste amândouă modele(1), zice: „V-am logodit pe voi unui singur bărbat, ca să vă înfățișez lui Hristos fecioară neprihănită” (II Cor 11, 2); iar în altă parte, după ce descrie armele ca pentru niște soldați ce se avântă la război, zice: „îmbrăcați toate armele lui Dumnezeu, ca să puteți sta împotriva uneltirilor diavolului” (Ef 6, 11).
2. Astăzi se face bucurie în cer și pe pământ. Căci dacă pentru un singur păcătos care se pocăiește se face atâta desfătare, cu cât mai multă bucurie nu se face îngerilor și arhanghelilor și tuturor puterilor de sus și tuturor celor de pe pământ, pentru atâta mulțime care, într-un suflet, disprețuiește cursele diavolului și râvnește să se înscrie în turma lui Hristos? 3. Haideți să vorbim despre mireasa care urmează să fie condusă în sfânta cămară a nunții și să vă arătăm bogăția covârșitoare a Mirelui și negrăita iubire de oameni ce o arată față de ea și de ce fel de lucruri se desparte ea și care sunt cele pe care le va dobândi. Și dacă îngăduiți, să cercetăm mai întâi cele referitoare la mireasă și să vedem în ce stare este ea când Mirele o primește. Fiindcă mai ales în acest mod se vădește nesfârșita iubire de oameni a Stăpânului tuturor. Căci nefiind El îndrăgostit de chipul ei, nici de frumusețea, nici de prospețimea trupului, totuși se apropie de ea. Ba mai mult, fiind urâtă și respingătoare, plină de rușine și întinăciune și, într-un cuvânt spus, cuprinsă de bubele păcatelor, așa o duce în cămara de nuntă. 4. Dar nimeni auzind acestea de la noi să nu se coboare [cu gândul] la grosimea trupului. Căci noi vorbim despre suflet și despre mântuirea lui. Fiindcă nici acel suflet ceresc, fericitul Pavel, când a spus „v-am logodit pe voi unui singur bărbat, ca să vă înfățișez lui Hristos fecioară neprihănită” (II Cor 11,2), nu ne-a spus în chip ascuns altceva decât că a logodit cu Hristos, ca pe o fecioară neprihănită, acele suflete care s-au apropiat de dreapta credință(2). 5. Cunoscând acestea în amănunt, să cercetăm cu claritate urâțenia ei anterioară, ca să ne minunăm de iubirea de oameni a Stăpânului. Căci ce ar fi mai dezgustător pentru suflet(3) ca, lepădând cinstea proprie și uitând de bunul său neam de sus(4), să slujească pietrelor și lemnelor și celor necuvântătoare și celor mai lipsite de preț decât acestea, sporindu-și urâțenia prin grăsimea jertfelor, prin spălări sângeroase și prin fumigații [aduse idolilor]. Căci de aici pleacă roiul feluritelor plăceri: chefurile, bețiile, desfrâurile și toate îndeletnicirile rușinoase, de care se bucură diavolii slujiți prin ele(5). 6. Pe aceasta (6) văzând-o într-o astfel de stare, ținută în adâncul răutății, goală și diformă, neluând în seamă urâțenia ei, nici neagra-i sărăcie, nici mulțimea [și mărimea] relelor, a primit-o [la Sine], arătându-i covârșitoarea Sa iubire de oameni. Și o asemenea dispoziție [iubitoare] o dezvăluie prin profetul [David], zicând: „Ascultă, fiică, și vezi și pleacă urechea ta și uită poporul tău și casa părintelui tău și va pofti împăratul frumusețea ta” (Ps 44, 12-13). 7. Vezi, cum chiar de la început îi arată bunătatea Lui, învrednicind-o pe cea atât de nărăvașă și care se dăduse pe sine cu totul necuraților diavoli, să fie numită fiică? Și nu numai aceasta, dar nici măcar nu-i cere vreo socoteală pentru greșeli, nici preț de răscumpărare(7), ci doar o îndeamnă și o cheamă să-și plece auzul și să primească îndemnul și sfatul și să uite cu desăvârșire ceea ce a făcut [până atunci]. 8. Ai văzut negrăita iubire de oameni? Ai văzut covârșitoarea grijă? Căci acestea, fericitul David le-a grăit atunci către întreaga lume care zăcea în rău. Iar acum noi, [găsind] bun prilej, le strigăm acestea către cei care doresc cu ardoare jugul lui Hristos și aleargă spre această înrolare duhovnicească și le adresăm fiecăruia dintre cei de față, schimbând puțin cuvântul profetic: Uitați de toate cele dinainte, voi, noi ostași ai lui Hristos! Uitați îndeletnicirile cele rele! Ascultați și plecați urechea voastră și primiți sfatul acesta preabun, [căci] zice: „Ascultă, fiică, și vezi și pleacă urechea ta și uită poporul tău și casa părintelui tău”. 9. Vezi că aceleași îndemnuri pe care profetul le-a adresat lumii întregi le-am adresat și noi astăzi dragostei voastre? Căci prin faptul că zice „uită poporul tău” vorbește în chip ascuns despre idolatrie și despre înșelare și despre slujirea demonilor. [Apoi] zice „și casa părintelui tău”, care înseamnă să uiți de viețuirea ta de mai înainte, care te-a adus la această hidoșenie. Uită de toate acelea și alungă toate acele prejudecăți ale minții (8) tale. Căci numai dacă faci acest lucru și te desparți de poporul tău și de casa părintelui tău, adică de vechiul aluat și de răutatea în care ți-ai cheltuit și ți-ai distrus toată prospețimea (9) sufletului dimpreună cu cea a trupului, [numai atunci] va pofti împăratul frumusețea ta. 10. Vezi, iubitule, că despre suflet este vorba? Căci dacă un trup este urât prin fire nu poate să devină cândva frumos, fiindcă Stăpânul a rânduit ca toate cele ale firii să nu se poată mișca, nici schimba (10), însă pentru suflet acest fapt este foarte ușor. De ce? Fiindcă totul ține de liberul arbitru” și nu de fire. De aceea și este posibil, ca [un suflet] foarte urât și inform să se schimbe dintr-o dată, dacă dorește, și să se urce la culmea frumuseții și să devină iar strălucit, după cum iarăși, dacă este delăsător (12), să fie cuprins de cea mai cruntă hidoșenie. Așadar, „va pofti împăratul frumusețea ta”, dacă uiți de toate acelea, adică de poporul tău și de casa tatălui tău. 11 . Ai văzut bunătatea Stăpânului? Prin urmare, nu în zadar și pe degeaba, când am început acest cuvânt, am numit cele ce se întâmplă [acum] nuntă duhovnicească. Căci și în cazul nunții sensibile, nu se poate în alt mod ca o tânără să se unească cu bărbatul, dacă nu uită de părinți și de doică și nu-și mută cu totul voia (13) ei spre mirele cu care urmează să se însoțească. De aceea și fericitul Pavel, aplecându-se cu stăruință asupra acestui cuvânt, a numit faptul taină. Căci zice: „pentru aceea va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va lipi de femeia lui și vor fi cei doi un singur trup” (Ef 5, 3 1); și după ce a primit în minte puterea acestui fapt (14), uimindu-se, a strigat zicând: „taina aceasta mare este” (Ef 5, 32) (15). 12. Și, într-adevăr, este mare! Căci ce cuget omenesc poate să priceapă firea acestui lucru? Și cum nu s-ar uimi cineva, dacă ia aminte la faptul că o copilă hrănită [până atunci] cu lapte și crescută în iatac, care a avut parte de atâta grijă din partea părinților până a crescut, când vine ceasul nunții, deodată, într-o singură clipită, uită și de durerile mamei și de orice altă grijă, uită de obiceiurile [familiei] și de legătura dragostei, și simplu spus [uită] de toate, iar toată voința ei o întoarce către acela pe care nu l-a mai văzut (16) niciodată până în acea seară? Și atât de mare este întorsătura lucrurilor, încât acela se face pentru ea toate, și îl socoate tată și mamă și mire și oricâte ar mai spune cineva. [Ba mai mult], nici nu-și mai amintește de cei care au crescut-o atâția ani. Și atât [de puternică] devine legătura lor, încât nu mai sunt doi, ci un [singur trup]. |
|
#10
|
|||
|
|||
|
Citat:
Faci cum vrei. Sfantul Ioan Gura de Aur a zis foarte clar, negru pe alb chiar, ca nu au pacate copiii, dar cum tu iti permiti sa acuzi de erezie oamenii dupa bunul plac avand in vedere incapacitatea ta de a intelege cele ce ti se spun (si aici am dovada pentru ca niciodata nu am afirmat ceea ce ai tu in cap ci omul iti zice una si tu pricepi alta), ca atare avand in vedere judecata ta nedreapta la adresa altora, exact aceeasi judecata primesti si ca atare nu fac nici cel mai mic efort sa iti arat cuvintele Sfantului referitor la lipsa de pacate a copiilor. O sa le gasesti singur cand o sa-ti mai scada mandria. Pana atunci, celor mandri Dumnezeu le sta impotriva. Numai bine! |
![]() |
|
Subiecte asemănătoare
|
||||
| Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
| Intrebare: Cum este privita femeia in diversele religiile lumii? | maria-luisa | Generalitati | 43 | 25.10.2017 11:55:13 |
| Faptele bune | danyel | Pocainta | 23 | 26.03.2011 10:45:46 |
| A venit gerul peste Romania.Lucruri bune sunt?dar lucruri rele? | tigerAvalo9 | Generalitati | 15 | 06.01.2011 11:45:18 |
| Fapte bune. | alexdu | Generalitati | 7 | 08.01.2010 15:38:18 |
| VESTI BUNE ! | cristiboss56 | Resurse ortodoxe on-line | 28 | 28.04.2008 23:39:04 |
|
|