"EU sunt invierea si viata"

[grasu77]

În prealabil postat de Scotland The Brave

Grasule,[i]ia fii atent

Sa fiu atent? Nu prea mai reusesc, mai ales cand am de-a face cu un articol (nu cu o postare). Sper sa nu te superi daca o sa-ti raspund, detaliat, cu alta ocazie (probabil maine). Trebuia sa fiu la nani mai de mult.

Totusi, am trecut peste articolul tau. Vreau sa dau un raspuns general. Stiti care este problema multora: nu pricep ce inseamna moartea intaia (cea din care exista inviere) si de aceea o resping, respingand astfel si fagaduinta INVIERII.

Pentru mine, moartea intaia nu inseamna o "despartire". Este doar ceva ca o clipeala din ochi (chiar daca din momentul mortii pana la inviere pot trece mii de ani - in moarte nu am constienta a nimic, nici macar a timpului). Nadajduiesc ca, daca voi muri, in clipa imediat urmatoare voi fi in fata Mantuitorului (pentru ca voi fi inviat pentru viata vesnica). Recunosc moartea asa cum o prezinta Cuvantul lui Dumnezeu. Dar, stiind ca evenimentul imediat urmator, dupa ce inchid ochii, este INVIEREA, nu are rost sa-mi pun problema mortii (nici Scriptura nu o pune). Doar o recunosc. Daca nu as recunoaste-o nu as avea nici marea nadejde a INVIERII data de Hristos.

Voi vreti sa fiti, pe timpul mortii, constienti si plini de vigilenta. De aici apar problemele. Credeti in nemurirea mortului si nu aveti nadejdea reala a INVIERII. Va chinuiti sa dati sens si plinatate mortii.


Mai vorbim. Noapte buna.

În prealabil postat de grasu77

Sa fiu atent? Nu prea mai reusesc, mai ales cand am de-a face cu un articol (nu cu o postare). Sper sa nu te superi daca o sa-ti raspund, detaliat, cu alta ocazie (probabil maine). Trebuia sa fiu la nani mai de mult.

Totusi, am trecut peste articolul tau. Vreau sa dau un raspuns general. Stiti care este problema multora: nu pricep ce inseamna moartea intaia (cea din care exista inviere) si de aceea o resping, respingand astfel si fagaduinta INVIERII.

Pentru mine, moartea intaia nu inseamna o "despartire". Este doar ceva ca o clipeala din ochi (chiar daca din momentul mortii pana la inviere pot trece mii de ani - in moarte nu am constienta a nimic, nici macar a timpului). Nadajduiesc ca, daca voi muri, in clipa imediat urmatoare voi fi in fata Mantuitorului (pentru ca voi fi inviat pentru viata vesnica). Recunosc moartea asa cum o prezinta Cuvantul lui Dumnezeu. Dar, stiind ca evenimentul imediat urmator, dupa ce inchid ochii, este INVIEREA, nu are rost sa-mi pun problema mortii (nici Scriptura nu o pune). Doar o recunosc. Daca nu as recunoaste-o nu as avea nici marea nadejde a INVIERII data de Hristos.

Voi vreti sa fiti, pe timpul mortii, constienti si plini de vigilenta. De aici apar problemele. Credeti in nemurirea mortului si nu aveti nadejdea reala a INVIERII. Va chinuiti sa dati sens si plinatate mortii.


Mai vorbim. Noapte buna.

Okie,comentezi cand vrei,nu-i graba.Problema este ca eu ti-am spus ca nici macar nu ma intereseaza sa fac teorii pe tema cum sunt pe timpul mortii,tocmai,ce ironie,pentru ca,,evenimentul imediat urmator, dupa ce inchid ochii, este INVIEREA"(te-am citat)iar pe parcursul acelei clipe,somn,stare intermediara,secole,judecata intermediara,cum vreti voi sa-i spuneti,stiu ca Domnul este cu mine.Este suficient sa stiu ca este cu mine.Las ca mai comentam amandoi in viitor,chiar am discutat recent subiectul acesta cu un amic din Herrnhuter Brüdergemeine.

Noapte buna.

[tara tara vrem ostas]

În prealabil postat de grasu77

Sa fiu atent? Nu prea mai reusesc, mai ales cand am de-a face cu un articol (nu cu o postare). Sper sa nu te superi daca o sa-ti raspund, detaliat, cu alta ocazie (probabil maine). Trebuia sa fiu la nani mai de mult.

Totusi, am trecut peste articolul tau. Vreau sa dau un raspuns general. Stiti care este problema multora: nu pricep ce inseamna moartea intaia (cea din care exista inviere) si de aceea o resping, respingand astfel si fagaduinta INVIERII.

Pentru mine, moartea intaia nu inseamna o "despartire". Este doar ceva ca o clipeala din ochi (chiar daca din momentul mortii pana la inviere pot trece mii de ani - in moarte nu am constienta a nimic, nici macar a timpului). Nadajduiesc ca, daca voi muri, in clipa imediat urmatoare voi fi in fata Mantuitorului (pentru ca voi fi inviat pentru viata vesnica). Recunosc moartea asa cum o prezinta Cuvantul lui Dumnezeu. Dar, stiind ca evenimentul imediat urmator, dupa ce inchid ochii, este INVIEREA, nu are rost sa-mi pun problema mortii (nici Scriptura nu o pune). Doar o recunosc. Daca nu as recunoaste-o nu as avea nici marea nadejde a INVIERII data de Hristos.

Ba da avem : "Astept invierea mortilor si viata veacului ce va sa vie, Amin".

Voi vreti sa fiti, pe timpul mortii, constienti si plini de vigilenta. De aici apar problemele. Credeti in nemurirea mortului si nu aveti nadejdea reala a INVIERII. Va chinuiti sa dati sens si plinatate mortii.


Mai vorbim. Noapte buna.

doar ca cine crede in Hristos nu va muri in veac..