DIFERENTELE dintre Biserica Ortodoxã si cea Romano-Catolicã de Pãrintele Cleopa

[Ioana-Andreea]

de fapt, ceea ce deranjeaza la faptul ca orice catolic se gandeste la Papa ca la reprezentantul BC este ca la o adica, orice patriarh ar fi obligat sa il recunoasca pa Papa mai mare decat el in rang - aici tot mandria este implicata, mandria patriarhilor

acum, mandrii sunt patriarhii.

infailibilitatea Papei este atat de restransa incat chiar nu vad de ce se tem toti ortodocsii de ea

din acelasi motiv pt care s-au temut si in primele 9 secole ale Bisericii,cand infailibiliatetea lui nu exista.

[quote]Purgatoriul nu este un loc sau un timp ci o trecere[quote]
Am citit cum ca in Catehismul romano-catolic se spune clar ca e vorba de un foc,la propriu.

Prima Sfanta Impartasanie luata in mod constient si Mirul ca implicare constienta in viata Bisericii au un ritual special la varsta priceperii

Si ti se pare corect ca un adult pacatos sa se impartaseasca si un copil nevinovat,nu?

[MariaB]

În prealabil postat de Ioana-Andreea

Si ti se pare corect ca un adult pacatos sa se impartaseasca si un copil nevinovat,nu?

adultul aflat in pacat nu are dreptul sa se impartaseasca
asa este la catolici, si banuiesc ca asa este si la ortodocsi

copilul nevinovat este pregatit pentru a se impartasi prima data
dupa spovada evident, pentru care face deasemenea pregatire
de ce vi se pare incorect?


ortodoxul pana la ce varsta se poate impartasi nespovedit?

[Ioana-Andreea]

În prealabil postat de MariaB

adultul aflat in pacat nu are dreptul sa se impartaseasca
asa este la catolici, si banuiesc ca asa este si la ortodocsi

copilul nevinovat este pregatit pentru a se impartasi prima data
dupa spovada evident, pentru care face deasemenea pregatire
de ce vi se pare incorect?


ortodoxul pana la ce varsta se poate impartasi nespovedit?

pana pe la 10 ani.Copiii sunt cei mai inocenti,nu vad de ce li s-ar refuza Impartasania atat de mult timp.Daca preotii catolici se tem ,totusi,de ce nu ii spovedesc de mai devreme si gata?

[Noesisaa]

În prealabil postat de Ioana-Andreea

pana pe la 10 ani.

Nu este adevarat. Pana la 7 ani.

Cred ca este o diferenta de intelegere a impartasirii. Catolicii sunt mai preocupati de faptul ca cel care se impartaseste trebuie sa fie pe deplin constient de ceea ce primeste, un fel de intelegere mai rationalista. Ortodocsii sunt mai indreptati spre o intelegere mistica si spun ca Dumnezeu lucreaza in orice crestin, nu conteaza cat de mic si lipsit de intelegere este.

Adevarul este ca eu, si poate este si experienta altora, nu prea imi amintesc deloc sa ma fi impartasit inainte de 7 ani, desi mama spune ca ma ducea...deci nu prea constientizam ce este si ce se intampla. Asta nu inseamna ca nu imi era spre folos si crestere sufleteasca. In schimb imi aduc perfect aminte de prima impartasanie la 7 ani cand am fost si la spovedit.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Ioana-Andreea

pana pe la 10 ani.Copiii sunt cei mai inocenti,nu vad de ce li s-ar refuza Impartasania atat de mult timp.Daca preotii catolici se tem ,totusi,de ce nu ii spovedesc de mai devreme si gata?

Pentru ce să se spovedească copiii mici ? Înainte de vârsta înţelegerii, nu poate exista intenţie păcătoasă. Neexistând intenţie păcătoasă, nu există păcat personal înainte de această vârstă. Dacă nu există păcat personal, copilul se menţine în aceeaşi stare de graţie primită prin Botez. Presupunând că un copil moare între data botezului lui şi vârsta înţelegerii, moare în stare de graţie sfinţitoare şi în mod sigur este mântuit.

Ajuns la vârsta înţelegerii, copilul devine în mod progresiv capabil de intenţie păcătoasă, deci devine în mod progresiv susceptibil răului. De aceea, după o cateheză în care i se explică principalele articole de credinţă şi cu precădere despre spovadă şi împărtăşanie, copilul începe să se spovedească şi să se împărtăşească.

În Bisericile Catolice de rit răsăritean, unde, potrivit tradiţiei bizantine, se administrează simultan cele 3 sacramente ale iniţierii, preoţii sunt liberi să nu administreze împărtăşania dacă nu pot fi siguri că nu se produce un sacrilegiu material. Este mai prudent ca un copil mic, care ar putea scuipa Sf Sacrament, să nu fie împărtăşit.

[flying]

În prealabil postat de MariaB

copilul nevinovat este pregatit pentru a se impartasi prima data
dupa spovada evident, pentru care face deasemenea pregatire
de ce vi se pare incorect?

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Pentru ce să se spovedească copiii mici ? Înainte de vârsta înţelegerii, nu poate exista intenţie păcătoasă. Neexistând intenţie păcătoasă, nu există păcat personal înainte de această vârstă. Dacă nu există păcat personal, copilul se menţine în aceeaşi stare de graţie primită prin Botez.

de ce sa-i interzici copilului sa se uneasca cu Hristos (IMPARTASINDU-SE) la varsta cand inca nu e constient de asta? doar pentru ca nu intelege ce s-ar intampla cu el ? dar tatal sau mama lui INTELEG , iar copilul pe chezasia parintilor sai primeste pe Hristos ,nu ? (multe exemple in Scriptura cand pentru credinta unora ,altii erau vindecati ...) daca e sa mergem pe logica asta n-ar trebui nimeni nici sa se boteze ,ca nu intelege inca ce inseamna ...

si daca n-are pacat personal oare nu cu atat mai mult va domni Hristos in madularele lui?

si oare COMPARI STAREA DE GRATIE a copilului primita la Botez cu STAREA de unire cu DUMNEZEU in mod nemijlocit prin IMPARTASANIE? CARE STARE E MAI DESAVARSITA ?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de flying

de ce sa-i interzici copilului sa se uneasca cu Hristos (IMPARTASINDU-SE)

Fiindcă este deja unit cu Cristos botezându-se. Catehumenul (sau naşul copilului în numele lui) spune lămurit: MĂ UNESC CU CRISTOS, la întrebarea preotului "Te uneşti cu Cristos şi îi serveşti Lui ca unui Domn şi Împărat ?"

daca e sa mergem pe logica asta n-ar trebui nimeni nici sa se boteze ,ca nu intelege inca ce inseamna ...

Botezul este neapărat necesar mântuirii. Împărtăşaania celor în stare îngerească nu este neapărat necesară mântuirii.

si oare COMPARI STAREA DE GRATIE a copilului primita la Botez cu STAREA de unire cu DUMNEZEU in mod nemijlocit prin IMPARTASANIE? CARE STARE E MAI DESAVARSITA ?

Da. Ambele stări sunt desăvârşite. Iar desăvârşirea nu cunoaşte grade de comparaţie.

[flying]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Fiindcă este deja unit cu Cristos botezându-se. Catehumenul (sau naşul copilului în numele lui) spune lămurit: MĂ UNESC CU CRISTOS, la întrebarea preotului "Te uneşti cu Cristos şi îi serveşti Lui ca unui Domn şi Împărat ?"

adica imi spui ca copilul s-a unit cu Hristos si nu mai are nevoie de Impartasanie? pui semn egal intre Botez si Impartasire ? care e logica ca mai exista Impartasania ? Botezul NU E cel mai mare lucru in cer si pe pamant (el doar deschide Portile Cerului pentru crestin curatindu-l de pacatul originar si facandu-l membru al Bisericii luptatoare)ci cel mai mare lucru e Trupul si Sangele Stapanului si Creatorului acestui Univers care se da robilor Lui .

pai...pe principiul asta, daca e "unit" cu Hristos prin Botez nici adultul nu mai are nevoie sa se IMPARTASEASCA .

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Botezul este neapărat necesar mântuirii. Împărtăşaania celor în stare îngerească nu este neapărat necesară mântuirii.

aici nu e vorba ca Botezul e "neaparat necesar" (ceea ce este adevarat ) dar de ce il privezi de copil de Trupul si Sangele lui Iisus (cel mai de pret lucru al Bisericii ) doar pe motivul ca daca moare se poate mantui ? ce-i asta ? facem economie de Impartasanie sau ce ? de ce il tii departe de Trupul si Sangele Stapanului ,de ce il pedepsesti ,de ce il opresti pe Hristos sa-si faca Palat in inima pruncului ?

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Da. Ambele stări sunt desăvârşite. Iar desăvârşirea nu cunoaşte grade de comparaţie.

nu cunoaste grade de comparatie? poate vrei sa spui ca nu are hotar sau limita superioara dar are nenumarate grade de comparatie ; eu vad desavarsirea ca o scara ale carei picioare se sprijina de pamant si varful scarii , care nu se vede ,spre cer ; treptele scarii sunt gradele diferite prin care treci ...spre infinit...Botezul este doar prima treapta fara de care scara nu se poate sprijini ....

[anna21]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Pentru ce să se spovedească copiii mici ? Înainte de vârsta înţelegerii, nu poate exista intenţie păcătoasă. Neexistând intenţie păcătoasă, nu există păcat personal înainte de această vârstă. Dacă nu există păcat personal, copilul se menţine în aceeaşi stare de graţie primită prin Botez. Presupunând că un copil moare între data botezului lui şi vârsta înţelegerii, moare în stare de graţie sfinţitoare şi în mod sigur este mântuit.

Ajuns la vârsta înţelegerii, copilul devine în mod progresiv capabil de intenţie păcătoasă, deci devine în mod progresiv susceptibil răului. De aceea, după o cateheză în care i se explică principalele articole de credinţă şi cu precădere despre spovadă şi împărtăşanie, copilul începe să se spovedească şi să se împărtăşească.

În Bisericile Catolice de rit răsăritean, unde, potrivit tradiţiei bizantine, se administrează simultan cele 3 sacramente ale iniţierii, preoţii sunt liberi să nu administreze împărtăşania dacă nu pot fi siguri că nu se produce un sacrilegiu material. Este mai prudent ca un copil mic, care ar putea scuipa Sf Sacrament, să nu fie împărtăşit.

Nu stiu despre "intentia pacatoasa"... nu am citit suficient, dar privind ai mei copii, cred ca putem vorbi macar de pacat fara voie si pacat din nestiinta (care sunt considerate pacate si in cazul adultilor: nestiinta NU este o scuza)
De ex., cred ca minciuna apare in oameni chiar cu limbajul.. pot povesti din viata primului copil.. dezvolta scheme ca sa ne "insele" si sa ajunga la dulciuri fara stiinta noastra, inainte de a sti sa vorbeasca (si imi amintesc clar.. atunci noi ne puneam problema: cum poate face planuri complexe in minte in lipsa limbajului?)..
Nu vreau sa fiu gresit inteleasa, dar cred in pacate inainte de 6-7 ani (varsta spovedaniei).. Depinde de atitudinea parintilor daca diferitele tendinte nedorite ale copilului vor prinde radacini sau nu (daca se vor transforma in patimi).. Iar daca copilul moare, nu stiu cum judeca Dumnezeu.. mila lui Dumnezeu covarseste .
Am vazut in parc copii care musca, care se tavalesc pe jos ca niste "apucati", care lovesc parintii, care omoara insecte din placere, care lovesc animale etc.. si nu este vorba de comportamente invatate (ca parintii le atrageau atentia: asta nu!). Dupa varsta intelegerii poate se vor schimba, dar nu incetez sa ma intreb de ce unii se comporta astfel daca sunt "fara de pacat".

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de anna21

dar privind ai mei copii, cred ca putem vorbi macar de pacat fara voie si pacat din nestiinta (care sunt considerate pacate si in cazul adultilor: nestiinta NU este o scuza)

Trebuie să deosebim între ignoranţa vinovată şi ignoranţa invincibilă. Dacă eu vă sparg capul, presupunând că nu ştiu că acest lucru este păcat, vorbim despre ignoranţă vinovată. Eu nu ştiu că Dumnezeu a spus "să nu ucizi", dar ar fi TREBUIT să ştiu şi aş fi PUTUT să ştiu. Prin urmare, necunoaşterea Legii în acest caz nu mă exonerează de urmările păcatului, dintre care cea mi importantă este de ordin spiritual: pierderea stării de graţie. Dar, dacă un copil de 4 ani face exact acelaşi lucru, vorbim de ignoranţă invincibilă, deci de absenţa vreunei consecinţe spirituale a păcatului.

De ex., cred ca minciuna apare in oameni chiar cu limbajul.. pot povesti din viata primului copil.. dezvolta scheme ca sa ne "insele" si sa ajunga la dulciuri fara stiinta noastra, inainte de a sti sa vorbeasca (si imi amintesc clar.. atunci noi ne puneam problema: cum poate face planuri complexe in minte in lipsa limbajului?)..

Când un copil mic minte în acest fel, el minte aşa cum ar minţi un căţel care îşi ascunde osul. Fără intenţie vinovată. Fără posibilitatea de a avea această intenţie.

Iar daca copilul moare, nu stiu cum judeca Dumnezeu.. mila lui Dumnezeu covarseste .

La mila lui Dumnezeu cuvine-se să apelăm la moartea copiilor nebotezaţi, sau la moartea adulţilor botezaţi, dar care mor în stare căzută. În cazul copiilor botezaţi, ei se mântuiesc în mod sigur, după dreptatea lui Dumnezeu.

Am vazut in parc copii care musca, care se tavalesc pe jos ca niste "apucati", care lovesc parintii, care omoara insecte din placere, care lovesc animale etc.. si nu este vorba de comportamente invatate (ca parintii le atrageau atentia: asta nu!). Dupa varsta intelegerii poate se vor schimba, dar nu incetez sa ma intreb de ce unii se comporta astfel daca sunt "fara de pacat".

Şi ce vreţi să spuneţi, că astfel de copii sunt posedaţi ? Nu. Există porniri bune şi porniri rele, dar vina este a părinţilor, care nu ştiu să cultive pornirile bune şi nu ştiu să reprime pornirile rele.