Cazul Bodnariu si solidaritatea crestina.

[AlinB]

În prealabil postat de GMihai

Mai ai puţin de tot şi o să faci din dreptul părinţilor de a-şi bate copii un veritabil drept al omului. Îşi sugerez să propui includerea acestuia în CEDO.

Dar hai să mergem puţin la cazul concret. Deşi nu cunoaştem prea multe, avem măcar unele declaraţii ale părinţilor.

Să vedem ce declară doamna Ruth Bodnariu, mama copiilor:

"In situatii de stres, cind se cearta copiii, cind tin un copil in brate si mincarea e pe foc si doi se cearta... In Romania nu e considerata violenta. In Norvegia din pacate asta e caz penal".

Unu la mână, doamna Bodnariu, cu gura ei, recunoaşte că ceea ce generează comportamentul violent sunt "situaţiile de stres".

Stresul ei, nu al copiilor, a se citi bine. M-au stresat copii şi i-am bătut. Doi fraţi (sau două surori) s-au certat, mama s-a stresat (că doar era şi mâncarea pe foc) şi.... le-a bătut. Aţi stresat-o pe mama ? Luaţi de aici.

Păi, doamnă Bodnariu, dacă aţi ştiut că nu vă puteţi descurca cu mai mulţi copii fără a deveni stresată şi a ajunge să-i loviţi, de ce i-aţi făcut ?

Şi, doamnă Bodnariu, greşiţi; şi în România tot caz penal este.

Si de unde era sa stie asta?

Sunt unii care dupa un timp, isi dau seama ca au fost parinti sub-mediocri chiar si pentru un singur copil.

Si nu ma refer la faptul ca le-ar fi scapat o palma in situatii de stres,ci le-au ignorat constant nevoile emotionale si parentale.

Ce ar trebui sa faca daca isi dau seama de asta mai devreme, sa zicem dupa 5 ani?

Ar trebui sa renunte la ei si sa-i dea in adoptie?

Eventual sa existe o lege care sa-i oblige sa faca asta?

Dati impresia unei persoane care nu stie ce inseamna de fapt o familie, sunteti sigur ca toate lucrurile sunt ok acasa?