Mantuirea in afara Bisericii

[laurastifter]

În prealabil postat de Decebal

Nu ştiu de ce aveam o presimţire că nu ai de gând să dialoghezi, ci să ţii monoloage. Văd că şi confirmi.

Nu este vorba atât despre cunoştinţe, cât despre felul în care ele sunt interpretate; de aceea am şi spus că zicerile tale sunt o încercare literară speculativă, pentru că nu faci decât să speculezi, deşi ai impresia că zici dogme, şi mai mult ortodoxe, creştineşti. Degeaba te ascunzi în spatele unor nume, că practic nu ai dovedit şi nu dovedeşti nimic, iar de citate nu poate fi vorba, eu nu văd decât un discurs scris de tine cu care eşti de acord într-o mare măsură că ar fi adevărat, mai mult că ar fi poziţia Bisericii Ortodoxe.

Rămâne deci întrebarea pe care ţi-am adresat-o, şi nu este prima oară când îţi semnalez că interpretezi după capul tău acel verset Ioan 3,8. Aşa cum după capul tău este întreaga speculaţie, care este în fapt propria ta învăţătură, sau felul în care vezi lucrurile la ora actuală, nereuşind dumneata să demonstrezi că ai avea cu adevărat acoperire în învăţătura Bisericii Ortodoxe, şi deci neavând legitimitatea să pui semnătura Bisericii Ortodoxe pe învăţăturile tale personale de ortodoxist care citeşte Scripturile şi mai are multe de învăţat, nu neapărat, după cum am spus, la capitolul cunoştinţe.

Domnul profesor Cezar a mărturisit şi a demonstrat, prin ARGUMENTE TEOLOGICE PERTINENTE, ceea ce experienţa duhovnicească a domniei sale şi vasta cultură teologică pe care o are îl îndeamnă să asume ca fiind învăţătura de credinţă autentică a ortodoxiei creştine.
Singura "vină" a domnului profesor este aceea că îşi exprimă ideile cu o uimitoare şi admirabilă elocinţă!!! Potrivit oratorilor antici, un discurs autentic, capabil să convingă fie şi cele mai împietrite inimi, trebuie să împlinească, neapărat, trei efecte principale asupra ascultătorilor: să-i înveţe/ instruiască (sau să-i convingă, după caz), să-i impresioneze şi să-i încânte (prin stilul literar folosit). Observ cu bucurie şi admiraţie faptul că discursurile domnului profesor se încadrează perfect în aceste caracteristici.
A, era să uit! Postările domnului profesor Cezar mai au un mare "defect", chiar şi mai "grav" decât "neajunsul" de a fi scrise într-un mod atât de elocvent: acela de a cuprinde idei şi exprimări originale.
Mai exact, domnul profesor Cezar gândeşte! Mare nenorocire pentru ortodoxişti!
P. S. 1. Când am spus "ortodoxişti", nu m-am referit la o anumită persoană, ci, mai degrabă, la anumite postări. Fiecare dintre noi putem avea şi astfel de postări uneori... Ispitele nu ocolesc pe nimeni.
Toate cele bune!
P. S. 2. Originalitatea ţine de libertate... iar de libertate nu ne putem detaşa decât renunţând la credinţă şi la iubire - principalele modalităţi de păstrare şi trăire autentică a libertăţii în Duhul lui Hristos.