Despre viclenia sectantilor

[Adriana3]

În prealabil postat de Mihailc

Foarte utilă şi binevenită completare!
Doar adaug că Talmud-ul cerea două sesiuni de proces în două zile diferite pentru condamnarea unui om la moarte, prevedere capitală care trebuia respectată dat fiind faptul că Iisus nu era un oarecine în epocă.

Adriana, cele patru Evanghelii canonice nu sunt altceva decât relatări văzute prin optica unor martori oculari (foarte preţioase pentru noi!). Fii sigură că nu avea niciun apostol sau altcineva din preajmă, un carneţel în care îşi nota ce făcea sau ce mai spunea Domnul. Dintre toţi creştinii care au trăit în diferite epoci şi culturi, doar noi, postmodernii, suntem aşa de necredincioşi încât căutăm tot timpul dovezi teoretice perfecte pe care să ne întemeiem vieţuirea în Domnul. Imaginează-ţi că Biserica a trăit peste două secole bine-mersi fără ceea ce numim noi astăzi Sfânta Scriptură şi a fost perioada în care consemnăm cei mai mulţi mucenici şi cea mai eficace propovăduire.
Dacă am fi puşi în situaţia să alegem între mărturisirea lui Hristos şi moarte, cum ne-am comporta noi? Probabil mulţi dintre noi am zice: "nu sunt pregătit să mor pentru Tine, Doamne, că-mi lipseşte o zi de stat în mormânt" sau "nu, mersi, că nu-mi ies la numărătoare zilele dintre Cină şi Cruce"!!!!

Perfect deacord. De asta schismele intre crestini pe tot felul de dovezi "biblice" nu pot fi decat de la cel rau. Se vede bine ca daca luam totul la puricat, unele lucruri scartaie. Faptul ca Duhul Sfant i-a inspirat pe martorii oculari sa lase scris pentru urmasi, este vazut de unii ca o infailibilitate a tot ceea ce scrie. Asupra datelor si zilelor se pot insela oamenii. Cred insa ca au fost redate fidel invataturile Domnului, in acestea Scripturile sunt insuflate de Duhul Sfant. :)