De la resemnare la acceptare

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de delia31

A vrut sa se razbune pe salvator pentru raul facut de unii si binele nefacut de altii? Proasta idee in acest triunghi al dramei! Victima loveste in salvator devenind el insusi persecutor.

Păi, în triunghiul dramei toate ideile sunt proaste. De aceea, pentru o idee mai de Doamne-ajută, musai trebe făcut pasul în afara triunghiului. Problema nu e că unul e victimă, ci doar că a intrat şi a rămas în rolul de victimă. Îi place, are numeroase şi comode beneficii secundare (atenţie, afecţiune - pe care nu mai are chef să le obţină pe căi mai sănătoase, ascensionale, câtă vreme i se dau moca, mai la vale, printr-un simplu truc)...
Toate rolurile din triunghi sunt un mod prost, steril de organizare a timpului pe lumea asta. Cam toate jocurile psihologice de pe aici se şi trag...
Dar cine nu joacă jocuri? Se pare că aceia care au ajuns la concluzia, după oarece efort, ce-i drept, că ei nu (mai) joacă jocuri - în realitate sunt jucătorii cei mai împătimiţi.
A nu juca jocuri înseamnă a fi autentic, a fi în relaţia de intimitate. Mai exact, a fi pur şi simplu capabil de intimitate.
Dar ce poate să însemne aceasta, intimitatea?....