1 aprilie buletin cu cip, unde s-a ajuns...

În prealabil postat de CristianR

Uite, asta chiar e o problemă gravă, că lumea se împacă tot mai bine cu hoțiile - mari și mici -, risipindu-și energia în proteste față de amenințări închipuite. Suntem într-o cădere dramatică sub aspect moral-valoric – poate cea mai gravă din istoria noastră – și în loc să protestăm față de păcate (hoții, șmecherii, mafii, mite, minciuni, viclenii, desfrâu mediatic, curvii, avorturi ș.a.m.d.), ne luăm măsuri paranoice de apărare față de un presupus control extern. Și cred că tocmai prin asta diavolul, de care credem că ne ferim, își atinge cel mai bine scopul, abătându-ne dibaci de la bunele preocupări.

Poate ar gândi cineva că nu poți avea atitudine întrucât sunt păcatele fratelui și trebuie să te ocupi întâi de bârna din ochiul tău. Însă dacă suntem un popor, o comunitate de creștini, nu niște indivizi izolați (cum devenim, din nefericire, tot mai mult), nu se poate să nu ne privească sănătatea organismului pe care îl alcătuim.

Și aici nu am în vedere persoane concrete, ci păcate care se întind, molipsitor, asupra întregii societăți.

Cum am putea protesta?
Să organizăm, sau măcar să participăm la meeting-uri contra avort, contra homosexualitate șamd?

Eu una nu aș avea timp și nici prea mare încredere în folosul acestor manifestări.

Dacă aș fi fost bună de avocat/ judecător, poate aș fi făcut Facultatea de drept și aș fi încercat pe această cale să lupt împotriva hoției, corupției... etc.