Eugen, trebuie să înțelegi raportul între modul de existență al lui Dumnezeu și cel al Creației.
Dumnezeu nu există în timp, El este superior timpului. Scopul creării universului material este orientat spre om, spre pregătirea acestuia pentru planul veșnic de existență alături de creatorul său. De aceea lumea neînsuflețită (inclusiv animalele) a început să existe atunci când prima conștiință umană a luat naștere.
Numai persoana viază în mod real iar orice altceva există numai prin percepțiile persoanelor despre lucrurile respective.
Trebuie să înțelegi natura existenței personale, faptul că orice persoană umană este un microcosm, un centru al existenței în conștiința căreia se răsfrânge (este percepută) existența universală.
Din aceste două condiții, faptul că Dumnezeu este superior timpului și faptul că numai persoana există în mod real, rezultă că nu a existat o istorie precedând apariția primilor oameni.
Dovezile geologice, paleontologice etc despre o pretinsă astfel de istorie sunt rânduite de Dumnezeu în scopul mascării existenței evidente a unui Creator. Motivul poate fi, așa cum am mai spus, acela că având conștiința existenței nemijlocite a lui Dumnezeu, oamenii nu ar mai ajunge la cunoaștere de sine și perfecționare morală sau s-ar forma cu o mentalitate de robi.
__________________
Cereți și vi se va da; căutați și veți afla; bateți și vi se va deschide.
Că oricine cere ia, cel care caută află, și celui ce bate i se va deschide
|