Citat:
În prealabil postat de Doriana
Am fost ortodoxa dar nu crestina. Deci apartineam de biserica ortodoxa dar nu eram cu Hristos pentru ca nici nu-L cunosteam, asa cum Il cunoasteti unii dintre voi. [crestin = ucenic al lui Hristos]
Sincer, Gabriella, tu chiar crezi ca ma face crestin un botez daca nu traiesc cu Hristos? Adica, trebuie sa ma botez, dar daca nu Il am pe El e degeaba.
PS- nu te mai jena si tu asa usor, ca tot repeti asta...
|
Este o confuzie de termeni.
Tie ti s-a explicat ca botezul este 'marturia unui cuget curat', ca 'cine crede si se va boteza va fi mantuit". In acesta situatie totul este foarte clar pentru tine. Ai reusit sa crezi, mai bine zis sa simti, sa experimentezi o traire noua ,o mare iubire ,o mare revelatie a dragostei Lui Dumnezeu, sa intelegi Cuvantul explicat convingator si inteligent de buni oratori si totul intr-o atmosfera vesela, cu oameni manierati si binecrescuti, cu orchestre si coruri superbe, cantareti fini si calzi . Cine n-ar fi fost miscat? Cine nu si-ar dori asa ceva, o astfel de companie, venind de undeva unde, dupa spusa ta, se lalaia ceva neiteligibil.
In aceasta situatie era normal pentru tine sa alegi ceea ce ai inteles si ti-a facut placere si ca urmare sa aderi prin botez la aceasta adunare.
Cunosc foarte bine toate acestea pentru ca le-am trait din plin si nimeni si nimic nu m-ar fi putut clinti de acolo.Nu ma interesa calitatea membrilor pentru ca simtirea era de ajuns si sincera sa fiu m-am simtit foarte iubita, toata lumea ma ridica in slavi, toti erau buni cu mine, nu-mi aduc aminte ca cineva sa ma fi ranit in vreun fel.Eu nu am ce reprosa nimanui nimic, dimpotriva mi-au fost mereu sprijin.
Problemele mele au fost de alta natura.Dupa un timp am simtit ca eu nu mai primesc hrana sufleteasca suficienta, nu intelegeam de ce dupa ce eu cu toata fiinta m-am dedicat Lui Dumnezeu si am facut tot ceea ce mi s-a cerut , am urmat intocmai 'instructiunile', nu mai puteam sa inaintez spiritual. Atunci am inteles ca lipseste ceva .Am cautat numai si numai in mine, vina mea mereu si mereu.Pentru tot ceea ce mi s-a intamplat m-am acuzat doar pe mine, am inceput sa ma rog,Doamne, arata-mi unde este locul meu in Biserica Ta cea vie, unde pot eu functiona ,anii au trecut, au aparut dupa 89 o multitudine de grupari noi, au venit multi straini, de fiecare data aveam impresia ca acolo este cel mai bine , ca da, asta cautam, dar totul pana la o vreme. M-am intors din nou la baptisti, unde era dezastru spiritual. Nimeni nu m-a apostrofat sau sa ma urmaresca mai ales ca am schimbat orasul.Ultima predica la care am participat a fost Studiul biblic al lui Iosif Ton.
In predica ne cerea sa ne analizam optiunile. Ceva de genul:"Spune-mi ce-ti doresti ca sa-ti spun cine esti!" Atunci am spus din toata inima, dupa o viata de cautari :"Vreu sa-L cunosc pe El si puterea Invierii Lui si sa ma fac asemenea cu moartea Lui".Sa nu-ti inchipui ca ma gandeam cumva la Ortodoxie.Dar Dumnezeu mi-a implinit aceasta rugaciune 4 luni mai tarziu primind Taina Sf. Botez. Te rog sa ma crezi ca de atunci s-au deschis cu totul si cu totul alte perspective si orizonturi spirituale, alta viziune si o continua uimire si recunostinta de ceea ce descopar, N-am avut nici o clipa de indoiala sau de confuzie.
Minunea convertirii, adica 'lamuririi' mele este alta minune.Imi pare rau pentru toti cei ce ce nu cunosc aceasta comoara.