argumente pentru dialogul ecumenic

[Fani71]

În prealabil postat de anna21

Customer service?
Presupunand ca nu este vorba doar de incapacitatea ta de a mentine discutia la un anumit nivel de abstractizare, voi comenta mesajul tau: nu conteaza cum vinde "coana mare" ci CE vinde. Altfel ajung in situatia sa cumpar un gunoi, doar pt. ca-mi este oferit intr-un mod atragator.

(Apropo, esti sigur ca era vorba de atitudinea vanzatoarei si nu de orgoliul tau? Ca daca nu ar exista o mandrie ranita, nu te-ar deranja fata vanzatoarei, in fond te aflai acolo pt pantofi, nu?)

Revenind la un alt nivel de conceptualizare (tii pasul?), valoarea de adevar a unui set de afirmatii nu este afectat de cel care le face.
Adica eu pot fi cea mai neatragatoare persoana din lume, dar daca ma aflu in posesia adevarului, defectele mele NU afecteaza valoarea adevarului pe care il detin.

Eu cred ca afecteaza. Nu e vorba de altfel de faptul d a fi atragator in stil lumesc (andrei face adoar o comparatie, din cate inteleg).
In primul rand chiar ideea de a crede ca suntem 'in posesia adevarului' dauneaza, chiar noua ne dauneaza. Noi nu suntem in 'posesia' adevarului, suntem in comuniune cu el, dar si in masura in care il traim.
Altfel, putem cita toti sfintii parinti si toata Biblia, ca nu 'detinem' nimic si mai ales nu suntem in comuniune cu ceea ce vorbim. Este nevoie de cuvantul viu, ca ceilalti sa il ia inseama(daca se deschid la el, bineinteles), nu de cuvantul adevarat debvitat papagaliceste pur si simplu.
Va amintiti de fariseul din pilda? El facea lucruri bune, nu? 'Detinea' adevarul nu? Adica poruncile din legea Veche. El le si facea. Dar Hristos ne spune ca vamesul aplecat mai inderptati acsa pentru ca fariseul se mandrea si se autoindreptatea, mai si comparandu-se cu vamesul in al carui suflet nu putea vedea.

Deci, conteaza cine 'vinde' si cum, desi metafora cu vanzarea nu e perfecta pentru ca noi nu 'vindem'.

Evident, exista si un fals 'customing religios', prozelitic-mieros, nu de el vorbim. Vorbim de iradiatia adevarului prin el insusi, si mai ales a sfinteniei. Ati cunoscut verodata un om induhovnicit? In general, iradiaza un fel de lumina si ce spun ei, intra in inima. Acei oameni nu impresioneaza pentru ca tipa la tine si te numesc eretic si ratacit, ci prin calitatea cuvintelor lor, cu greutatea aurului. Cuvintele pe care ei le spun au greutate, cum se zice.