Ecumenismul si consecintele acestuia

În prealabil postat de MariS_

Monachos vroia, de fapt, sa spuna ca nu tot ceea ce au scris
sfintii a fost si adoptat de Biserica. Ceea ce a intrunit consensul
Bisericilor a fost retinut ca si canonic, iar ceea ce nu a intrunit
consensul a fost considerat doar parere personala. Atentie, ca
si evanghelii au fost mai multe si s-au retinut doar patru. Deci
in Biserica nu se iau de bune orice scriere ci doar acelea care
intrunesc consensul, pentru ca Duhul trebuie sa fie universal
nu local. Biserica nu da verdict de infailibilitate unei persoane,
fie ea si sfanta, cel putin nu Biserica ortodoxa.
Iertare.

MariS, noi putem intoarce spusele, dar Monachos a scris f clar la ce se refera. Mie nu-mi plac aceste generalizari, pentru ca ele nu izvorasc la toti din cunoastere, ci din presupunere, adica parerea de sine.
Infailibilitatea nici nu se foloseste in legatura cu Biserica Ortodoxa, ci doar referitor la cea Catolica si doar intr-o anumita situatie: cand Papa vorbeste ex Cathedra.
Ma intreb insa la ce bun sa tot facem aceasta afirmatie, precum ca si sfintii au gresit, cand pentru noi un sfant este un indumnezeit?!? Acum intreb: poate un indumnezeit sa greseasca?
Un sfant este un om, care a parcurs drumul spre indumnezeire, avand si pacate si ispite, dar facandu-le fata si depasindu-le. Mi se pare o indrazneala extraordinara, ca noi, care ne gasim tot felul de scuze pentru a nu ne lua la trânta cu pacatele noastre, inclusiv pentru nerespectarea canoanelor primite, in numele unei libertati prost intelese, sa ne permitem sa ii vorbim de rau pe sfinti. Doar in necunostinta de cauza fiind, in ceea ce priveste marea lor lupta cu dusmanul diavol, putem sa reducem la dimensiunea unui amarat de pacatos, ca noi, un asemenea titan al credintei ortodoxe, care este Sfantul.