Să nu fii o povară pentru viitoarea ta soție / viitorul tău soț !

[delia31]

În prealabil postat de sophia

Presupunand ca din punct de vedere biologic aveti dreptate (si ma intreb atunci de ce nu sunteti patriarh, sau sa scrieti carti sa fiti profesori de biologie)

Barsaumas, ecclesioscepticul declarat, patriarh?? :)))))
Asta ar fi calea logica de urmat a cuiva care are dreptate in chestiuni de Biologie? Sa fie numit patriarh? Daca tot nu scrie carti despre parameci..

Ce zici Barsaumas? La asta te-ai gandit?
:)))

[Florinvs]

In primul rand, consider ca ambii parteneri/soti trebuie sa munceasca si sa participe impreuna la intretinerea gospodariei si la treburile casnice!
Este adevarat ca datorita situatiei economice dezastroase de astazi din Romania, se poate intampla ca pentru un timp unul din soti/parteneri sa ramana fara serviciu. In acest caz, una este când omul isi cauta de munca si vrea sa munceasca dar nu gaseste repede un nou loc de munca, si cu totul alta este atunci când persoana respectiva nu vrea efectiv sa lucreze si prefera sa stea cu ajutorul social si eventual sa mai colinde si crasmele!

Iar atunci când se intampla ca unul din soti/parteneri sa se imbolnaveasca ori sa aiba greutati sau necazuri mari, celalalt sot/partener trebuie sa i fie alatuturi neconditionat si indiferent cat de mari ar fi aceste greutati sau necazuri, deoarece atunci când iubesti pe cineva cu adevarat, esti alaturi de persoana respectiva si la bine si la greu! In acest sens, un bun exemplul este al colegei de forum Dana.Popp1988.

[sophia]

În prealabil postat de delia31

Barsaumas, ecclesioscepticul declarat, patriarh?? :)))))
Asta ar fi calea logica de urmat a cuiva care are dreptate in chestiuni de Biologie? Sa fie numit patriarh? Daca tot nu scrie carti despre parameci..

Ce zici Barsaumas? La asta te-ai gandit?
:)))

Ma refeream si la oaie-cugetatoare, la titlul de patriarh. Cand vezi cum le stie pe toate in materie de credinta si ce de sus ne priveste, asta mi-a venit in minte.

Eu raman la parerea mea ca ne lipseste smerenia si intelepciunea. Dar cine suntem noi? Niste muritori amarati...

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de sophia

Ma refeream si la oaie-cugetatoare, la titlul de patriarh.

Dintre cei doi, eu voi vota cu Preafericitul Adrian. Ce patriarh ar fi ! Nu conteaza ca nu este ieromonah, nici Daniel nu a fost calugar la baza.

Pentru Ovis Cogitor rezerv functia de exarh - inspector al asezamintelor calugaresti. Asa nu se mai poate, trebuie pusa un pic de ordine in manastiri si trebuie pentru asta cineva cu autoritate, care stie ce e aia o viata in duh si adevar.

Desigur, pentru asta trebuie sa fiu, mai intai, invitat in sinodul BOR. Deindata ce imi va telefona Francisc (am auzit ca da telefoane credinciosilor) voi cere sa fiu nuntiu apostolic la Bucuresti. In baza bunelor relatii ecumenice, ca nuntiu, ma astept la o invitate la sinodul BOR.

[catalin2]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Nu conteaza ca nu este ieromonah, nici Daniel nu a fost calugar la baza.

Daca este vorba de Patriarhul Daniel, este calugar din 1987, l-a calugarit chiar Par. Cleopa.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de catalin2

Daca este vorba de Patriarhul Daniel, este calugar din 1987, l-a calugarit chiar Par. Cleopa.

Stim, stim! Iar in 1988, dupa numai un an de calugarie, este protosinghel. In 1990, la mai putin de trei ani de la tonsura, il vedem deja episcop.

Spunea cineva (Napoleon ?) ca fiecare soldat are in ranita bastonul de maresal. Iata ca si orice preot mirean, specialist in ecumenistica, are sub sutana toiagul de arhiereu.

[fallen]

Iata cum poti ajunge o povara pt ai tai, avand initial bune intentii ( cele mai) :
Esti tanar si sarguincios. Mergi la scoala, inveti, mergi la munca...stai peste program, esti pasionat, faci voluntariat, vrei sa inveti mai mulr, sa te perfectionezi....zici ca faci bine, dar, curand, pasiunea ta pentru munca "", devine contraproductiva, chiar paguboasa...precum un viciu :). Ba mai mult se pare ca-ti face si placere, daca esti dispus sa nu iei bani si sa-ti perzi timpul, ba chiar sa investesti... timp in care familia tare are nevoie de mancare, de intretinere, de utilitati....si tu le zici ce vreti de la mine, ca doar muncesc; la munca am fost aseara pana tarziu, nu la distactie...dar nu puteai, iti zic, in timpul ala,sa faci ceva productiv, sa vii cu bani acasa, daca tot iti pkace munca ??? Si chiar au dreptate, oamenii....
Si stiti unde se ajunge? In cele din urma esti nevoit sa renunti la activitatea care o faceau cu atata pasiune, sau chiar esri dezamagit de ea sau esuezi lamentabil...dandu-ti sau nu seama ca te-a dus la pierzanie ( posibil chiar s-o regreti, o vreme, cu toate ca concomitent o si urasti, si pee buna dreptate...)...si trebuie sa teaangajezi in alta, mai istovitoare si mai neplacuta, care chiar dacaar trebui sa fie mai profitabila, nefacandu-ti nici o placere, te istoveste pesre masura, si nici nu esti in stare s-o faci cum trebuie, sa-ti aduca profit maxim...ba din contra, te epuizeaza de resurse....in putina vreme ajungi o epava, nemafind in stare sa te apuci de nimic ...( bolnav, fizic si pshic, deprimat, dezamagit de tine insuti, de viata, de ceilalti, de lucririle in care credeai,, deznadajduit, etc...si iata ca-n momentul asta esti povara perfecta "" pt familia ta...asta daca nu te reneaga ...multi recurg in acest moment si la alte vicii, bautura, medicamente, pleaca de acasa, daca mai au enrgia necesra se duc sa se distreze in alte parti, cu alte personae, unde cheltuie si ultima bruma de bani/energie; daca nu se inchid in ei, se retrag in lecturi si meditatie, sau intr-o viata spirituala "" exagerata, care insanu le foloseste la nimic nici lor nici familiilor....

Acum poatr are si familia o vina pt ca are marele talent sa iti ceara imposibilul si sa te " ambitioneze", sa te impinga pana dincolo de limita posibilitatilor, pana te secatuieste de vlaga, vrand sa faca din tine unealta perfecta, anulandu-ti propria personalitate; asa ca in unele cazuri poate ajungi o povara " binemeritata", poate chiar Dumnezeu le ingaduie "" sa li se intample una ca asta, pt deosebita lor ravna ""....

[oaie_cugetatoare]

În prealabil postat de fallen

Si stiti unde se ajunge? In cele din urma esti nevoit sa renunti la activitatea care o faceau cu atata pasiune,

Pai daca activitatea care o faceai cu pasiune era cariera, poti sa scurtezi
durata pregatirii si sa intrii in cariera respectiva cu cele invatate pana atunci.
Si asa faci si bani de pe urma pasiunii tale si valorifici timpul pierdut cu
pregatirea.

[AlinB]

În prealabil postat de fallen

Iata cum poti ajunge o povara pt ai tai, avand initial bune intentii ( cele mai) :
Esti tanar si sarguincios. Mergi la scoala, inveti, mergi la munca...stai peste program, esti pasionat, faci voluntariat, vrei sa inveti mai mulr, sa te perfectionezi....zici ca faci bine, dar, curand, pasiunea ta pentru munca "", devine contraproductiva, chiar paguboasa...precum un viciu :). Ba mai mult se pare ca-ti face si placere, daca esti dispus sa nu iei bani si sa-ti perzi timpul, ba chiar sa investesti... timp in care familia tare are nevoie de mancare, de intretinere, de utilitati....si tu le zici ce vreti de la mine, ca doar muncesc; la munca am fost aseara pana tarziu, nu la distactie...dar nu puteai, iti zic, in timpul ala,sa faci ceva productiv, sa vii cu bani acasa, daca tot iti pkace munca ??? Si chiar au dreptate, oamenii....

Ce spui tu pare cam SF.
Realitatea este ca orice tanar, cel putin din clasa medie si chiar nitel sub, are posibilitate ca pana la 20 si oleaca sa nu-si prea bata capul cu munca ci doar cu studiile, urmand ca prin ele sa munceasca ceva mai productiv decat clasa medie.

Parintii nu-l obliga sa renunte la studii pentru a munci pe un salariu de mizerie, cum e salariul minim pe economie de la noi.

Daca isi iroseste timpul asta, eventual face si o facultate SF pe banii parintilor, binenteles ca o sa lucreze pe salariul minim pe economie, si ala luat eventual cu ore suplimentare si binenteles ca nu va fi nici el multumit, nici altii din jurul lui daca aveau cumva asteptari mai mari de atat.

Ca poate pe el l-ar fi distrat job -ul SF pe bani de nimic, e partea a doua, dar vezi tu, dar vezi tu, viata nu e doar o distractie.
Macar trebuie sa te gandesti sa ai bani sa pleci de langa familia care te streseaza, nu?

Asta daca nu chiar tu ti-ai ales-o si atunci e a doua (sau mai mult) alegere gresita, a carei consecinte cine ar trebui sa le suporte daca nu tu?