Am nevoie de un sfat

În prealabil postat de catalin2

Sa avem grija sa nu smintim pe altii, care ar putea avea de suferit pentur ca se duc nespovediti la Impartasanie.

Doar cu binecuvântarea duhovnicului te poți împărtăşi. Poţi fi spovedit şi să nu primeşti binecuvântare. Învăţătura spune foarte clar că numai spovedit te împărtăşeşti, altfel se trezeşte unul care nu s-a spovedit niciodată să meargă la împărtăşit.

Ceea ce tu refuzi să vezi este faptul pr. Pruteanu este foarte clar şi nu omite nici un amănunt:

"Pentru a nu se ajunge la tot felul de excese, pentru ca cineva să se poată împărtăşi (după Sfântul Simeon Noul Teolog), este obligatoriu să aibă şi binecuvântarea duhovnicului."

"Sfatul sau, mai bine zis, îndemnul este valabil doar pentru cei care merg regulat la biserică, ţin toate posturile (inclusiv miercurile şi vinerile), au un canon stabil de rugăciune, fac ascultare de un duhovnic, se feresc de păcat şi lucrează virtuţile."

Pr. Pruteanu ne îndeamnă să facem ascultare de duhovnic. Deci, pot eu să tot vreau să mă împărtăşesc dacă nu am binecuvântare. Sper să înţelegi într-un final că nu sunt idei catolice/protestante.

ps: ai dreptate în ceea ce priveşte să nu smintim pe alţii, mi-am pus problema că o asemenea discuţie poate fi interpretată în fel şi chip, dar am mers pe ideea că fără binecuvântare oricum nu te poț împărtăşi.

[DragosP]

Atenție la exprimare: preotul n-o fi dator să-ți asculte duhovnicul?

Ai dreptate Dragoș, am să fac modificările necesare pentru a fi mai clar. Mulțumesc.

[catalin2]

În prealabil postat de ovidiu b.

Ceea ce tu refuzi să vezi este faptul pr. Pruteanu este foarte clar şi nu omite nici un amănunt:
"Pentru a nu se ajunge la tot felul de excese, pentru ca cineva să se poată împărtăşi (după Sfântul Simeon Noul Teolog), este obligatoriu să aibă şi binecuvântarea duhovnicului."

Inca o dovada de cum foloseste citate care nu au nicio legatura, doar ca sa para ca sfintii ar sustine aceste lucruri. Evident ca sf. Simeon nu se referea la impartasirea fara spovedire. Si in cazul spovedirii e nevoie de binecuvantarea duhovnicului. Tu nu observi ca toate argumentele sunt false, la fel ca si in cazul sf. Nicolae Cabasila. Ele se refera la faptul ca duhovnicul opreste de la impartasire pe cel ce s-a spovedit, in unele cazuri, pe o perioada.
Si cine in tara impartaseste pe cineva fara sa stie daca s-a spovedit? Adica sa ia fara binecuvantarea duhovnicului.
Tu spui de ceva utopic, pana la urma. Aproape toti preotii din tara nu te impartasesc daca nu te-ai spovedit inainte. In plus, nici macar nu te indeamna sa te impartasesti mai des de o luna-40 de zile. Doar daca cineva merge pana in Portugalia, la Par. Pruteanu, sa se spovedeasca des (si fara sa se impartaseasca).
Nu pot sa nu observ o alta legatura cu ideile protestante. Se spune ca deasa impartasire ar face pe credinciosi sa devina mai sfinti si mai curati. De fapt se minimalizeaza aportul credinciosului, in invatatura ortodoxa impreuna lucrare a omului cu harul aduce cresterea. In teologia protestanta omul e cazut si doar harul il ridica.
Deci credinciosul trebuie sa lucreze lepadarea de pacat si astfel sa conlucreze cu harul. Fac asta prin vointa lui si spovedire, astfel de vine mai vrednic de a se impartasi mai des. Si nu impartasirea mai deasa il face sa fie mai sfant.