![]() |
![]() |
|
|
![]() |
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
#131
|
|||
|
|||
![]()
Iti spun eu: liberatea unei caricatrui merge pana unde spune legea ca se poate. Daca te simti lezat adreseaza-i-te acesteia si nu cauta justificari pentru atingerea unui fir de par a unui seaman, daramite uciderea acestuia.
|
#132
|
|||
|
|||
![]()
http://legeaz.net/constitutia-romani...30-constitutie
”(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine. (7) Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. |
#133
|
|||
|
|||
![]()
JurnaliÈtii francezi asasinaÈi: martiri ai dreptului la exprimare sau victime ale prostiei?
http://ortodox.md/blog/jurnalistii-f...-ale-prostiei/ "E păcat atunci când mor suflete nevinovate. Orice moarte violentă este un motiv de tristeÈe Èi nicio crimă nu poate fi justificată. Întreaga lume a fost oripilată de asasinarea jurnaliÈtilor francezi de un grup de radicali islamiÈti, iar mai multe grupuri ale societăÈii civile a îndemnat la âsolidaritateâ. Imediat, crima s-a transformat dintr-un caz penal, într-un simbol politic. Pentru cineva, atentatul terorist a devenit un semn că pericolul factorului islamic devine tot mai periculos, iar alÈii s-au grăbit să declare victimele drept âmartiri ai libertăÈii de exprimareâ, âmartiri ai civilizaÈieiâ. Probabil, dacă cei câÈiva francezi ar fi fost omorâÈi de un grup de tâlhari, nu ar mai fi existat niciun fel de reacÈie internaÈională, dat fiind lipsa unui context politic, care ar putea fi exploatat propagandistic. În cazul nostru, e vorba de impunerea a unui discurs despre o âlume liberăâ, ameninÈată de âbarbarii tiraniciâ. PuÈini îÈi mai amintesc acum momentele în care militanÈii âStatului Islamicâ apăreau în presa occidentală drept âapărători ai democraÈiei Èi libertăÈiiâ, în lupta lor împotriva regimului Assad. AÈadar, dublele standarde Èi conjucturismul nu sunt străine de societatea vestică. În tot acest război, unii jurnaliÈti au îndemnat colegii de breaslă să se solidarizeze cu âjurnalismulâ celor de la âCharlie Hebdoâ. Internetul a fost invadat de âJe suis Charlie Hebdoâ (âEu sunt Charlie Habdoâ). De fapt, nu e vorba de o susÈinere a jurnaliÈtilor în calitate de victime ale unui asasinat, ci în calitatea lor de simbol al unei âlibertăÈi de exprimareâ. O căutare pe internet, face un pic de lumină asupra âlibertăÈiiâ Èi âexprimăriiâ jurnaliÈtilor francezi. Mai exact, e vorba de o publicaÈie cancan, care a transformat satira abjectă Èi profanarea simbolurilor Èi valorilor religioase musulmane, creÈtine, iudaice, într-o meserie. Orice om cu bun simÈ, care ar răsfoi caricaturile publicate de cei de la âCharlie Hebdoâ, ar fi oripilat de caricaturile pline de atacuri murdare la sentimentele religioase ale oamenilor. Nu exclude că unii ar spune că ei Èi-au meritat soarta sau că âDumnezeu nu bate cu băÈulâ. Unii ar trebui să se mai întrebe: oare nu cumva radicalismul religios este o reacÈie la radicalismul antireligios? Desigur, practicarea unui âjurnalismâ stupid nu poate fi un motiv de asasinat, însă care ar fi motivul pentru care întreaga lume s-ar declara solidară cu această publicaÈie, care nu a semănat decât ură Èi dispreÈ, care nu este decât un simbol al lipsei oricărui bun simÈ? Putem Èi trebuie să fim solidari cu oricare victimă a unor atentate teroriste, în principiul, fie e vorba de jurnaliÈti sau cetăÈeni de rând, dar nu putem fi solidari cu josnicia. Paralel cu condamnarea violenÈei, trebuie să condamnăm Èi politicile editoriale, care nu fac decât să provoace măceluri. Nu trebuie să ne ascundem după deget: jurnaliÈtii francezi nu au murit pentru vreo cauză nobilă, ci pentru o neghiobie banală. Or, faptul că ai căzut victima unui omor, nu te face mai corect Èi mai onest." Last edited by cristirg; 09.01.2015 at 22:03:18. |
#134
|
|||
|
|||
![]() Citat:
|
#135
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Caricaturistii francezi nu stiau ca libertatea de exprimare este ingradita ? Dar Francois Hollande ? Ia sa vedem, ce ne spune ... wikipedia? - http://ro.wikipedia.org/wiki/Libertatea_de_exprimare Articolul 10 al Conventiei pentru apărarea drepturilor omului si a libertătilor fundamentale prevede: 1. Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere. Prezentul articol nu impiedica statele sa supuna societatile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare. 2. Exercitarea acestor libertati ce comporta indatoriri si responsabilitati poate fi supusa unor formalitati, conditii, restringeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si pevenirea infractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora pentru a impiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti. Limitele libertătii de exprimare Libertatea de exprimare nu trebuie privită în abstract. Dreptul în sine nu este unul care să opereze la infinit ci, conform principiului "Libertatea ta se oprește acolo unde începe a mea", are anumite limite. Pe acestea le găsim chiar în textul Constituției Romaniei: (6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine. (7) Sunt interzise de lege defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violență publică, precum și manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. Deasemenea, Codul Civil reglementează abuzul de drep: Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei-credințe. Astfel, s-a deschis drumul posibilității sancționării acelor persoane care ar abuza de drepturile lor, folosindu-le într-un alt sens decat cel pe care legea îl recunoaște. În speță, atunci cand în numele libertății de exprimare, o persoană urmărește să aducă atingeri imaginii sau reputației unei alte persoane, se încalcă limitele liberei exprimări. Legea română recunoaște un drept numai dacă este exercitat în scopul de a satisface interesele personale, materiale si culturale, în acord cu interesul comunitar, potrivit legii si regulilor de convietuire socială. Decizie CNA nr. 80 din 2002 privind protectia demnitatii umane si a dreptului la propria imagine (publicata in Monitorul Oficial nr. 619 din 21 august 2002) - http://legislatie.resurse-pentru-dem...NA-80-2002.php Art. 1. (1) Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei, fara amestecul autoritatilor publice si fara a tine seama de frontiere. (2) Exercitarea acestor libertati ce comporta indatoriri si responsabilitati poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare intr-o societate democratica pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala ori siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei ori a drepturilor altora, pentru a impiedica divulgarea de informatii confidentiale sau pentru a garanta autoritatea si impartialitatea puterii judecatoresti. Art. 2. In sensul prezentei decizii, sunt considerate a fi de interes public justificat orice probleme, fapte sau evenimente locale sau nationale, cu semnificatie pentru viata comunitatii, care nu contravin bunelor moravuri si care nu incalca drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Este destul de clar acum, caricaturistii francezi aveau o cu totul alta preocupare decat respectarea libertatii de exprimare. Last edited by AlbertX; 09.01.2015 at 23:03:55. |
#136
|
|||
|
|||
![]()
Nu stii care actiune,din cele 2, e mai extremista: caricaturile sau uciderile .La prima vedere s-ar parea ca uciderile,caci suprima viata fizica intr-un mod palpabil ,dar eu inclin as cred ca acele caricaturi sunt mai extremiste caci provocau cu premeditare si cu nesimtire doar pentru distractie, niste sentimente religioase despre care se stia ca sunt foarte inflamabile.Imi aduc aminte de un videoclip in care unul provoca un leu doar pentru amuzament.Faptul ca omul acela a murit nu inseamna ca n-a fost un imbecil.Distractia are niste limite dincolo de care incepe tampenia.Distractia e bine sa aiba niste limite impuse coercitiv daca nu se poate altfel.
__________________
http://creatie6zile.wordpress.com/ |
#137
|
|||
|
|||
![]() Citat:
P. S. Ezitarile mele anterioare pe acest topic au fost clarificate. Ele se datorau, sa nu rideti, temerii de indosarieirea electronica. Adica frica, omeneste comprehensibila dar piana la urma visceral-animalica, de ceea ce numesc eu caricaturizarea institutionalizata si legalizata de catre Big Brother (in acest caz SRI, NSA, STS, CIA, cine or mai fi, naiba sa ii ia, etc), a enuntului divin "veti fi judecati pentru orice cuvint". Cum "dracul e maimuta lui Dumnezeu", iar serviciile de informatii si lojile secrete sunt de la Diavol, asta e ce vor ei: sa stringa oile bine in tarc, mimind blasfemic judecata dumnezeiasca. Cum temerea de dosar si alte idiotenii de amenintari burgheze globaliste mi-a disparut rapid, ramine, vorba bancului, cum am stabilit initial: jurnalistii aia au fost exact, dar exact, in postura unui idiot care atata un doberman sau o hiena. Daca nu esti idiot, nu stirnesti aiurea. Daca esti idiot (si occidentalii sunt in mare masura idioti, mai ales cind e vorba de corectitudine politica), atunci ai mai putin creier decat cainele/ce o fi in cauza, si deci ai meritat-o. Repet, o zic ca au meritat-o ca o cauzalitate, nu ca "hai sa omoram blasfemiatorii". Dupa cum se vede, Dumnezeu i-a judecat, si pedepsit El Insusi, prin insesi legile acestui fapt, sau cum am zis, cauzalitate: fiind orbiti, si-au provocat-o singuri. Dumnezeu sa ii ierte si pe unii si pe ceilalti! Cema intristeaza sunt doua lucruri: hula in expansiune in "lumea cica libera" si, evident, moartea unor oameni, nu doar a jurnalistilor-hulitori si a fanaticilor musulmani. Un lucru ma dezgusta: aglutinarea sub steagul corectitudinii politice, sau mai corect a unui amestec coclit de frica gregar-molipsitoare si conformism imbecil, a tuturor "oficialilor" euroamericani si a unor mase uriase. Dar stiti, cum scria Anatol France: "o greseala facuta de un milion de oameni nu e mai putin greseala", putin imi pasa de turmele tremurinde de oi umane, care intoneaza ce le dicteaza lupii naimiti ca pastori. Chiar daca acele turme se pot intinde de la o zare la alta, pe tot Pamintul. Last edited by Theodore_of_Mopsuestia; 09.01.2015 at 23:20:03. |
#138
|
|||
|
|||
![]()
Un ateu, oricat de imbecil ar fi, daca e ateu e un individ respectat. Fac aluzie la Remus Cernea.
Sa vedeti ce comentariu a postat pe pagina de facebook: "Fundamentalismul religios există si în România în rândul unora dintre credinciosii ortodocsi iar îndoctrinarea religioasă din scoli creează fermentul care poate face destul de populare opiniile socante precum cele din articolul de mai jos postat pe site-ul ortodoxiatinerilor.ro - "Dumnezeu nu poate îngădui la nesfârsit batjocorirea aproapelui ca distractie de zi cu zi. Eu nu sunt Charlie." Este important să criticăm si să izolăm si astfel de reactii fundamentaliste care pot genera efecte si forma mentalităti anti-democratice. Nu le putem ignora la nesfârsit pentru că dogmatismul si fundamentalismul pot conduce oricând la diverse forme de violentă si de discriminare...", a transmis Remus Cernea" De cand activistii atei care dispretuiesc nu doar credinta semenilor ci si legile tarii au ajuns sa ne dea lectii de moralitate ? Cum adica "sa izolam astfel de reactii fundamentaliste" ... cum adica "nu le putem ignora la nesfarsit" ... adica ortodocsii nu au dreptul la libera exprimare ? Remus Cernea este un exponent al imbecilitatii extreme generate de ateism si de lipsa de toleranta religioasa a ateilor. Last edited by AlbertX; 10.01.2015 at 00:02:16. |
#139
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Last edited by iana; 10.01.2015 at 00:22:57. |
#140
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Am extras din Ateismul francez și rezistența creștinismului Revista franceză "Le Monde des Religions" a comandat în urmă cu ceva timp un studiu al cărui rezultat i-a surprins chiar și pe cei mai optimiști dintre analiștii revistei: Franța se secularizează atât de rapid, încât în foarte scurt timp, cele mai multe dintre bisericile și catedralele ei vor fi transformate definitiv în muzee. Religiozitatea în Franța se diminuează, practic, de la an la an: în anii '90, aproximativ 80% dintre francezi spuneau despre ei înșiși că au drept religie catolicismul; astăzi, abia dacă acest fapt mai este recunoscut de jumătate dintre francezi. 31% se declară atei, deși cu 12 ani în urmă numărul celor fără religie se ridica la nu mai mult de 23%. Mai mult, minoritatea celor care încă mai cred în Dumnezeu este și ea divizată în mod drastic: circa 20% dintre ei cred într-un Dumnezeu personal, care există ca ființă supremă, în timp ce majoritatea copleșitoare de 80% crede în Dumnezeu ca forță, ca energie supranaturală nedefinită (dar în care e bine să crezi, în virtutea unor principii mai mult de natură superstițioasă). Avem, deci, un grup foarte mic de francezi care cred în Dumnezeu și au o viață religioasă apropiată de cerințele credinței lor. În acest timp, datorită migrației energice, numărul musulmanilor de origine africană sau orientală crește foarte mult, ceea ce va duce în curând la o inversare a reprezentării religioase în această țară, în favoarea musulmanilor. Comentatorii studiului amintit au extras câteva concluzii din aceste rezultate, concluzii care nu servesc drept rezolvare a situației, ci doar anticipează unele evoluții ale chestiunii interesului față de religie. Ei au insistat pe aspectul că, odată deveniți minoritari, creștinii francezi (cei mai mulți dintre ei fiind catolici) se vor atașa mult mai mult decât până acum de Biserica Catolică, iar asta se va întâmpla ca un reflex identitar. Tendința aceasta este confirmată de același sondaj, care arată că mai mult de trei sferturi dintre francezi au o părere bună despre Biserica Catolică. Să ne imaginăm deci cât de complicată este situația: francezii sunt în majoritate atei sau indiferenți față de religie, cei care cred în Dumnezeu nu știu ce înseamnă, de fapt, ideea de Dumnezeu, iar cei care au o viață religioasă abia dacă ajung la 1-2%. Și totuși, peste 75% dintre ei au o părere bună despre Biserică! Situația este foarte complicată, pentru că ea dovedește că indiferența religioasă a francezilor nu vine pe fondul unor reproșuri care se fac clerului, ci pe fondul indispoziției generale privitoare la spiritualitatea religioasă. Recuperarea Franței din punct de vedere creștin devine, din momentul acesta, un proces de o dificultate ieșită din comun. Din punctul de vedere al mentalităților, ca și din punctul de vedere al cifrelor ce arată apartenența religioasă activă, Franța nu mai este o țară catolică. Cel puțin aceasta este opinia redacției revistei citate deja. Analiștii revistei "Le Monde des Religions" mai spun că Franța este o țară laică, în care totuși catolicismul va rămâne o prezență constantă, chiar dacă minoritară, în raport cu opțiunile secularizate. Ceea ce nu explică autorii analizei este de ce se observă într-un interval de timp relativ scurt, de doar 10-15 ani, o atât de drastică scădere a numărului oamenilor interesați de viața religioasă. Una dintre posibilele explicații este aceea a interferenței europenilor cu religiile non-creștine reprezentate de afluxul de imigranți; stabilită la repezeală, politica de laicitate oficială ca soluție la posibilele conflicte motivate religios a făcut victime colaterale printre cei indeciși sau superficiali. Lista explicațiilor, evident, este deschisă și fiecare dintre comentatori poate să-și dea cu părerea referitor la motivația secularizării unei țări care, oricum, nu avea o dinamică spirituală foarte accentuată. Însă ceea ce contează mai mult este lista cealaltă, care să conțină soluții pentru corectarea situației constatate. Lipsa acestora expune Occidentul întreg unui pericol care va însemna, finalmente, amputarea sufletului Europei. Last edited by AlbertX; 10.01.2015 at 00:26:19. |
|