Cum vi-l imaginati pe Dumnezeu

[sophia]

În prealabil postat de Ioan_Cezar

:::::::::::) ??!
Te rog reciteşte afirmaţia lui Iustin. Şi argumentaţia pe care a dezvoltat-o.
Cred că nu sesizezi ce spune, de fapt, Iustin.

El vorbeşte despre nici o diferenţă între Fiul lui Dumnezeu, născut din Vecie
şi Fiul Omului, adică Iisus Hristos, născut din femeie (Preasfânta Născătoare de Dumnezeu).
Nu e nici o diferenţă între Logos şi Iisus Hristos? - asta am întrebat.
Chiar nici o diferenţă?

*
Fiul lui Dumnezeu, Persoana din Sfânta Treime:
a) este născut din femeie şi de la Duhul Sfânt? Sau este născut din Tatăl?
b) dacă e născut din Tatăl, atunci Preasfânta Născătoare de Dumnezeu este totuna cu Tatăl?
c) este născut în ieslea din Beethleem?
d) este întrupat prin Naşterea din Vecie?
e) are două firi? - una Dumnezeiască şi una omenească? Aşa e Logosul? Cu două firi?... Din care una e creată?

Fraţilor, puţintică atenţie, vă rog... Amintiţi-vă de perihoreza firilor în Iisus Hristos!

Nu va suparati, dar despre care Fii vorbiti voi? De ce sunt doi? Nu este numai unul singur: Iisus Hristos? Sau va referiti la altcineva?
La afirmatiile astea m-ati pierdut de tot. Eu stiu doar de Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu in Treime si nascut om prin Fecioara Maria.

[florin.oltean75]

Scrierea sfantului Ioan e valoroasa pentru minte ,caci da niste dogme,care desi nu le prea intelegem pina la ultima consecinta,totusi recunoastem ca sunt adevarate,ca e tot ce se poate sti despre Dumnezeu.
Dar aceste dogme nu tin locul vederii simple a lui Dumnezeu,care numai prin aratarea Cuvantului intrupat a fost posibila. Pe Domnul intrupat ,pana si copii din Israel l-au recunoscut si ii aduceau lauda.
Vezi ca pina si sfantul incepe cu aceasta precizare ,luata de la apostol :
"Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată; Fiul, Unul-Născut, care este în sânurile Tatălui, acela L-a făcut cunoscut€. Prin urmare, Dumnezeirea este inefabilă si incomprehensibilă, €žcăci nimeni nu cunoaşte pe Tatăl afară de Fiul si nici pe Fiul afară de Tatăl€. "

Asa cred ca trebuie inteleasa postarea lui Sophia,dorinta dupa Dumnezeu cel vazut, nu dupa cel gandit.
Dumnezeu cel gandit nu poate inlocui bucuria simpla a vederii lui Dumnezeu cel vazut prin intrupare .
Doar daca cineva ajunge sa il inteleaga pe sf Ioan Damaschin se poate bucura in aceiasi masura de Dumnezeu cel intrupat ca si de cel gandit .Dar cati pot intelege cu adevarat aceea scriere grea ?
Iar daca cineva a inteles-o sa o spuna si sa o explice. Altfel este ca un copil mai mare si mai rautacios , care vrea sa strice bucuria altui copil mai mic si mai nestiutor .
Eu nu pot accepta si intelege superioritatea nedovedita prin fapte.
Daca cineva intelege mai mult ,sa nu se exprime superior fata de aproapele,fara insa a spune ceva din intelegerea aceea superioara a lui, ci sa incerce sa explice cu lux de amanunte,si astfel superioritatea sa va fi recunoscuta
Caci cel mai mare dintre voi trebuie sa fie sluga voastra ,iar a sluji nestiintei aproapelui, inseamna de fapt a iti arata puterea

“Doar daca cineva ajunge sa il inteleaga pe sf Ioan Damaschin se poate bucura in aceiasi masura de Dumnezeu cel intrupat ca si de cel gandit .”

Excelenta observatie Iustin!

Aceasta este ultima expresie a maturitatii, a devenirii omului intru Dumnezeu.
Ca ceea ce este vazut este una si aceeasi cu ceea ce este nevazut.

Este usor de exprimat, dificil de inteles, si multa nevointa duhovniceasca pana la aceasta vedere directa.

Revelarea incogniscibilitatii Lui Dumnezeu nu este facuta pentru a dezarma in fata Adancului dumnezeirii, ci pentru a arata omului calea profunda de unire cu cel ce Este.

Incogniscibilitatea Lui Dumnezeu este in fapt o cognitie suprafireasca, profunda, neintinata de nicio atingere a ochiului, de niciun ecou al simtirii trupesti, indiferent de forma de intiparire.

Sofia are dreptate. Oamenii au capacitati si inclinatii diferite. Icoanele mintii care apar in vremea cugetarii sau rugaciunii sunt diferite de la persoana la persoana. Diferite si functie de treapta duhovniceasca.

Este firesc sa ne hranim cu ele, sa ne incalzim cu ele, sa respiram in ele.
Prin functia lor sunt virtuoase, produc luminare, multa usurare, aprind in inima flacara afectiunii.

Insa la un moment dat, trebuie sa intelegem, ca de la mancare usoara trebuie sa trecem si la hrana tare. Altfel, constitutia noastra interioara va fi fragila. Cresterea noastra se va opri la jumatate.

In cele din urma mintea trebuie dezlegata de toate coliziunile, strategiile ei formale, de diferitele interactiuni si convorbiri cu nalucirile dinlauntrul ei.

Trebuie sa intre in “Pamant Sfant”. In deplina puritate. Starea virginala care cu adevarat ne naste din nou, in chip minunat.

Acesta este sensul adanc al Fecioarei care naste Fiu de Dumnezeu.

Dumnezeu nu se doreste cunoscut doar prin Aratare, prin Cheag Material, ci mai ales asa cum este El intru Adevar.

[iustin10]

În prealabil postat de sophia

Nu va suparati, dar despre care Fii vorbiti voi? De ce sunt doi? Nu este numai unul singur: Iisus Hristos? Sau va referiti la altcineva?
La afirmatiile astea m-ati pierdut de tot. Eu stiu doar de Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu in Treime si nascut om prin Fecioara Maria.

Stai linistita ca este Unul singur :)
Asa cum se zice si in rugaciunea inimii : "Doamne Iisuse Hristoase,Fiul lui Dumnezeu ...
Aceasta e denumirea Lui completa ,nici unul din termeni nu poate lipsi .
Nu este numai om precum nu este lipsit de omenitate.
Pare ca vorbim de 2 lucruri distincte pentru ca vorbim de 2 firi distincte ,dar persoana este una singura .
Deci este un singur Fiu al lui Dumnezeu din vecie , care s-a intrupat sub numele de Iisus Hristos .
Tocmai pentru ca este si dumnezeu nevazut si om vazut,este singura vedere ,cea mai adevarata si potrivita pentru noi ,care ne-a fost data despre Dumnezeu.
Cine il vede pe Iisus Hristos si se indoieste ca il vede pe Dumnezeu , acela nu l-a inteles nici pe Fiul si nu il va gasi nici pe Tatal .

-"Doamne arata-ne pe Tatal si ne este de ajuns !" zice unul dintre ucenici ,repetand parca intrebarea ce ne-o punem acum.
Iar Iisus ii raspunde:
-"De atata vreme sunt cu voi Filipe,si nu M-ai cunoscut?"

[catalin2]

Dupa Intrupare, Dumnezeu Fiul a luat si trup si a ramas cu el dupa Inaltare, un trup pnevmatizat. Dar, bineinteles, e tot Dumnezeu Fiul, asta nu cred ca neaga nimeni.

[Mosh-Neagu]

Nu stiu daca am sesizat bine, punctul de vedere a lui Cezar. Banuiesc ca se raporteaza la acel: "Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa veşnică." (Ioan 3: 16) Deci, daca Fiul exista din vesnicie, e greu de perceput o imagine anume a Fiului de dinainte. Dar El nu si-a pierdut sub nicio forma calitatea de Fiu si Dumnezeu, ci doar S-a "coborat" la nivelul perceptiei noastre, cumva si Dumnezeu, dar si... palpabil.
Daca gresesc, imi cer iertare!

[iustin10]

În prealabil postat de Mosh-Neagu

Deci, daca Fiul exista din vesnicie, e greu de perceput o imagine anume a Fiului de dinainte. Dar El nu si-a pierdut sub nicio forma calitatea de Fiu si Dumnezeu, ci doar S-a "coborat" la nivelul perceptiei noastre, cumva si Dumnezeu, dar si... palpabil.
Daca gresesc, imi cer iertare!

E ciudat ce zic ,dar persoana e aceiasi si cea de dinainte de intrupare si cea de dupa intrupare . Deci persoana o cunoastem deja ,caci daca am vazut-o dupa intrupare ,e aceiasi cu cea dinainte de intrupare . Doar fiinta dumnezeiasca a Fiului nu o putem cunoaste prin vedere , caci omul nu poate cunoaste deplin pe Dumnezeu ,caci e fiinta limitata .Si daca am vrea sa o cunoastem,ar insemna ca vrem sa despartim firile in doua ,ceea ce ar fi o mandrie din partea noastra,ca si cum am putea cunoaste noi totul,pe Dumnezeu dinainte si de dupa.
Am face in mare , ceea ce s-a anatemizat la sinodul de care vrobrea Mihailc,am desparti firile .Acestea sunt pure speculatii,nu asta este ceea ce ni se cere . Nu ni se cere sa imaginam pe Fiul lui Dumnezeu doar in fiinta Lui eterna ,rupta de trup , ni se cere doar sa fim asemenea Fiului Sau , asa cum l-am cunoscut noi ,prin intrupare
La schimbarea la fata , cand uceniocii au vazut lumina s-au aruncat cu fata la pamant,ca s-au temut sa vada pe Dumnezeu.S-au multumit sa asculte glasul lui Dumnezeu,care a spus esentialul :" Äcesta este Fiul Meu , de El sa ascultati" .
Ce ne trebuie mai mult?
Deci sa ne intindem cat ne e plapuma de fiinte limitate , si sa multumim lui Dumnezeu ca a imbracat haina trupului nostru limitat ,pentru a il indumnezei . Nu vreau sa cunosc cu imaginatia mea pe Dumnezeu ,vreau sa ascult pe Fiul Sau , si ce imi va descoperi El despre dumnezeire .
Asa cum Fiul a ascultat pe Tatal si a adus mesajul Sau, noi trebuie sa ascultam de Fiul .
Daca gresesc,cer si eu iertare.

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de iustin10

La schimbarea la fata , cand ucenicii au vazut lumina s-au aruncat cu fata la pamant,ca s-au temut sa vada pe Dumnezeu.S-au multumit sa asculte glasul lui Dumnezeu,care a spus esentialul :" Äcesta este Fiul Meu , de El sa ascultati" .

De multe ori ma gandesc la acel moment! Iar acolo a fost doar "o farama din dumnezeire". Cat despre "De El sa ascultati!" uneori suntem pusi intr-o situatie foarte confuza privind imaginea lui Iisus (ca despre imagine, vorbim, nu?) Cei ce au stat atat de mult in preajma Lui... nu-L recunosc. Maria Magdalena vorbeste cu El, dar Il confunda cu gradinarul. Apostolii merg mult pe cale cu El pe drumul spre Emaos, dar... nu-L recunosc... Ce sa intelegem din asta? I-a orbit Dumnezeu, ori nu trebuie sa ne fixam pe o imagine anume, intrucat El poate fi ORICINE, adica aproapele nostru ("binecuvantat cel ce vine intru numele Domnului!")?

[iustin10]

În prealabil postat de Mosh-Neagu

De multe ori ma gandesc la acel moment! Iar acolo a fost doar "o farama din dumnezeire". Cat despre "De El sa ascultati!" uneori suntem pusi intr-o situatie foarte confuza privind imaginea lui Iisus (ca despre imagine, vorbim, nu?) Cei ce au stat atat de mult in preajma Lui... nu-L recunosc. Maria Magdalena vorbeste cu El, dar Il confunda cu gradinarul. Apostolii merg mult pe cale cu El pe drumul spre Emaos, dar... nu-L recunosc... Ce sa intelegem din asta? I-a orbit Dumnezeu, ori nu trebuie sa ne fixam pe o imagine anume, intrucat El poate fi ORICINE, adica aproapele nostru ("binecuvantat cel ce vine intru numele Domnului!")?

Ar mai fi un episod in care Toma nu credea ca Hristos a vizitat pe apostoli dupa inviere. Iar cand Domnul apare din nou,si ii spune sa isi puna mana in ranile sale, apostolul nu o mai face,si cade in genunchi, pentru ca crede .
De aici se vede ca credinta e mai mare decat vederea si atingerea,ceea ce subliniaza si Domnul: "Fericiti cei ce nu au vazut si au crezut"
Credinta e o vedere interioara ,care poate vedea cele ce ochiului si imaginatiei nu ii sunt accesibile .