Aceleasi realitati pot fi privite din perspective diferite - indemn la deschidere in

[laurastifter]

În prealabil postat de MariS_

E normal sa existe diversitate, pentru ca unii dintre noi privim credinta cu ochii iubirii, altii cu ochii adevarului, altii cu ochii dreptatii, altii cu ochii milei ..
(Ma intreb: oare Sfintii in Rai se autociteaza? sau se citeaza unii pe altii? sau spun ceea ce simt in inima? - asta e o intrebare retorica, doar asa sa ne mai destindem nitel!)
Bucurii!

Cred că Sfinţii, în Rai, citează în special din următoarele surse:
1. Catehismul BOR din anul 1952;
2. diverse articole ortodoxe de pe internet;
3. manuale de Dogmatică (asta mai rar, fiindcă primele două surse oferă suficient material de discuţie). :)
P. S. Să ştiţi că am spus-o pe un ton amical ironic, cu empatie, fiindcă şi eu, în primii aprox. 2 ani de când am început să mă angajez mai serios în viaţa duhovnicească, tot la fel făceam: răspundeam la orice prin citate. :) De aceea, mi-e relativ uşor să-i înţeleg pe colegii noştri de discuţii care recurg atât de frecvent la argumentul autorităţii. :) Doar că eu, în timp, m-am schimbat mult, dar îmi amintesc cu drag cum o doamnă profesoară de Religie din liceu, privindu-mă cu mirare, mi-a spus: "clar, eşti setată pe citate, n-am ce să-ţi fac". :)
Acum vorbind serios, mi-aţi amintit de un citat al filosofului existenţialist creştin Kierkegaard (apropo de citate). Nu-l mai reţin (am citit cartea acum mult timp), dar voi încerca să redau ideea. Filosoful spunea că teologii de astăzi (a se citi, în cazul nostru, forumiştii) se aseamănă unor călători care, într-o zi însorită de duminică, ar veni să urmărească o cursă de cai; doar că, după ce vor fi alergat într-un suflet până la locul spectacolului, s-ar opri, s-ar privi atenţi unii pe alţii şi apoi... ar pleca acasă, uitându-şi scopul.
Şi-mi mai amintesc de o altă cugetare (vedeţi că pot şi eu?...) a lui Antoine de Saint-Exupery, în care se spune că cei care se iubesc cu adevărat nu privesc îndelung unii la alţii, ci îşi aţintesc toţi privirile în aceeaşi direcţie. :)

[catalin2]

În prealabil postat de laurastifter

Doar că eu, în timp, m-am schimbat mult, dar îmi amintesc cu drag cum o doamnă profesoară de Religie din liceu, privindu-mă cu mirare, mi-a spus: "clar, eşti setată pe citate, n-am ce să-ţi fac". :)

Si te poti gandi daca schimbarea aceasta nu s-a intamplat pentru ca, tu crezand ca ai dobandit intelepciunea inalta, ai inceput sa consideri ca poti fi chiar tu sursa invataturii ortodoxe, nu sfintii sau Biserica. Iar asta s-a intamplar probabil pentru ca ai fost atrasa de aceste conceptii. Si tu citezi tot timpul, dar probabil fara sa stii. Cum spunema in alt mesaj, cauta pe google cuvantul "ecumensim" sau derivate si o sa gasesti multe articole ortodoxe care vorbesc despre ecumensim si il critica. O sa vezi daca acolo nu sunt aproape aceleasi conceptii pe care le enunti, unele cuvant cu cuvant. Cum vezi, roata s-a descoperit, dar tot de altii.

[laurastifter]

În prealabil postat de catalin2

Si te poti gandi daca schimbarea aceasta nu s-a intamplat pentru ca, tu crezand ca ai dobandit intelepciunea inalta, ai inceput sa consideri ca poti fi chiar tu sursa invataturii ortodoxe, nu sfintii sau Biserica. Iar asta s-a intamplar probabil pentru ca ai fost atrasa de aceste conceptii. Si tu citezi tot timpul, dar probabil fara sa stii. Cum spunema in alt mesaj, cauta pe google cuvantul "ecumensim" sau derivate si o sa gasesti multe articole ortodoxe care vorbesc despre ecumensim si il critica. O sa vezi daca acolo nu sunt aproape aceleasi conceptii pe care le enunti, unele cuvant cu cuvant. Cum vezi, roata s-a descoperit, dar tot de altii.

Să cred că aş fi dobândit înţelepciunea înaltă? O, departe de mine un asemenea gând! "Dar o urmăresc, ca doar o voi prinde, întrucât şi eu am fost prins de Hristos Iisus", aşa cum scria, într-un context diferit, Sfântul Apostol Pavel.
Nu cred că aş fi dobândit înţelepciunea cea duhovnicească, ci o caut neîncetat, bine ştiind că, pentru creştini, adevărata filosofie este iubirea de Hristos, Cuvântul şi Înţelepciunea cea ipostatică a lui Dumnezeu!
Da, este frumos şi bine să luăm aminte la Părinţii Bisericii, să le cunoaştem scrierile în mod direct (citindu-le), nu doar indirect (prin intermediul literaturii secundare care le comentează) şi este bine să le urmăm, în primul rând, modul de trăire şi teologhisire. Ei au fost, în acelaşi timp, fideli Tradiţiei şi creativi sau, mai corect spus, şi-au manifestat creativitatea tocmai în duhul Tradiţiei, continuând-o şi îmbogăţind-o. N-au ezitat nici să asume ceea ce era creştin în filosofia antică "păgână", aşa cum nici înţelepţii pictori ai mănăstirilor Moldovei nu s-au temut să-i înfăţişeze pe "creştinii înainte de vreme", cum îi numea Sfântul Justin Martirul pe filosofii greci. Sfinţii Părinţi nu s-au limitat la a repeta, asemenea unor şcolari, câteva citate preluate din operele generaţiilor anterioare de Părinţi şi scriitori bisericeşti, ci au asumat, au sintetizat, au nuanţat, au aprofundat şi au continuat reflecţiile teologice şi duhovniceşti ale înaintaşilor lor.
Şi eu citez. Chiar la începutul acestui mesaj am făcut referire şi chiar am citat cuvintele Sfântului Apostol Pavel. Şi mie-mi place mlt să reţin citate din Scriptură şi din scrieri patristice şi aş putea spune, , parafrazând o minunată cugetare a lui Newton, că dacă pot zări ceva în orizontul lumii spirituale deşi sunt atât de mică, aceasta se întâmplă fiindcă stau pe umerii unor giganţi... şi cred că aceste gânduri se potrivesc fiecăruia dintre noi.
Datori suntem să ne raportăm la Părinţi ca la reperele noastre autentice şi mereu actuale de trăire şi teologhisire, este în duhul Ortodoxiei inclusiv să-i cităm atunci când considerăm potrivit (nu cu citate din ştiu eu ce articole online, ci, parcurgându-le scrierile, să alegem din ele ceea ce simţim că ne împlineşte cel mai mult, ceea ce se potriveşte cel mai bine cu modul nostru de a trăi credinţa) şi este, de asemenea, o datorie morală aceea de a fi capabili să gândim cu propria raţiune (în spiritul Părinţilor!) şi să exprimăm frumos, în cuvintele noastre, în stilul propriu, ceea ce simţim şi ceea ce am trăit în viaţa de credinţă.
"Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu. Priviţi cu luare-aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa." (Evr13, 7) Ce credeţi că a dorit să exprime autorul Epistolei către Evrei prin cuvintele "urmaţi-le credinţa", citind aceste cuvinte în strânsă relaţie cu îndemnul precedent ("priviţi cu luare-aminte cum şi-au încheiat viaţa")?...
Da, roata a fost inventată de alţii... de alţii, care au avut curajul de a fi originali şi liberi în gândire; de alţii care au înţeles că raţiunea, imaginaţia, creativitatea sunt daruri ale lui Dumnezeu, expresii ale chipului Său din fiinţa noastră. Suntem creaţi, modelaţi, "sculptaţi" după chipul lui Dumnezeu, după Hristos (cf. Col1, 15). Şi expresii ale chipului lui Dumnezeu din noi sunt, potrivit teologului ortodox rus Paul Evdokimov, în special acestea:
cunoaşterea,
iubirea,
libertatea şi
creaţia.
Mi-am amintit (fiindcă şi eu sunt o mare iubitoare de citate, dar nu ca sofisme - argumentul autorităţii -, ci ca repere şi surse de inspiraţie în creşterea mea spirituală şi intelectuală), mi-am amintit o cugetare foarte foarte frumoasă. Evit să-i menţionez autorul, fiindcă aş vrea ca aceste cuvinte să fie citite "sine ira et studio".
Încerc să citez din memorie:
"mi-am încuiat porţile inimii, ca nu cumva să pătrundă în mine greşeala;
atunci, Adevărul m-a întrebat:
Eu pe unde voi intra?"
:)
P. S. Sper că nu este necesar să menţionez, în fiecare mesaj, faptul că nu am intenţia de a susţine relativismul religios! Am început să repet obsesiv această idee aici, pe forum, fiindcă detest relativismul religios şi este deranjant, agasant pentru mine să mi se atribuie această concepţie pe care NU o împărtăşesc nicicum şi pe care o consider drept una dintre cele mai grave maladii duhovniceşti ale zilelor noastre. Unicul Adevăr este Hristos! "Mai multe adevăruri înseamnă nici unul" (Petre Ţuţea) şi, de aceea, v-aş ruga să nu mai interpretaţi orice spun raportându-vă la această etichetă falsă pe care mi-aţi atribuit-o.
Este ultima dată când menţionez acest fapt. Nu am intenţia de a-mi autocenzura mesajele, de teamă de a nu fi interpretate în sensul relativismului. Nu am de gând nici să mă justific, de fiecare dată, declarându-mi Ortodoxia ca-n faţa unui tribunal eclesiastic. Doresc să exprim liber ceea ce simt şi să mi se acorde încredere. Nu cer adeziune din partea cuiva (nu aş avea dreptul), ci doar încredere - cu alte cuvinte, atunci când spun că nu promovez relativismul, să fiu crezută şi acesta să fie un subiect încheiat.
Acest PS se adresează, de asemenea, domnului Decebal şi domnului AlinB.
Mulţumesc.

Hristos în mijlocul nostru!

[Decebal]

În prealabil postat de laurastifter

Acest PS se adresează, de asemenea, domnului Decebal (...).

Dacă dumneata înţelegi "comuniunea" în sensul că îţi poţi permite de toate dar fără să dai socoteală, atunci dă-mi voie şi mie să îmi permit cât mai multe şi să nu dau vreo socoteală în faţa dumitale. Dacă dumneata pretinzi libertate de exprimare, atunci dă-mi voie să pretind la fel de multă libertate de exprimare câtă ai tu, ba chiar mai multă dacă stau mai bine să mă gândesc. Eu credeam totuşi că ai ceva de răspuns celor ce deja ţi s-au adresat, dar văd că în continuare îţi menţii stilul de monoloage cu pretenţii dogmatice şi de dialoguri doar cu cei care îţi cântă în strună. Parcă îmi şi aduc aminte, văzând unele dintre postările tale, de troica veselă, aka Penticostalul, MihaiG şi Barsaumas, cum se congratulau ei reciproc, cum îşi cântau unii altora falsa lor frăţie "creştinească", cum se băteau pe burtă unii pe alţii, evident cu încă vreo câţiva sectari de exterior precum şi cu unii de interior care le ţineau isonul, într-o sfidare perpetuă şi neîntreruptă a Ortodoxiei precum şi a ortodocşilor de pe forum, care trebuiau să asiste neputincioşi ofenselor subtile şi neîntrerupte aduse ortodocşilor. Din punctul ăsta de vedere, deşi nu numai din acesta, chiar a fost şi este un lucru benefic pentru acest forum degajarea, chiar şi numai temporară, de anumite elemente sectare, fie prin bannarea lor, fie prin retragerea lor în conul lor de umbră. A devenit astfel aerul mai respirabil pe acest forum, slavă Domnului, măcar şi numai pentru o vreme.

[DragosP]

În prealabil postat de laurastifter

Da, este frumos şi bine să luăm aminte la Părinţii Bisericii, să le cunoaştem scrierile în mod direct (citindu-le), nu doar indirect (prin intermediul literaturii secundare care le comentează) şi este bine să le urmăm, în primul rând, modul de trăire şi teologhisire.

Este imperios necesar, nu "este bine"! Că spunând "este bine" deja ai relativizat Sfânta Predanie dintr-un condei.

[AlinB]

În prealabil postat de laurastifter

Încerc să citez din memorie:
"mi-am încuiat porţile inimii, ca nu cumva să pătrundă în mine greşeala;
atunci, Adevărul m-a întrebat:
Eu pe unde voi intra?"
:)

Dupa ce Adevarul a intrat, portile se pot inchide (stii tu pilda cu fecioarele, nunta, cele vrednice au intrat, portile s-au incuiat, cele nevrednice au ramas sa planga pe dinafara)

Dar daca Adevarul nu a intrat inca, atunci ce predicam pana la urma si ce primesti de fapt pana atunci, te-ai intrebat?

P. S. Sper că nu este necesar să menţionez, în fiecare mesaj, faptul că nu am intenţia de a susţine relativismul religios! Am început să repet obsesiv această idee aici, pe forum, fiindcă detest relativismul religios şi este deranjant, agasant pentru mine să mi se atribuie această concepţie pe care NU o împărtăşesc nicicum şi pe care o consider drept una dintre cele mai grave maladii duhovniceşti ale zilelor noastre. Unicul Adevăr este Hristos! "Mai multe adevăruri înseamnă nici unul" (Petre Ţuţea) şi, de aceea, v-aş ruga să nu mai interpretaţi orice spun raportându-vă la această etichetă falsă pe care mi-aţi atribuit-o.

Ti-am adresat deja invitatia de a vorbi la obiect.

De exemplu:

În prealabil postat de laurastifter

Uitaţi, aici, pe forum, ce s-a întâmplat de când au plecat cei 2 colegi catolici. Uitaţi-vă cât de sărace sunt discuţiile de la rubrica dedicată Bisericii Catolice... Suntem doar noi şi, vorba aceea, "noi centrăm, noi dăm cu capul". De ce?

Ne-ai putea explica de ce am avea nevoie de "discutii bogate la rubtrica dedicata Bisericii Romano-Catolice" (da, asta este titulatura lor, Biserica Una este Catolica).

Nu inteleg de ce avem o sectiune anume si nu e la ceva generic de genul "Secte si Culte" dar asta e partea a doua.

Fiindcă mulţi dintre noi n-au fost capabili să înţeleagă faptul că, pur şi simplu, există creştini care se raportează la aceleaşi realităţi ale lumii spirituale, dar din perspective diferite.

Explica-ne si noua, cum se raporteaza in acest context "diferite" la notiunile de bine si rau, adevar si minciuna, dreapta credinta/sectarism.

Sunt "buni" fiind doar "diferiti"? Atunci cum de nu fac parte din Una Biserica? Sau dupa tine fac parte desi sunt intr-un raport cel putin schismatic cu ea?

Nu de alta, dar mesajul tau:

V-aţi pus vreodată întrebarea: din ce motiv Dumnezeu nu a creat o lume uniformă, doar în alb şi negru, cu oameni identici din punct de vedere spiritual, psihic şi fizic, un univers cu o singură planetă, eventual, în care să locuiască fiinţele umane absolut identice între ele? :)

sporeste si mai mutl confuzia, in sensul de care incerci sa te lepezi mai sus: relativismul spiritual, diferentele fiind considerate din ce scrii mai sus un factor pozitiv (ca doar Dumnezeu nu a creat raul, nu?)

Sau poate ti-a scapat "porumbelul" si vroiai sa spui altceva..

Deci, pana la urma, ca sa nu "te intelegem gresit", care e pozitia ta?

[DragosP]

Fac parte din "biserica universală"! Habar n-ai tu!

Dragos te rog nu mai comenta rautacios :) intrucat la randul tau ai facut exact ce au facut francezii (unii zic masonii)la Revolutia Franceza.

[DragosP]

Adicătelea ce am făcut? Mi-am dezgropat şi pângărit regii? L-am aruncat pe Dumnezeu la gunoi, proclamând că a murit?
Poţi detalia te rog?

În prealabil postat de DragosP

Fac parte din "biserica universală"! Habar n-ai tu!

Hai Dragose, nu ii insulta pe ex-coreligionarii mei. "Biserica Universala" e aiureala aia de secta cu resedinta ca un hangar cu o cruce ostentativa si grosolana pe ea, aflata linga Fundeni, parca, daca nu ma insel.