Impotriva razboaielor si uciderilor

[Patrie si Credinta]

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Fiindcă singurul tău mod de a răspunde Adevărului Scripturistic, e un apel la întunericul şi minciunile dăruite ţie de diavol, în care îţi pui fustele în cap şi mă faci cu ou şi cu oţet, (nu pe mine, pe tine, dragul meu, ţie îţi atragi osîndă) cu o atitudine de copil rîzgîiat.

Aduc şi voi aduce singurele, unicele două surse Adevărate şi vrednice de toată crezarea. Singura Înţelepciune. Adevărul Scripturistic, Cuvîntul lui Dumnezeu şi tîlcuirea lui, unde sunt lucruri cu anevoie de înţeles, din Sfinţii Părinţi, Patristica, oameni peste care s-a oglindit şi odihnit Duhul Sfînt Dumnezeu.

Atît. Nu-i suficient pentru tine? Şi-atunci dacă te mustru, nu-ţi convine.

Bucurii.

In primul rand, NU AI ADUS NIMIC DIN SFINTII PARINTI.
Nu ai zis nicaieri, "iar la acest citat, Sfantul acesta a zis:......, fapt care imi sustine punctul de vedere". Tu doar iti impui viziunea scripturistica ca un neo-protestant.

In al doilea rand, eu nu pot purta aceasta discutie.
Nu pot sa vorbesc cu un om care isi face din 3 in 3 randuri partenerii de discutie satanisti si antihristi. Iar folosirea acestor apelative cu atata usurinta este un pacat foarte mare.

Dar stiu, stiu sistemul de troll si mare artist pe net.
Stai liniştit. Ştiu că nu am cum să penetrez coconul tău de autosuficienţă. Ştiu sistemul. Dacă cineva te critică, înseamnă că nu înţelege Adevarul. Ce faci tu e marturisirea Ortodoxiei, bla bla bla.
Tu educi oamenii, tu ii insulti ca sa se trezeasca.
Dar stai linistit. Asta cred toti. Ca toti arata cum trebuie facut pt binele umanitatii.
De la cel mai enervant evanghelic baptist, pana la cel mai furios ateu, toti vor binele mai mare si sa convinga lumea.

Dar, surpriza, nu merge.
Dar acum, lasa, ca nu ai timp de pierdut cu slujitorul intunericului de mine.

[Daniel_Ortodox]

Doamne ajută.

(frate, şterge te rog frumos, satana aia de la poza de profil, te rog.)

Am adus citate din Actele Martirice, din Canoane, şi Sfinţii Părinţi. Nu doar în răspunsuri către tine, ci în topic. Toate, sunt patristică.

Nu la toate versetele e nevoie de tîlcuire, ci doar la acele locuri "cu anevoie de înţeles". Dacă ai fi citit, vreo tîlcuire a unei cărţi din Sfînta Scriptură a vreunui Sfînt Părinte, ai fi văzut că nu tîlcuieşte verset cu verset.

Bine. Nu purta această discuţie, dragul meu. Sănătate, să trăieşti. Mîntuire să-ţi dea Dumnezeu.

Cocon de autosuficienţă? Auzi acolo. Nu, nu aşa, că e prea frumos, e şi fonic, îmi place, sună pompos şi ornat. Sau turnul de fildeş, mai era expresia. Zi şi tu, prostia mea. Că sunt prost grămadă. Dar nu pe mine şi neputinţele mele să le iei în seamă, ci dulceaţa fără margini a Cuvîntului lui Dumnezeu.

Dar critică-mă dragul meu, că am atîtea de învăţat, sunt topicuri în care îmi prin urechile de nu mă văd, şi deci aşadar nu intru acolo. Întru numai unde mai ştiu cîte ceva... şi poate pot să ajut, să fiu de folos.

Nu, aici nu ai dreptate. Nu insult. Mustru. Cîteodată prea aspru, ai dreptate, dar trebuie, cînd trebuie, cu tot dragul. Şi tot ce fac e Scripturistic, cu mila Domnului, în neputinţele mele, uite:

"Săgeată înfiptă în coapsele trupului, aşa e cuvântul în inima nebunului.
Mustră pe prieten, ca nu cumva să fi făcut aceea şi, dacă a făcut, să nu mai facă.
Mustră pe prieten, ca nu cumva să fi zis şi, de a zis, să nu mai zică.
Cercetează pe prieten, că de multe ori este năpăstuit, şi nu crede tot cuvântul.
Este câte unul care alunecă, dar nu din suflet, şi cine n-a greşit cu limba sa?
Dojeneşte pe prietenul tău, mai înainte ca să-l înfricoşezi, şi dă loc legii Celui Preaînalt.
Toată înţelepciunea este în frica Domnului, şi în toată înţelepciunea este împlinirea legii."
(Înţelepciunea lui Isus fiul lui Sirah 19, 12-18)

Valabil şi cu fraţii creştini, care au nevoie de îndreptare, şi cu fraţii apostaziaţi, şi cu fraţii eretici, şi cu fraţii necredincioşi, şi şi cu mine, că am şi eu nevoie. Toţi suntem fraţi, dacă nu în Hristos, în Adam, fie că ne place sau nu. Că e frate eretic, apostaziat, sau necredincios, e partea a doua, dar e frate. Şi dacă are nevoie de ajutor, de îndreptare, acolo ştii ce să răspunzi, sărim şi ajutăm.

Bucurii.

[Patrie si Credinta]

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Doamne ajută.

Am adus citate din Actele Martirice, din Canoane, şi Sfinţii Părinţi. Nu doar în răspunsuri către tine, ci în topic. Toate, sunt patristică.

bine, bine, ai adus. vreau exemple. Poate sunt eu mai chior. Ia-ma de mana si arata-mi cu degetul si cu [quote] unde ai zis tu: uite aici Sfantul zice, fapt care imi confirma ce am zis.

Actele martirice nu intra la Patristica.

uite defintia Patristicii de pe wikipedia si orthodoxwiki.

Patristica sau Patrologia este disciplina teologică care studiază istoria și conținutul doctrinei Părinților Bisericii, doctrină închegată ca tradiție, acceptată în comun de întreaga Biserică într-o perioadă a istoriei bisericești, în care s-a transmis și asimilat învățătura apostolică într-o formă autentică și normativă.

Patristica se referă la contribuțiile literare ale Sfinților Părinți. Sub titlul de Părinți apostolici intră scriitorii creștini din a doua jumătate a sec. I și prima jumătate a sec. II, care au fost ucenici ai Sfinților Apostoli ori i-au cunoscut pe aceștia. Astfel, Barnaba, Clement Romanul, Ignatie Teoforul (episcop al Antiohiei), Policarp al Smirnei, Herma, Papias sunt doar cei cunoscuți, existând și o serie de anonimi, precum autorul Epistolei către Diognet.

Deci, actele martirice nu indeplinesc conditiile pentru asta.

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Nu la toate versetele e nevoie de tîlcuire, ci doar la acele locuri "cu anevoie de înţeles". Dacă ai fi citit, vreo tîlcuire a unei cărţi din Sfînta Scriptură a vreunui Sfînt Părinte, ai fi văzut că nu tîlcuieşte verset cu verset.

Bine, dar macar ceva.

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Cocon de autosuficienţă? Auzi acolo. Nu, nu aşa, că e prea frumos, e şi fonic, îmi place, sună pompos şi ornat. Sau turnul de fildeş, mai era expresia. Zi şi tu, prostia mea. Că sunt prost grămadă.

Prost?
Nu.
Arogant?
Da.

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Nu, aici nu ai dreptate. Nu insult. Mustru. Cîteodată prea aspru, ai dreptate, dar trebuie, cînd trebuie, cu tot dragul. Şi tot ce fac e Scripturistic, cu mila Domnului, în neputinţele mele, uite:

"Săgeată înfiptă în coapsele trupului, aşa e cuvântul în inima nebunului.
Mustră pe prieten, ca nu cumva să fi făcut aceea şi, dacă a făcut, să nu mai facă.
Mustră pe prieten, ca nu cumva să fi zis şi, de a zis, să nu mai zică.
Cercetează pe prieten, că de multe ori este năpăstuit, şi nu crede tot cuvântul.
Este câte unul care alunecă, dar nu din suflet, şi cine n-a greşit cu limba sa?
Dojeneşte pe prietenul tău, mai înainte ca să-l înfricoşezi, şi dă loc legii Celui Preaînalt.
Toată înţelepciunea este în frica Domnului, şi în toată înţelepciunea este împlinirea legii."
(Înţelepciunea lui Isus fiul lui Sirah 19, 12-18)

Valabil şi cu fraţii creştini, care au nevoie de îndreptare, şi cu fraţii apostaziaţi, şi cu fraţii eretici, şi cu fraţii necredincioşi, şi şi cu mine, că am şi eu nevoie. Toţi suntem fraţi, dacă nu în Hristos, în Adam, fie că ne place sau nu. Că e frate eretic, apostaziat, sau necredincios, e partea a doua, dar e frate. Şi dacă are nevoie de ajutor, de îndreptare, acolo ştii ce să răspunzi, sărim şi ajutăm.

Bucurii.

Exact ce vorbeam.
Eu nu ii insult, eu le arat adevarul.
De ce sunt enervant cand fac asta?
Pentru binele lor.
De ce ce supara?
Pentru ca ei nu pot suporta adevarul si ca ei gresesc(din nou, am mai auzit-o de prea multe ori de la atei si neo-protestanti ca sa nu imi dau seama ca o tactica proasta si o scuza pentru a arunca insulte catre cei care nu sunt de acord cu tine).

[Daniel_Ortodox]

Doamne ajută.

Adevărul este cu totul Altul, faţă de cel care l-ai arătat tu.
Sunt mai rău decît un arogant notoriu. Roagă-te şi pentru mine.
Ţi-am adus exemplele Scripturistice care nu mai ai nevoie de tîlcuiri.

Bucurii.

Dacă dorești să ți se șteargă contul trebuie să trimiți un e-mail (sau PM) către admin. Nu este sigur că el (sau ei) vede tot ce se scrie pe forum.
Însă eu îți sugerez să renunți mai degrabă la ce ai scris în semnătură și să te mai gândești dacă e inutil sau nu să mai rămâi pe forum.

[AlinB]

Am renunţat la forum. Ne pierdem timpul. Atît de preţiosul timp pentru mîntuire.

Rog adminii să-mi şteargă contul (!) Mulţumesc. Mîntuirea, iubind.

Voi mai sta, cu mila Domnului, pînă adminii îmi vor şterge contul.

În prealabil postat de N.Priceputu

Dacă dorești să ți se șteargă contul trebuie să trimiți un e-mail (sau PM) către admin. Nu este sigur că el (sau ei) vede tot ce se scrie pe forum.
Însă eu îți sugerez să renunți mai degrabă la ce ai scris în semnătură și să te mai gândești dacă e inutil sau nu să mai rămâi pe forum.

Cred ca e cea mai (auto)ironica semnatura a unui "sterge-ti-mi-contul-va-rog" care l-a avut vreodata forumul, care dezvalui o interesanta si amuzanta anatomie a acestui gen.

Daca e pierdere de timp, nu-ti mai place, nu mai vrei, etc. nu mai intri si gata, nu o lalai pana esti dat afara, cu toti stim de alcoolici, dar forumalici??
Se pare ca exista si din astia.
Mare e gradina..

[cezar_ioan]

Ş alcoolicii şi forumalicii, cum îi numeşti, sunt din aceeaşi categorie: gameri, jucători psihologici, nevrotici cu tente de caracteropatie evidentă... Ţi se întoarce stomacul pe dos când îi auzi cum declamă despre iubire, demagogic şi cinic... Sărmanii oameni!

Avansez un model explicativ pentru înţelegerea condiţiei de jucător psihologic:

1) nu suportă intimitatea, pentru că îl doare; onestitatea e un lux dureros, pentru unii...
2) o mimează în fel şi chip, pentru că totuşi o doreşte, dar se mulţumeşte cu un surogat. Din teamă. Precum şi pentru a o explora indirect, desigur la modul fantezist şi dăunător.
3) întinde mereu o momeală (etapa 1),
aşteaptă ca partenerul de joc să muşte bine, implicîndu-se (etapa 2),
apoi urmează surpriza, răsucirea (etapa 3)
şi tot jocul triumfă cu dublu câtig: gamerul îşi savurează pseudo-victoria, care ţine de mania păcălelii şi de obsesia revanşei (cine ştie unde a pierdut un meci-cheie, cândva, în inima lui), un mod pervertit de a-şi confirma puterea (pe care nu o are, dar râvneşte să o deţină); cât îl priveşte pe învins, el îşi savurează pseudovictoria, adică a primit iar ce voia: dovada că merită să piardă, că nu-i bun de nimic.

Cam în zona acestui scenariu tipic (şi mult nuanţat în formele lui de expresie) se poartă multe dialoguri aşazis "creştine" pe forum. E doar nevroză lăsată la liber, sub ochii lumii. Asta e, deh! Păcat...

Cum se tratează: bisericeşte, la pas răbduriu, prin Mila lui Dumnezeu. (Cine vrea, desigur, tratament...)