Sa ramanem ORTODOCSI pana la capat !

[DragosP]

Pentru început zic aşa:
Apoi continui cu catehismul soro!
CATEHISMUL!
Nu ce ţi se pare ţie!
CATEHISMUL!
Scrie acolo tot ce-ţi trebuie pentru început!
Fă-ţi timp şi citeşte. Dacă nu online, cumpără-ţi cartea asta.

<<Biserica
(lat. ecclesia = adunare; gr. ἐκκλησία — ecclisia)
— era numele dat primelor adunări creştine care aveau loc la început în anumite case pentru săvârşirea cultului. De la înţelesul de adunare termenul vecclisia s-a dat apoi şi locului unde se ţinea adunarea, loc care a devenit casa Bisericii (ὁ τῆς ἐκκλησίας οἶκος — o tis ecclisias ikos); termenul ecclisia este cel mai vechi pentru noţiunea de biserică în ambele ei înţelesuri (şi „loc de cult“ şi „adunare“) şi aşa s-a păstrat în limbile neolatine apusene (franc. eglise, ital. chiesa, span. iglesia). Denumirea latină basilica, gr. βασιλική, ἡ — basiliki = lăcaş împărătesc (de la βασιλεύς ὁ — basileus = rege), casa Domnului (lat. Domus Dei), s-a păstrat numai în două limbi neolatine: în lb. română biserică şi reto-romană, baselgia. Iniţial, clădirea numită basilica era în lumea greco-romană un edificiu folosit pentru diferite adunări publice: politice, comerciale, loc de desfăşurare a activităţii judecătoreşti ş.a. Arhitectura unei basilici era în formă de navă dreptunghiulară, împărţită longitudinal în trei spaţii prin două şiruri de coloane care susţineau tavanul; la un capăt al sălii se afla o absidă având postamentul mai înălţat şi care servea pentru tribună (la judecăţi, Ia întruniri). Aceste basilici erau de obicei situate în forum, de unde şi denumirea basilica forensis. O asemenea construcţie, datând din sec. IV, s-a descoperit în Dobrogea, în cetatea Tropaeum Traiani (Adamclisi) şi în Histria, ale cărei ruine se văd şi azi în nordul Dobrogei, pe ţărmul Mării Negre. Din epoca lui Constantin cel Mare, când creştinismul a căpătat libertatea de a se răspândi şi numărul creştinilor a crescut, n-au mai fost suficiente spaţiile de adunări (ecclisia) din casele particulare şi au început a se construi lăcaşuri proprii pentru nevoile cultului. Acestea aveau la început forma edificiilor spaţioase şi încăpătoare a basilicilor, cu linia lor alungită în formă de corabie. Ea a fost asemănată în simbolistica creştină cu Biserica, salvatoare a sufletelor din furtuna păcatelor, asemenea unei corăbii ce înfruntă furtuna valurilor. Şi pe teritoriul ţării noastre, în Scythia Minor (Dobrogea de azi) s-au descoperit, în urma săpăturilor arheologice, 25 de basilici creştine, datând din sec. IV. Existenţa lor, precum şi păstrarea numelui de biserică în lb. română, de la basilica, arată că poporul nostru s-a născut şi s-a dezvoltat ca popor creştin (Radu Vulpe şi I. Barnea, Din Istoria Dobrogei, Români la Dunărea de Jos, Bucureşti, 1968, p. 466-488). Stilurile arhitectonice ale bisericilor creştine au evoluat în timp, marcând deosebiri între Răsărit (stilul bizantin — construcţii in formă de cruce treflată, rotunjită) şi Apus (stilul romanic, alungit, stil basilical; (Liturgica generală, Bucureşti, ed. a II-a. 1993, p. 347-438). Specificul bisericii creştine îl constituie împărţirea sa interioară în altar, naos, pronaos, indiferent de planurile şi stilurile arhitectonice.>>


<<Cuvântul care denumeşte locaşul de cult, biserica, se scrie cu literă mică. Se scrie BISERICĂ cu literă mare când e denumită obştea sau comunitatea religioasă a credincioşilor şi se exprimă înţelesul dogmatic sintetizat în Crezul Ortodox: „Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică“, comunitatea creştină fiind „trupul tainic“ al cărui cap este Hristos, Care a întemeiat-o. De aceea este „Una şi Sfântă“ şi pentru că întemeierea ei istorică a fost sfinţită de Duhul Sfânt, Care s-a „pogorât“ sub forma limbilor de foc, asupra Apostolilor, în a 50-a zi de la învierea Domnului, sfinţindu-i ca preoţi şi propovăduitori ai Evangheliei. În ziua aceea s-a întemeiat prima comunitate creştină, prin botezarea a trei mii de oameni, în numele lui Hristos. Este „Sobornicească“ fiindcă trebuie să cuprindă toată lumea, „tot soborul omenesc“ (slv. suboriu = adunare, mulţime) şi „Apostolească“ fiindcă se bazează pe învăţătura propovăduită de Sfinţii Apostoli care au primit-o de la Iisus Hristos, în mod direct. Prima condiţie a membrilor comunităţii care formează Biserica lui Hristos este să primească Botezul în numele Sfintei Treimi, precum şi celelalte Sfinte Taine, pe care, la momentul corespunzător, trebuie să le primească creştinul, spre a se putea mântui; la acestea se adaugă credinţa puternică în Dumnezeu şi Domnul Iisus Hristos, faptele bune şi trăirea învăţăturilor pe care le propovăduieşte Biserica. Comunitatea creştină (Biserica) e formată din poporul drepteredincios şi săvârşitorii cultului, adică, preoţii, clerul (din toate treptele ierarhice). Unitatea Bisericii se realizează în cultul divin, al cărui centru este Sfânta Liturghie şi Sfintele Taine >>(Liturgica generală, Bucureşti, ed. a II-a. 1993).
http://www.dervent.ro/dictionar.php?...zZXJpY2E=&dL=B


DECI:
- biserica este locasul de cult(sau cladirea)
- Biserica este obstea sau comunitatea religioasa a credincioşilor şi se exprimă înţelesul dogmatic sintetizat în Crezul Ortodox: „Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică“, comunitatea creştină fiind „trupul tainic“ al cărui cap este Hristos, Care a întemeiat-o.

Ar trebui sa existe mai multa intelegere pe forumul crestin ortodox, mai multa rabdare pentru a intelege postarile. (daca site-ul este si altceva in afara de o simpla retea de socializare, ceea ce nu ar fi rau, e nevoie si de retele de socializare).

Pentru cine ne-a luminat prima data in acest sens: un gand bun si multumiri.
Cine a jignit, poate apar si scuzele.

<<Biserica este trupul lui Hristos
"El (Hristos) este capul trupului, al Bisericii" (Col. l, 18), "Care este trupul Lui, plinirea Celui ce plineste toate intru toti" (Efeseni 1, 23)
Nu o singura data, in Sfanta Scriptura, Biserica este numita Trupul lui Hristos. "Ma bucur in suferintele mele pentru voi..., pentru trupul Lui, adica Biserica" (Col. 1, 24), scria despre sine Sfantul Apostol Pavel. Apostolii, proorocii, binevestitorii, pastorii si invatatorii - ne spune tot el - sunt dati de Hristos "la lucrul slujirii, la zidirea trupului lui Hristos" (Efeseni 4, 12).>>
<<Nevazut ochiului trupesc, Hristos Se arata in mod real pe pamant prin Biserica Sa, asa cum duhul nevazut al omului se arata prin lucrarile trupului sau. Biserica este Trupul lui Hristos deoarece, in primul rand, partile ei sunt unite cu Hristos prin dumnezeiestile Taine si, in al doilea rand, intrucat prin ea Hristos lucreaza in lume. Noi ne impartasim de Trupul si sangele lui Hristos (in Sfintele Taine), pentru ca noi insine sa fim parti ale Trupului lui Hristos (ale Bisericii). Acest lucru nu se produce dintr-o data.>>
<<"Ne rugam pentru impreuna-cugetarea Bisericilor", "pentru unirea Bisericilor" (canonul treimic al invierii, glasul al 8-lea), "curma schismele Bisericii", "Potoleste despartirile Bisericii" (slujba arhanghelilor, 8 noiembrie, 26 martie, 13 iulie) si alte rugaciuni asemenea acestora sunt inaltate de Biserica Ortodoxa de-a lungul veacurilor. Chiar si in Sambata Mare, in fata sfantului epitaf, Biserica inalta chemarea: "Ceea ce ai nascut Viata, Neprihanita, Preacurata Fecioara, linisteste smintelile din Biserica si pace daruieste-ne, ceea ce esti buna" (sfarsitul paragrafului al 2-lea).>> Sfantul Ioan Maximovici
http://www.crestinortodox.ro/sfaturi...os-68599.html#

<<De aceea si Sfântul Ioan Gură de Aur, marele Părinte al Bisericii noastre, acest luminător a spus cuiva care prigonea Biserica şi o dispreţuia: “Nu te îndepărta de Bise&not;rică, pentru că nu există nimic mai puternic. Nădejdea ta, mântuirea ta, scăparea ta sunt Biserica. Este mai înaltă şi decât cerul şi mai întinsă decât pământul”[3], este mai trai&not;nică şi decât măreţii munţi pe care-i vezi împrejurul tău. Măreţia ei, slava ei, splendoarea ei sunt atât de mari pe cât este slava, măreţia şi splendoarea lui Hristos însuşi.>>
<<Când a fost deci întemeiată Biserica? Mai înainte de toti vecii, înainte de a fi fost făcute stelele si soarele, înainte de a fi fost făcut universul. Biserica a existat întotdeauna, pentru că este Trupul lui Hristos, iar Hristos este veşnic. Biserica a existat sus, în cer, dar la un moment dat, aşa cum frumos spune Apocalipsa, a coborât din ceruri şi a venit pe pământ, ca o mireasă împodobită ca să se unească cu băr&not;batul ei (Apoc. 21, 2). Când s-a petrecut asta? La întruparea Cuvântului a avut loc unirea omului cu Dumnezeu. Aşadar Biserica, Trupul lui Hristos, exista, iar acum vine şi se uneş&not;te cu omul De aceea, unul dintre Părinții Apostolici spune: “Biserica a fost zidită înaintea tuturor (…) şi pentru ea a fost creată lumea.”[4]. Pentru ea a pregătit Dumnezeu lumea. A făcut Biserica atât de trainică, atât de sigură, încât şi dacă ar cădea asupra ei toate puterile întunericului, nu vor putea să-i facă nici un rău. Cosmosul va îmbătrâni cândva, toate vor muri. Stelele vor cădea aşa cum cad frunzele toamna, dar Biserica nu va păţi nimic. Are o tinereţe neveştejită. Poate să înnoiască prin harul Duhului Sfânt şi, în cele din urmă, când toate se vor pierde, va străluci ca un fulger mai presus de ceruri numai ea, purtând coroana Dumnezeirii, şi va umple totul cu prezenţa şi slava ei.>>
<<Biserica Îl uneşte pe Dumnezeu cu omul, adică este raiul cel nou pe care l-a făcut Dumnezeu. L-am pierdut pe cel pământesc şi ne-a dat un rai care nu se sfârşeşte niciodată, ci se continuă în veci.
De ce poartă Biserica noastră acest nume? Pentru ca substantivul “biserică” (εκκλησία) vine de la verbul “a chema” (κλήση), iar Biserica cheamă pe toţi fiii ei, în&not;treaga lume. Hristos vrea să ducă întreaga lume în sânul raiului, în turma Sa, în Biserica Sa.>>
http://www.calauzaortodoxa.ro/calauz...lui-hristos-i/

<<In Biserica toate sunt unite, dar neconfundate in aceasta unitate. Biserica e trupul lui Hristos si ca atare e unita cu El si distincta de El. Biserica e imanentul care are in ea transcendentul, comunitatea treimica de Persoane plina de o nesfasita iubire fata de lume, intretinand in aceasta o continua miscare de autotranscendere prin iubire. Biserica este Hristos extins cu trupul Lui indumnezeit in umanitate, sau umanitatea aceasta unita cu Hristos si avand imprimat in ea pe Hristos cu trupul Lui indumnezeit. Daca Fiul lui Dumnezeu n-ar fi luat trup si nu 1-ar fi indumnezeit prin Inviere si Inaltare, ar fi lipsit inelul de legatura intre Dumnezeu si creatie, precum ar fi lipsit iubirea lui Dumnezeu care sa se reverse in noi si sa ne atraga la unirea cu El in iubire.>>

<<Hristos a devenit capul Bisericii prin faptul ca Ipostasul divin Si-a asumat chipul uman, paga firii noastre, luand ca om o pozitie centrala intre oameni. Dar aceasta pozitie devine eficienta numai intrucat ne poate comunica, prin Duhul, in forma omeneasca, puterea dumnezeiasca si ne poate face sa ne imprimam de El ca de modelul adevarat al omului, de omul indumnezeit. Insa S-a facut cap al Bisericii si prin faptul ca a ridicat aceasta paga lastarea de jertfa, superioara oricarei preocupari egoiste de Sine, si la starea de Inviere, purtand prin aceasta cele doua stari imprimate in mod imbinat in trupul Sau, ca sa ne comunice si noua puterea de a ni le insusi, sau de a ne ridica umanitatea noastra la ele. Iar aceasta inseamna a ridica umanitatea noastra in unirea cu infinitatea lui Dumnezeu cel personal, caci numai prin jertfa, predandu-ne lui Dumnezeu, daramam zidurile care ne inchid in marginirea noastra si intram in comuniune deplina cu Dumnezeu si cu semenii.>>
Categoria: Teologia Dogmatica Ortodoxa, vol 2 - Pr Dumitru Staniloae
http://www.resurse-ortodoxe.ro/biser...i_l928_p0.html

[catalin2]

În prealabil postat de sophia

Hai sa facem o diferentiere si sa o pastram, ca de aia ajungem la confuzii cat casa:
1. Iisus este creatorul legii noi (n.T.), a unei credinte - crestinismul. Noi il avem in ortodoxie, altii in catolicism, altii in protestantism.
2. B.O.R este o institutie a crestinismului. Punct. O institutie cu ierarhie omeneasca. Iisus nu poate fi capul unei institutii.
3. Biserica (in general) este un lacas de cult.
Va rog sa pastrati aceasta diferentiere. B.O. nu este o credinta, ci o institutie. Si este infiintata/organizata de oameni (apostolii la inceputurile ei).
Deci avem notiunile: credinta ortodoxa, institutie (BOR) si lacas

Biserica are trei intelesuri, aproximativ cele trei enumerate de tine, dar pe care tu le vezi separat. Cnad dorim sa aflam ceva despre invatatura ortodoxa trebuie sa cautam in sursele ortodoxe, nu sa construim ceva pe baza rationamentului nostru. Aceasta explicatie e chiar si pe orthodoxwiki: http://ro.orthodoxwiki.org/Biseric%C4%83
Asadar Biserica reprezinta:
1.Trup al lui Hristos (cosmic)
2.comunitate sau obşte
3.locaş
Avem si limba romana cuvinte care au mia multe sensuri, de exemplu "cheie". Asa si cuvantul Biserica inseamna si cladirea, si comunitatea credinciosilor, dar si Trupul lui Hristos. este o institutie divino-umana, nu doar umana. Aceasta e la alte culte, unde e doar o institutie umana, lipsind comuniunea cu Hristos.

<<Biserica Ortodoxă este Biserica întemeiată de către Iisus Hristos şi apostolii săi. Îşi are începutul în ziua Cincizecimii prin pogorârea Duhului Sfânt în anul 33 după Hristos. Este cunoscută (în special în Occidentul contemporan) ca Biserica Ortodoxă Răsăriteană, sau ca Biserica Greco-Ortodoxă. Mai este numită şi Biserica Ortodoxă Sobornicească, Biserica Creştin Ortodoxă, Biserica cea una, sfântă, sobornicească şi apostolească (după cum spunem în Crez), Trupul lui Hristos, Mireasa lui Hristos sau simplu: Biserica.

Episcopii Bisericii Ortodoxe trasează o neîntreruptă succesiune apostolică, provenind de la primii apostoli înşişi, motiv pentru care consacrarea lor provine în ultimă instanţă de la însuşi Domnul Iisus Hristos. Toţi episcopii Bisericii, indiferent de titlurile lor, sunt egali în slujirea lor sacramentală. Diferitele titluri pe care ei le au sunt administrative (necesare pentru buna chivernisire a treburilor Bisericii) sau onorifice în esenţa lor. La un sinod ecumenic, fiecare episcop poate da un singur vot, fie că este patriarh ecumenic sau un simplu episcop vicar (deci fără scaun episcopal). În această privinţă nu poate deci exista o echivalenţă cu Biserica Romano-Catolică, în care învăţătura despre primatul papal permite unui papă să intervină de o manieră unilaterală în treburile Bisericii.
Prin succesiunea sa apostolică, Biserica transmite astăzi credinţa Bisericii dintotdeauna, primită de Apostoli de la Domnul Iisus Hristos. Nimic nu este adăugat sau scos din "credinţa dată sfinţilor, odată pentru totdeauna"(Iuda 3). De-a lungul istoriei numeroase erezii au atacat Biserica, şi la acele timpuri şi contexte concrete Biserica a făcut enunţuri dogmatice (în special cu ocazia sinoadelor ecumenice), uneori dezvoltând într-un limbaj nou ce s-a crezut dintotdeauna de către Biserică, cu scopul de a opri răspândirea ereziilor şi chemând la pocăinţă pe aceia care au sfâşiat Trupul lui Hristos. Prima astfel de mărturisire de credinţă a fost Crezul niceo-constantinopolitan, care afirmă:
Cred întru una sfântă, sobornicească (catholică) și apostolească ([apostolică]) Biserică.
Mărturisirea de credinţă: atributele Bisericii
Una Sfântă Sobornicească şi Apostolească Biserică este Biserica lui Iisus Hristos, căreia El i-a promis că nici porţile iadului nu o vor birui. În particular, una sfântă, sobornicească şi apostolească Biserică este forma de exprimare a credinţei prezentă în Crezul Niceo-Constantinopolitan. Ceea ce implică această credinţă este cunoscut în general ca fiind atributele Bisericii: unitate, sfinţenie, sobornicitate şi apostolicitate.
Unitatea
Biserica este una singură. Ea este trupul mistic al Mântuitorului; la fel cum el nu poate fi împărţit, nici trupul său nu poate fi împărţit. Există o singură Biserică, nu mai multe; şi este unită nu împărţită. Aceste lucru poate părea naiv sau dur ţinând cont de realităţile prezentei separări a creştinilor veche de aproape o mie de ani. În faţa acestei divizări reale, oamenii moderni sunt tentaţi să abandoneze speranţa şi vorbesc despre o "Biserică împărţită," abandonând credinţa în Crez.
În conformitate cu Părintele Thomas Hopko[1]:această singură Biserică, deoarece unitatea ei depinde de Dumnezeu, Iisus Hristos şi Sfântul Duh, nu poate fi niciodată divizată. Astfel, în conformitate cu doctrina ortodoxă, Biserica este invizibilă; oamenii pot în ea sau în afara ei, dar ei nu o pot împărţi.
În conformitate cu învăţătura ortodoxă, unitatea Bisericii este unitatea liber consimţită a oamenilor în dragostea şi adevărul lui Dumnezeu. O astfel de unitate nu este adusă sau înfiinţată de puterea juridică sau de autoritatea oamenilor, ci doar de Dumnezeu însuşi. Prin extindere, acei oameni care sunt în adevărul şi iubirea lui Dumnezeu sunt membrii ai Bisericii Sale.
Unii ortodocşi spun că există şi o participare imperfectă în Biserică a acelora care nu sunt în comunitate vizibilă cu ea. Acest lucru a fost exprimat cel mai bine de către Episcopul Kallistos (Ware) din Diokleia, "Putem spune unde este Biserica; dar nu putem spune unde nu este.">>
Restul articolului pe: http://ro.orthodoxwiki.org/Biserica_Ortodox%C4%83
Despre Biserica puteti citi si in cartea:Noi minuni ale Sfântului Nectarie, Sfântul Nectarie de Eghina, Despre Biserică, Editura Egumenița, Galați 2003, pag. 103 - 121.

Biserica Orodoxa Română
<<După proclamarea independenţei de stat a României (9 mai 1877), au urmat noi tratative cu Patriarhia, în vederea recunoaşterii autocefaliei, care era un act pur formal, căci Biserica românească s-a bucurat şi până atunci de o situaţie specială, în comparaţie cu alte Biserici ortodoxe, de o autocefalie relativă faţă de Patriarhia Ecumenică. Abia la 25 aprilie 1885, patriarhul ecumenic Ioachim IV a dat obişnuitul "tomos", pentru recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe din România.>>
http://www.patriarhia.ro/ro/structur...ric_bor_4.html


Biserica Ortodoxă Română are un statut, o structura administrativa, personal angajat etc. ca orice instituie din statul Roman.
Toate datele pe: http://www.patriarhia.ro/ro/structura_bor/


Asa stand lucrurile, poate acum intelegem ca vorbele grele pe care le-am citit pe acest topic referitor la BOR, presupun (nadajduiesc) ca au fost indreptate spre aceasta forma de organizare a BOR, sau spre unii membri ai ei (fie ei crestini cu numele, slujitori, membri ai ierarhiei etc.). Cred (nadajduiesc) ca nu s-a vorbit in termeni ireverentiosi despre: ”Biserica Ortodoxă Sobornicească, Biserica Creştin Ortodoxă, Biserica cea una, sfântă, sobornicească şi apostolească (după cum spunem în Crez), Trupul lui Hristos, Mireasa lui Hristos sau simplu: Biserica”

Chiar si asa, sa nu uitam ca pentru toate vorbele pe care le rostim, raspundem in fata lui Dumnezeu.
Toata lipsa de intelegere, ura si lipsa de iubire...toate ne fac rau tuturor. Toate la un loc sunt nedemne de numele de crestin. Toate acestea - de-a lungul timpului - au dus la faramitarea Bisericii si daca o tinem tot asa, vor duce si la faramitarea Bisericii Ortodoxe. Cui va folosi? Doar celui rau. Poate acel rau de care vrem sa fim izbaviti cand ne rugam bunului Dumnezeu rostind Rugaciunea Domneasca Tatal Nostru. De mai bine de 950 de ani curg blestemele si anatemele intre cele doua Biserici. Cu siguranta, toate au facut un rău imnes lumii in care traim. Sa cumpanim bine vorbele, sa rostim doar atunci cand putem sa si zidim, nu numai atunci cand vrem sa daramam.

La Slujba Sfantului Maslu, in Rugaciunea a VII-a, (si la Molitva de la Spovedanie) se spune: <<si de a cazut sub blestem preotesc, sau sub blestemul sau, sau cu juramant a amarat pe cineva si l-a facut de a jurat, pe Tine, Te chemam si Tie ne rugam: slabeste, lasa, iarta-i lui, Dumnezeule, trecandu-i cu vederea faradelegile si pacatele facute de dansul cu stiinta si cu nestiinta.>>(din Rugaciunea aVII-a de la Sfantul Maslu)
http://www.crestinortodox.ro/slujbe-...slu-72914.html

Daca doar pentru blestemul care s-a abatut asupra unui om, trebuie sa faca preotii rugaciune ca sa fie iertat, va dati seama in cei peste 950 de ani de ura si neintelegeri cat s-a adunat?
(Chiar daca la 7 decembrie 1965, anatemele reciproce dintre cele doua Biserici de origine apostolica au fost ridicate).

<<Patriarhul Dionisie, in perioada Sinodului de la Constantinopol din 1672, a spus despre infailibilitatea Bisericii: ”Cât despre Biserica Ortodoxă Sobornicească, spunem că e infailibilă și condusă de propriul Cap care este Hristos și învățată de Duhul Adevărului, Căruia îi e cu neputință să Se înșele; tocmai din această cauză Biserica e numită apostol Stâlp și Temelie Adevărului. Ea e văzută și îi va ajuta pe ortodocsi până la sfârșitul veacului” >>
(Noi minuni ale Sfântului Nectarie, Sfântul Nectarie de Eghina, Despre Biserică, Editura Egumenița, Galați 2003, pag. 121).

Sa iubim Biserica pentru ca asa facem voia bunului Dumnezeu. Sa iubim Biserica pentru ca in Ea a randuit Dumnezeu sa ne rugam, sa participam la Sfanta Liturghie, sa ne marturisim si sa ne impartasim cu Sfantul Trup si Sange al Mantuitorului Iisus Hristos.
Sa iubim Biserica pentru ca este Trupul Mantuitorului Hristos.
Sa ne iubim Biserica pentru ca asa Il iubim pe Dumnezeu si daca-L iubim pe Dumnezeu putem sa ne iubim aproapele, putem sa ne iubim chiar si vrajmasul, putem sa iubim toata lumea.

<<Biserica înseamna toti cei care, mai mult sau mai putin numerosi, nu conteaza, ajung sa descopere toate acestea, care intra în mod constient în aceasta lumina si care aduc multumire. Pentru ei si pentru toti ceilalti. Biserica este "preotia împarateasca", "poporul sfânt" menit sa se roage, sa marturiseasca, sa lucreze pentru mântuirea tuturor oamenilor. Noi stim unde este inima Bisericii: în Evanghelie, în Euharistie. Dar nu stim unde se sfârseste ea, caci Euharistia este data "pentru viata lumii".
Nu e fir de iarba care sa creasca în afara Bisericii, nu e constelatie sa nu graviteze în ea, în jurul pomului Crucii, noul pom al vietii, axa a lumii. Nu exista un singur om care sa nu aiba o legatura de taina cu Tatal care Îl creaza, cu Hristos, "omul maxim", cu Duhul de viata facator. Nu exista om fara o aspiratie spre bunatate, o tresarire în fata frumusetii, un presentiment al tainei în fata iubirii si a mortii.
Multi vor zice, în ziua judecatii, coplesiti de bucurie: "Doamne, când Te-am vazut flamând, si Te-am saturat... strain si Te-am primit, gol si Te-am îmbracat? Când Te-am vazut bolnav sau în temnita si am venit la Tine?"
Si vor auzi raspunzând: "Adevarat va spun voua, ca de câte ori ati facut acestea unuia dintre fratii Mei mai mici, Mie Mi-ati facut". Dar oare noi facem astfel?
De aceea, în viata noastra de zi cu zi, sa nu facem din Biserica o secta, un ghetou.
Sa stim sa cautam peste tot germenii vietii. Sa stim sa-i primim în gândirea, în iubirea noastra si sa-i aducem în Rugaciune, în Biserica.>>



<<…Dumnezeu cel intrupat, rastignit, coborat in iad, ne asteapta pentru a ne ierta datoriile(pacatele). Ar trebui sa citam textele cutremuratoare ale lui Nicolae Cabasila despre mantuirea din dragoste: el scrie despre Hristos ca vine la noi de bunavoie, isi declara iubirea si implora iubirea noastra sa raspunda la a Sa. In fata unui refuz El nu se retrage si nu se supara din cauza jignirii. Respins, El asteapta la usa. Ca un adevarat indragostit. El indura ocarile si moare – pentru a invia si a ne invia, odata ce L-am primit. “Pentru binele pe care ni l-a facut, Dumnezeu nu ne cere decat iubire, si in schimbul ei, ne iarta toate greselile”>>

<<…ci ne izbaveste de cel rau…. Dumnezeu n-a creat raul si nici macar nu l-a permis…Dumnezeu primeste raul in plina fata, asa cum Iisus primea palmele cu ochii legati. Strigatul lui Iov se inalta mereu si isi plange copiii. Dar raspunsul lui Iov a fost si ramane dat: este Crucea. Este Dumnezeu cel Rastignit pentru tot raul din lume, dar care face sa izbucneasca din intuneric o imensa forta de Inviere. Pastele este schimbare la fata in adanc…”Izbaveste-ne de cel rau” este o rugaciune activa, o rugaciune care ne angajeaza….Sa nu uitam ca atunci cand vorbim de “cel rau” , nu trebuie sa privim spre vecin, ci in propria noastra ograda. Sa nu uitam ca cei mai mari oameni duhovnicesti – sfantul Isaac Sirul, de exemplu, sau acel “nebun pentru Hristos”, de care vorbeste “Misionarul in Siberia” -, cei mai realisti, cei care chiar au vazut iadul, s-au rugat nu numai:”Izbaveste-ne de cel rau”, ci si “daca e cu putinta, izbaveste-l si pe cel rau, caci si el este faptura Ta…”>>
<<Si pe noi , care ne rusinam ca suntem crestini, sau, dimpotriva, facem din crestinism, din credinta noastra, stindardul superioritatii si al dispretului. Pe noi, care vorbim cu atata usurinta de dragoste si nici macar nu ne respectam unii pe altii, “izbaveste-ne de rau”.>>

Tatal nostru, talcuire de Olivier Clement http://www.parohiavarzaru.go.ro/clem...nostru.htm#rau

Hristos nu apare numai in N.T. ci si in V.T, chiar si in Geneza. Cuvantul , cel care se comunica. Hristos nu este un oarecare om venit sa ne dea noua o alta sansa, ci este Dumnezeu-Cuvantul Intrupat, are doua fiinte divino-uman, exact asa cum este si Biserica Sa, Mireasa Lui. Hristos este Dumnezeu, deci este Capul Bisericii Ortodoxa, caci Apostolii au primit Duhul Sfant, au facut totul cu ajutorul Lui Dumnezeu, nu dupa capul lor.
Cine nu crede ca Hristos este Capul Bisericii Ortodoxe si ca Biserica este doar o cladire, o insitutie, o adunare de persoana in sens de cireada, a cazut deja in erezie.

Intreb, literatura ortodoxa de ce nu se citeste inaitne sa se dea cu parerea? Plus ca nu prea avem voie sa ne dam cu parera in legaturi dogmatice, caci putem aluneca in erezie! Citit mai ce au scris duhovnicii si sfintii, caci deaia au scris, ca sa citim noi si sa luam aminte.

[sophia]

În prealabil postat de catalin2

Biserica are trei intelesuri, aproximativ cele trei enumerate de tine, dar pe care tu le vezi separat. Cnad dorim sa aflam ceva despre invatatura ortodoxa trebuie sa cautam in sursele ortodoxe, nu sa construim ceva pe baza rationamentului nostru. Aceasta explicatie e chiar si pe orthodoxwiki: http://ro.orthodoxwiki.org/Biseric%C4%83
Asadar Biserica reprezinta:
1.Trup al lui Hristos (cosmic)
2.comunitate sau obşte
3.locaş
Avem si limba romana cuvinte care au mia multe sensuri, de exemplu "cheie". Asa si cuvantul Biserica inseamna si cladirea, si comunitatea credinciosilor, dar si Trupul lui Hristos. este o institutie divino-umana, nu doar umana. Aceasta e la alte culte, unde e doar o institutie umana, lipsind comuniunea cu Hristos.

Dar eu nu spun altceva! Eu doar am spus ca se fac niste confuzii si s-ar putea folosi alti termeni in limba romana.
Eu nu m-am impotrivit pozitiei lui Hristos! Dimpotriva.
Multi spun ca "Iisus este capul si trupul BOR" si asta nu mi se pare corect (BOR in sensul de comunitatea ortodocsilor din Romania).
Este gresit sa spui ca Iisus Hristos este capul si trupul ortodoxiei in sens de credinta, de biserica ortodoxa cosmica?
Doar atat spuneam.
BOR in sensul de comunitate a ortodocsilor din Romania este condusa de un mitropolit/patriarh. Nu poti sa-l pui pe Iisus pe aceeasi treapta cu mitropolitul (patriarhul).

Nu stiu de ce ati sarit asa in sus si de ce tot ii dati cu catehismul si literatura ortodoxa. Da, stiu, am citit din astea, dar aici vorbim despre altceva.

Ortodoxia este o credinta
BOR este BOR, BOG este BOG, etc. - comunitati ortodoxe ale unei tari
biserica lacas, este biserica lacas.

De ce sa le amestecam?