Nedumeriri fata de spovedanie

[dobrin7m]

În prealabil postat de costel

Am intalnit la Avva Moise un cuvant de invatatura care mi-a ridicat niste intrebari. Multi isi spun cand vine vorba de spovedanie, ca nu e important la cine te marturisesti, esential e sa o faci. Din cuvintele Avvei reiese ca e foarte important si la cine mergi pentru marturisire: "Sa nu destainui gandurile oricui ti-ar iesi in cale, ci sa le vestesti batranilor duhovnicesti care au darul deosebirii, si nu celor ce nu-s decat albiti de vreme. Caci multi, uitandu-se la varsta, si-au marturisit gandurile lor, dar, in loc sa primeasca tamaduire, au cazut in deznadejde pentru neiscusinta batranilor". Din marturia Avvei reiese ca Dumnezeu nu lucreaza prin orice duhovnic, de vreme ce unii nu primesc tamaduire. Si atunci cum ramane cu spovedania in fata unor preoti care nu au darul deosebirii?

Trebuie in primul rand sa patrundem cu ochii mintii in contextul acelor vremi cand Avva Moise a spus aceste cuvinte. Pentru ca nu se refera la duhovnicii de astazi si la cat sunt ei de buni, sau nu, cum ne ducem noi cu mintea (iertare dar ce repede judecam preotii nostri si ii catalogam si ii punem in clasamente uitand ca de fapt preotii sunt vase alese prin care Duhul Sfant se revarsa catre noi), deci nu la acest aspect se refera , ci la cu totul altceva.
este vorba de indemnul de a merge la duhovnici ca acestia sunt batranii duhovnicesti, si nu la acei care si-au facut un renume in comunitate ca fiind intelepti dar nu sunt duhovnicesti.
Si astazi vedem exemple de oameni care alearga la diverse persoane in loc sa mearga la duhovnic, oameni care cer sfaturi pe oriunde si de la oricine , prieteni, neamuri, ghicitori, etc in loc sa mearga la duhovnici ca acestia sunt cu adevarat batranii duhovnicesti.