Eu si ea, casatorie acum sau mai tarziu

[IonescuMarian]

În prealabil postat de Ekaterina

Este o hotarare grea, iar tu esti singurul care poate lua o decizie. Faptul ca ai deschis subiectul pe forum este un lucru bun, vei vedea ca sunt multi useri cu experienta, cu o viziune matura asupra lucrurilor. Personal cred ca pentru a face pasul acesta (la casatorie ma refer) iti trebuie si putina "nebunie" in sensul bun al cuvantului, un fel de curaj, dar asta doar daca esti convins ca cea de langa tine este sotia potrivita.

Nelinistea ta porneste de la faptul ca nu esti sigur ca ea este aleasa, sau din motive financiare?

Daca ati avea un duhovnic comun, v-ar ajuta mult. Chiar daca suna ca o replica standard, eu cred cu toata taria, ca o rugaciune facuta impreuna catre un Sfant, va poate ajuta sa luati hotararea corecta.

Nelinistea porneste putin din ambele motive numite de tine. Dar mai mult din motivele financiare. ( Plus ca nici ai mei nu prea sunt de acord, sa fac de acum pasul, dar asta nu inseamna ca nu sunt de acord cu ea ).

[IonescuMarian]

În prealabil postat de ioanna

Sfatul meu Marian e ca ambii trebuie sa va doriti asta si chiar daca unul pare ca forteaza, ca-si doreste mai mult, celalalt nu trebuie sa intre in casnicie cu inima indoita.

Sigur, asta si incerc sa fac.

În prealabil postat de Zeytin

Daca ea isi doreste o familie si tu nu, mai bine e sa va continuati drumurile voastre separat.

Te grabesti cu acest sfat, nu am spus ca nu-mi doresc o familie cu ea! Am spus ca nu vreau sa fac pasul in acest moment. Este o diferenta.

În prealabil postat de Cornel Urs

cu un preot ortodox ati discutat cu privire la ceea ce tu numesti acest "compromis"?

vezi ca Dumnezeu numeste altfel acest pacat de moarte...

Mi-a spus sa nu ma grabesc, sa mai las timpul sa curga sa ne cunoastem ( nu era parintele duhovnic, ci un preot de la o biserica apropiata de mine ).

[Mihnea Dragomir]

In principiu, ea are dreptate. Legaturile trupesti inainte de casatorie inseamna pacat si sunt materie grava.

Daca cedati tentatiei gandirii de tip "acum nu e momentul", atunci niciodata nu va fi momentul nici sa va casatoriti, nici sa aveti copii, nici sa faceti alti pasi importanti in viata.

Ideea dv de a va cunoaste mai bine e OK, desi trebuie observat ca 7 luni reprezinta, de regula, un interval suficient pentru a va da seama daca o femeie ar fi o sotie buna sau nu. Daca, totusi, nu vi se pare suficient ori aveti indoieli, bine faceti daca va luati tot timpul necesar. In acest caz, insa, renuntati la concubinaj si traiul in pacat.

Deci, nu aveti motive sa va despartiti. Fie va casatoriti acum, fie mai amanati traind ca doi indragostiti in castitate.

[Zeytin]

În prealabil postat de IonescuMarian

Te grabesti cu acest sfat, nu am spus ca nu-mi doresc o familie cu ea! Am spus ca nu vreau sa fac pasul in acest moment. Este o diferenta.

Eu am zis ca cel mai bine e fiecare cu drumul lui, dar separat. Ai intrebat- eu am raspuns! Ca nu- ti iese tie la socoteala asta-i altceva!

[Demetrius]

În prealabil postat de IonescuMarian;

Spun asta deoarece a avut momente in care mi-a spus ca e dispusa sa faca acest "compromis" sa ne mutam impreuna inainte de casatorie

Compromisul compromite.
Nu va va aduce foloase.

Mai spui ca tu nu vrei acuma; ce sperante sunt ca vei vrea candva? Deci, de ce sa va mutati impreuna, mai ales ca nu va va fi de "folos"?
Nici tu nu ti-ai fixat o data macar orientativ, care sa te angajeze si pe care s-o respecti; rezulta ca tu de fapt nu esti pregatit sa te insori.
Nu te ascunde dupa deget!

[IonescuMarian]

În prealabil postat de Demetrius

Compromisul compromite.
Nu va va aduce foloase.

Mai spui ca tu nu vrei acuma; ce sperante sunt ca vei vrea candva? Deci, de ce sa va mutati impreuna, mai ales ca nu va va fi de "folos"?
Nici tu nu ti-ai fixat o data macar orientativ, care sa te angajeze si pe care s-o respecti; rezulta ca tu de fapt nu esti pregatit sa te insori.
Nu te ascunde dupa deget!

Sa ne cunoastem mai bine, in momentele in care locuim impreuna.
Sa vad ce reactii va avea cand vom avea banii la un loc in casa, cand o sa ne confruntam cu unele probleme financiare s.a.m.d.

În prealabil postat de ioanna

Daca acum, cand locuiti separat, ea resimte pacatul, ce te face sa crezi ca va accepta sa stati impreuna inainte de casatorie? Spui ca nu vrei sa fii fortat de imprejurari, insa atunci nici tu n-ar trebui sa o presezi pe ea cu concubinajul la vedere, ce poate sa-i afecteze relatia cu parintii sau cu ea insasi, daca are anumite principii. Din ce ai spus, o vezi ca pe sotia ta, dar din cauza ca-ti doresti o situatie financiara mai buna, nu vrei sa te casatoresti acum. Nu stiu ce sa-ti spun, ea oricum e multumita sau cel putin intelege situatia ta de acum, din moment ce te vrea de sot, asa cum esti, nu pentru ceea ce ai putea fi. Altele n-ar face-o.

Imi place cum ai pus problema, mai ales in ceea ce priveste finalul acestui mail.
Imi place ca ma doreste de sot, asa cum sunt eu, fara averi sau mai stiu eu ce.
De aceea ma face sa cred, ca trebuie sa fac pasul, sa ne casatorim.


Avem acelasi parinte duhovnic, iar data viitoare cand vom merge la spovedanie mi-am propus sa ii cer sfatul privind aceasta situatie.

[Demetrius]

În prealabil postat de IonescuMarian

Sa ne cunoastem mai bine, in momentele in care locuim impreuna.
Sa vad ce reactii va avea cand vom avea banii la un loc in casa, cand o sa ne confruntam cu unele probleme financiare s.a.m.d.

Repet: te ascunde dupa deget!
Niciodata banii nu sunt de ajuns, ba mai mult, ei sunt sursa de cearta; nu trebuie sa stati impreuna ca sa va certati.

Imi place cum ai pus problema, mai ales in ceea ce priveste finalul acestui mail.
Imi place ca ma doreste de sot, asa cum sunt eu, fara averi sau mai stiu eu ce.
De aceea ma face sa cred, ca trebuie sa fac pasul, sa ne casatorim...

O ocazie mai buna nu va fi mai tarziu.

[ioanna]

În prealabil postat de Demetrius

Repet: te ascunde dupa deget!

Oricum daca se hotarasc sa se casatoreasca, nu o vor face acum, ci peste un an , deci vor avea timp sa se cunoasca.

Ea sustine sus si tare, ca nu mai are "timp de pierdut" , si daca nu ma hotarasc, ea ar vrea sa ne despartim.

Daca te-ai logodi, ea ar fi linistita ca intr-adevar doresti sa te casatoresti, sa-ti intemeiezi o familie cu ea.

[Ekaterina]

În prealabil postat de IonescuMarian

Nelinistea porneste putin din ambele motive numite de tine. Dar mai mult din motivele financiare. ( Plus ca nici ai mei nu prea sunt de acord, sa fac de acum pasul, dar asta nu inseamna ca nu sunt de acord cu ea ).

Cand ne-am casatorit eu aveam 23 de ani iar sotul meu 25 de ani. Vestea a fost un soc pentru parintii nostri care nu se asteptau la acest pas. Sotul meu m-a cerut in casatorie dupa sase luni de prietenie. Dupa ce am spus DA din tot sufletul, pentru ca am simtit ca este sotul pe care mi-l doresc, a urmat apoi o perioada in care m-am speriat de ce va urma (realizam importanta faptului). Material nu stateam prea bine, nu avem nici acum casa noastra, dar avem doi copii minunati si sanatosi si avem mare incredere ca intr-o buna zi vom avea si o casa. Sunt de acord cu domnul Dragomir cand spune:

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Daca cedati tentatiei gandirii de tip "acum nu e momentul", atunci niciodata nu va fi momentul nici sa va casatoriti, nici sa aveti copii, nici sa faceti alti pasi importanti in viata.

Oricum perioada in care veti locui impreuna poate sa fie inselatoare. Spun asta deoarece acomodarea este in general grea, se spune ca primii doi ani de casnicie sunt critici, altii cred ca cei mai grei sunt primii cinci ani, deoarece sotii sunt ca doua pietre tari ce se slefuiesc in timp.

[glykys]

Salut, Marius, si eu am 24 de ani. Cred ca daca tu nu esti sigur ca vrei sa faci acest pas, pentru ca nu ai suficienta incredere in tine, nici in ea, niic in voi doi ca pereche, atunci chiar nu e cazul sa o mai lungiti aiurea. Pentru ca timpul trece foarte repede, poate ca ea are planuri mai serioase decat tine. Bani suficienti nu vor fi niciodata.
Eu sunt fata si sincer nu as dori deloc sa imi pierd acesti ani ai tineretii mele cu unul care nu are incredere in mine sau care asculta mai mult de parinti decat sa isi asume anumite responsabilitati, parerea mea! Acum, daca tu o iubesti pe ea, ar trebui sa iei o hotarare, nu sa o amagesti si sa te amgesti singur cu niste promisuni pe care nu stii daca le vei putea indeplini vreodata.