![]() |
![]() |
|
|
#1
|
|||
|
|||
![]()
Restul textului din Revista 22 se gaseste pe site-ul Revistei.
Textul tot, acum pe www.dcnews.ro R O M Â N I A CURTEA CONSTITUȚIONALĂ Palatul Parlamentului Calea 13 Septembrie nr. 2, Intrarea B1, Sectorul 5, 76112 București 40, România Telefon: (+40-21) 414-2121 Fax: (+40-21) 315-9164 13 decembrie 2012 COMUNICAT DE PRESĂ Ca urmare a comentariilor apărute în mass-media cu privire la modalitatea de interpretare și aplicare a dispozițiilor Legii nr. 35 ∕ 2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, Curtea Constituțională face următoarele precizări: Prin Decizia nr.682 din 27 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.473 din 11 iulie 2012, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului și pentru modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001 și a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, sesizare formulată de 54 de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, în temeiul art. 146 lit. a) din Constituție și al art. 10, 15, 16 și 18 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. În urma efectuării controlului de constituționalitate, Curtea a constatat următoarele: I. „Legea criticată încalcă dispozițiile constituționale ale art.1 alin.(3), potrivit cărora "România este stat de drept [...]", ale art. 2 - Suveranitatea și ale art. 61 - Rolul și structura (Parlamentului), întrucât consacră o soluție legislativă contrară voinței poporului exprimate la referendumul național din data de 22 noiembrie 2009” (par.XII 1) „Curtea constată că, la data de 22 octombrie 2009, Președintele României, după consultarea Parlamentului, a emis Decretul nr. 1.507/2009 pentru organizarea unui referendum național, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 22 octombrie 2009, prin care a chemat poporul român să își exprime voința cu privire la două probleme de interes național: trecerea la un Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane. Până la momentul adoptării legii criticate în prezenta cauză, opțiunea poporului în sensul reducerii numărului de parlamentari nu a format obiectul niciunei reglementări legislative. În ceea ce privește reglementarea criticată, aceasta modifică legea electorală, respectiv Legea nr. 35/2008, iar, prin reglementarea tipului de scrutin, poate determina o creștere a numărului de parlamentari, care nu respectă voința poporului exprimată la referendum. Or, referendumul, indiferent de caracterul său - decizional sau consultativ - cum este cazul referendumului național din anul 2009, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranității naționale. Art.2 din Constituție prevede în acest sens că "Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum." Cu privire la acest text din Legea fundamentală, Curtea Constituțională a statuat, de exemplu prin Decizia nr. 419 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, că "exprimă voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia suveranității naționale, manifestată prin exprimarea voinței cetățenilor în cadrul alegerilor libere, periodice și corecte, precum și prin referendum".(par.XII 1.2-1.5.) „[…], Curtea constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluție legislativă care nu respectă voința exprimată de popor la referendumul consultativ menționat este în contradicție cu prevederile constituționale ale art. 1, 2 și 61.” (par.XII 1.12.) II. „Legea criticată încalcă principiul securității juridice, consacrat implicit de art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât modifică legislația electorală în anul în care au loc alegeri, iar această modificare are consecințe negative asupra bunei desfășurări a procesului electoral și a exercitării dreptului la vot. ” (par.XII 2) Precizare: Curtea nu a sancționat, în sine, modificarea legislației electorale în anul în care au loc alegeri, ci faptul că această modificare - care intervenea cu câteva luni înaintea alegerilor – avea consecințe negative asupra bunei desfășurări a procesului electoral și a exercitării dreptului la vot. Curtea a reținut în acest sens că: «[…] legea criticată […] modifică, în principal, tipul de scrutin stabilit de reglementarea electorală actuală în materie, în încercarea de a corecta unele dintre deficiențele acesteia. [...]. Demersul legiuitorului nu este însă fundamentat în sensul reținut de Curte în jurisprudența sa (în raport cu realitățile economice, politice și sociale ale țării, rolul partidelor politice în procesul electoral, necesitatea raționalizării Parlamentului), aspect criticat de autorii sesizării cu referire la dispozițiile art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. [...] dispozițiile art. 6 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările și completările ulterioare, instituie obligația fundamentării actelor normative. Potrivit alin. (1) al art. 6 din Legea nr. 24/2000, soluțiile pe care proiectul de act normativ le cuprinde "[...] trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român și cerințele corelării cu ansamblul reglementărilor interne și ale armonizării legislației naționale cu legislația comunitară și cu tratatele internaționale la care România este parte, precum și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului", iar, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, "pentru fundamentarea noii reglementări se va porni de la dezideratele sociale prezente și de perspectivă, precum și de la insuficiențele legislației în vigoare". Lipsa unei fundamentări temeinice a actului normativ în discuție determină, pentru motivele arătate, încălcarea prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit cărora, "în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie", precum și ale art. 147 alin. (4) potrivit cărora deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii. Se constată, totodată, că modificarea Legii nr. 35/2008- în esența acesteia, câtă vreme modificarea privește tipul de scrutin reglementat de actuala legislație - intervine cu aproximativ 6 luni înaintea alegerilor, ceea ce, astfel cum susțin și autorii sesizării în motivarea acesteia, încalcă principiile statuate de Curtea Constituțională în aplicarea art. 1 alin. (5) din Constituție, interpretat în concordanță cu dispozițiile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cu raportare și la Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneția. |
#2
|
|||
|
|||
![]()
www.dcnews.ro
Continuare....sa citeasca toata lumea... Curtea constată că și legislația electorală actuală a fost modificată cu mai puțin de un an înainte de alegeri. Spre deosebire însă de situațiile în care a avut a examina prevederi ale acestei legislații, situații când nu a fost sesizată cu critici în acest sens, în prezenta cauză Curtea a fost sesizată și trebuie să se pronunțe cu privire la modificarea intempestivă a legislației electorale din perspectiva consecințelor pe care aceasta le produce - la fel ca în precedentul soluționat prin Decizia nr. 51/2012-, precum și cu privire la nerespectarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Pentru a răspunde acestor critici, Curtea trebuie să aibă în vedere evoluția legislației electorale și a problemelor de constituționalitate pe care aceasta le-a ridicat de-a lungul timpului, reflectate în jurisprudența sa în materie, jurisprudență care a încorporat, în raport cu această evoluție, prin receptarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, o serie de principii statuate în documente internaționale de referință. Astfel, de-a lungul timpului, instabilitatea legislativă în materie electorală, determinată de modificarea acestei legislații, cu precădere, în anii electorali, s-a relevat a fi nu doar un factor de incertitudine juridică, ci și o cauză a deficiențelor acestei legislații, constatate cu prilejul aplicării sale. De aceea, Curtea a constatat și a subliniat în repetate rânduri necesitatea fundamentării actului de legiferare, precum și a realizării unui demers legislativ complex în materie electorală - a unei reexaminări "de ansamblu" a Legii nr. 35/2008. Ceea ce a sancționat Curtea prin Decizia nr. 51/2012, invocată de autorii sesizării, nu a fost doar modificarea legislației electorale într-un an în care au loc alegeri. Reținând încălcarea, prin legea criticată, a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea a analizat consecințele acestei modificări: "dificultăți suplimentare autorităților însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou instituită și operațiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune", "dificultăți în exercitarea dreptului de vot, dificultăți care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exercițiului acestui drept". Sunt astfel încălcate dispozițiile constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) și (5), precum și ale art. 2.» (par.XII 2.19 -2.17) III. «Punctul 16 din legea ce face obiectul sesizării, respectiv alin. (112) introdus la art.48 din Legea nr. 35/2008, încalcă prevederile constituționale ale art. 2 - Suveranitatea, art. 4 - Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 61 alin. (1) teza întâi potrivit căruia "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român [...]" și art.62 alin.(1) potrivit căruia "Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorate"» (par.XII 3) „[…] Curtea constată, mai întâi, că [ dispozițiile criticate] pun în discuție modul de atribuire a mandatelor de deputați și senatori, așadar tipul de scrutin reglementat de lege. În principiu, opțiunea pentru un anume tip de scrutin aparține legiuitorului, soluție care rezultă din dispozițiile art. 62 din Constituție care obligă la alegerea prin vot a Parlamentului, lăsând legiuitorului posibilitatea de a stabili prin lege tipul sistemului electoral, precum și modalitățile concrete de organizare și desfășurare a scrutinului. […]” (par.XII 3.2) «Indiferent de sistemul electoral sau tipul de scrutin pentru care optează legiuitorul, Curtea Constituțională este competentă să se pronunțe dacă sunt respectate, în reglementarea acestora, principiile și dispozițiile Constituției. Curtea constată în acest sens că, dacă alin.(11) al art.48 din Legea nr.35/2008, astfel cum a fost modificată, prevede un scrutin majoritar uninominal, potrivit căruia mandatele de deputați și senatori se atribuie candidaților care au obținut cel mai mare număr de voturi în cadrul colegiilor uninominale, alin. (112) al aceluiași articol, introdus ca urmare a admiterii unui amendament formulat la Camera Deputaților, prevede reguli suplimentare de atribuire a mandatelor de deputat. Astfel, în plus față de mandatele rezultate din alegerea prin scrutin majoritar uninominal, la nivelul fiecărui județ "în care locuitorii aparținând comunității românești sau unei minorități naționale depășesc, conform datelor oficiale finale ale ultimului recensământ al populației, 7% din totalul locuitorilor județului", "se acordă un mandat în Camera Deputaților candidatului cel mai bine plasat al competitorilor electorali aparținând acelei comunități" în cazul în care "niciun candidat al competitorilor electorali aparținând acelei comunități nu a obținut mandat conform alin. (11)". Așadar, la numărul de mandate stabilite pe baza normei de reprezentare reglementate de art. 5 din Legea nr. 35/2008, se va adăuga un număr de mandate variabil în funcție de două criterii: ponderea unei minorități naționale, respectiv comunități românești în populația unui județ și opțiunea alegătorilor din județul respectiv (care îl poate plasa ori nu pe unul sau mai mulți reprezentanți ai minorității/comunității printre cei aleși pe baza scrutinului uninominal). Astfel, în afara mandatelor de deputați și senatori ce rezultă direct din scrutin, poate exista un număr de mandate de deputați rezultate indirect din scrutin, altele decât cele la care se referă dispozițiile art. 62 alin. (2) teza a doua din Constituție (a cărei aplicare este realizată în legea electorală de un alt text - art. 9 din Legea nr. 35/2008). Această reglementare este neconstituțională prin: a) lipsa de legitimitate și reprezentativitate a unui mandat astfel stabilit și obținut; b) incompatibilitatea cu dispozițiile art. 62 alin. (2) teza întâi din Constituție, potrivit cărora "organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condițiile legii electorale"; c) incompatibilitatea cu dispozițiile constituționale a conceptului de "comunitate românească" cu referire la populația unui județ al României. Astfel, mandatele atribuite în conformitate cu regula stabilită de alin. (112) al art. 48 din Legea nr. 35/2008 rezultă indirect din scrutin, iar numărul voturilor pe care îl obțin persoanele cărora li se atribuie aceste mandate, în raport cu numărul voturilor competitorilor electorali care obțin mandate prin scrutin majoritar uninominal la nivel de colegiu, respectiv circumscripție electorală, determină o reprezentare incorectă și inegală a voturilor cetățenilor în Parlamentul României, în contradicție cu prevederile constituționale ale art. 2 - Suveranitatea, art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului și art. 62 alin. (1) potrivit căruia "Camera Deputaților și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale". Acest număr de mandate nu se stabilește în funcție de principiul reprezentativității, ci în raport cu ponderea minorităților naționale sau a comunității românești în cadrul circumscripției electorale, care poate sau nu depăși pragul minim de 7% stabilit în mod aleatoriu de către legiuitor. Se observă că stabilirea acestui prag nu are niciun temei constituțional sau legal. De altfel, reglementarea sa nu este motivată nici în Raportul întocmit de Comisia juridică de disciplină și imunități din Camera Deputaților, acolo unde amendamentul a fost introdus. Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa (Decizia nr. 53 din 12 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 18 martie 2004) că în România "însăși Constituția conferă un regim special organizațiilor aparținând minorităților naționale, care să le permită acestora reprezentarea politică în cadrul autorității legiuitoare". Acest regim special este reglementat prin dispozițiile art. 62 alin. (2). Textul de lege criticat este în contradicție cu dispozițiile art. 62 alin. (2) din Constituție, întrucât, în temeiul său, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament pot dobândi mai multe locuri de deputat, în funcție de numărul circumscripțiilor electorale aflate în ipoteza reglementată de textul de lege. Or, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituție, aceste organizații aflate în ipoteza prevăzută de norma constituțională (aceeași cu a textului legal criticat) "au dreptul la câte un loc de deputat, în condițiile legii electorale". "Condițiile legii electorale" la care face trimitere dispoziția citată se referă la reglementarea modului de atribuire a acestui loc și nu poate fi interpretat în sensul că, prin legea electorală, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament ar putea dobândi un număr mai mare de locuri de deputat într-un alt mod decât prin vot "universal, egal, direct, secret și liber exprimat". |
#3
|
|||
|
|||
![]()
textul de pe www.dcnews. Finalul...
O reprezentare diferită în Parlament în raport cu structura etnică a circumscripțiilor electorale (județele țării) - în sensul că la un număr identic sau apropiat de alegători, cărora, potrivit normei de reprezentare, le revine un număr identic de mandate de parlamentari, va exista, în realitate, un număr diferit de mandate rezultate în mod diferit - direct sau indirect din scrutin - corespunzător structurii etnice a județelor în cauză, contravine principiilor constituționale enunțate și, totodată, încalcă prevederile art. 4 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora "statul are ca fundament unitatea poporului român. Curtea constată, totodată, că dispozițiile alin.(112) al art. 48 din Legea nr. 35/2008 determină o dublă reglementare a situației minorităților naționale care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, câtă vreme Legea nr. 35/2008 stabilește, în art. 9 alin. (1), că "(1) Organizațiile cetățenilor aparținând unei minorități naționale definite potrivit art. 2 pct. 29, legal constituite, care nu au obținut în alegeri cei puțin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituția României, republicată, ia un mandat de deputat, dacă au obținut, pe întreaga țară, un număr de voturi egal cu cel puțin 10% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat". Mai mult, textul criticat extinde excepția prevăzută de Constituție pentru cetățenii aparținând minorităților naționale (definită de Legea nr. 35/2008, în art. 2 pct. 29, ca fiind "acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităților Naționale) și în ceea ce privește persoanele de etnie română, pe care, printr-o sintagmă fără niciun suport constituțional, respectiv aceea de "comunitate românească", le asimilează, sub acest aspect, minorităților naționale. Or, sintagma "poporul român" pe care legiuitorul constituant o folosește atunci când, în art. 2 alin. (1) stabilește că "suveranitatea națională aparține poporului român", implică în mod necesar unitatea și unicitatea poporului, fiind incompatibilă cu identificarea, în cadrul poporului român și pe teritoriul României, a unor structuri bazate pe apartenența la etnia română - "comunități românești", ai căror membri să beneficieze, în virtutea unui statut asimilat minorităților naționale, de drepturi conferite cetățenilor aparținând unei minorități naționale în considerarea acestei apartenențe. O astfel de reglementare încalcă și dispozițiile art. 16 alin.(1) din Constituție, potrivit cărora "cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".» (par.XII 3.6-3.18) Pentru toate aceste considerente, Curtea a constatat că legea criticată încalcă, în ansamblul său, dispozițiile Constituției cuprinse în art.1 - Statul român, art. 2 - Suveranitatea, art. 4 - Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 61 - Rolul și structura (Parlamentului), art.62 - Alegerea Camerelor și art. 147 alin. (4) privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. (par.XIV) Compartimentul Relații externe, relații cu presa și protocol al Curții Constituționale www.dcnews.ro |
#4
|
||||
|
||||
![]()
Mai bine scrii o rugăciune.
__________________
Îmi cer scuze celor pe care i-am supărat! "Trebuie sa mori înainte de a muri Pentru a nu muri atunci când mori" |
![]() |
|
![]() |
||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Dilema | luciamanta | Pocainta | 7 | 09.04.2012 20:57:46 |
Dilema | Azzuurra | Generalitati | 32 | 06.10.2011 14:10:28 |
dilema | Mirela0110 | Generalitati | 26 | 07.06.2011 14:42:08 |
Dilema | Adriana-Simona | Biserica Romano-Catolica | 11 | 24.01.2011 15:01:19 |
Rezultatele alegerilor din Republica Moldova | mihailt | Generalitati | 2 | 29.11.2010 17:44:29 |
|