Dilema........ Alegerilor

[DragosP]

În prealabil postat de MariaElena

Iti raspund, desi tonul si limbajul sunt total nepotrivite.
Pe mine nu ma pot jigni nici macar prietenii; un om care vrea sa devina crestin nu se bucura atunci cand este laudat si nu se supara atunci cand cineva incearca sa-l jigneasca.
Te iert si ma rog Lui Dumnezeu sa te ierte.
Aberatiile la are te referi sunt in Comunicatul de presa al Curtii Constitutionale si se afla pe mai toate site-urile de stiri.

N-am avut nici cea mai mică intenţie de a te jigni.
Dar tot ABEREZI.

[ioanna]

În prealabil postat de DragosP

N-am avut nici cea mai mică intenţie de a te jigni.
Dar tot ABEREZI.

La referendumul din 2009, prezenta la vot n-a fost 80%, fraza asta e aberanta:
La referendumul din 2009 au participat peste 80% dintre romanii cu drept de vot, care au cerut Parlament unicameral si maximum 300 de parlamentari si bineinteles ca NU a fost spusa de domnul Zegrean, nu face parte din Comunicatul de Presa al CC! ci apartine ziaristului care a scris articolul si a inserat in el opinia dlui Zegrean sau a senatorului Urban, dublate de comentariile sale.

O parte din articolul postat sunt remarcile pdl-istului Iulian Urban, nu fac parte din comunicatul Curtii Constitutionale (vedeti pct 3, 4) Doamna MariaElena a postat trunchiat, inducand lumea in eroare ca ar fi fragmente din comunicatul curtii, cum ne-a spus la inceput (postul #305). Nici vorba, doar fraza de la inceput e.

Urban e pdl-istul ala simpatic, ce se intreba retoric anul trecut daca protestatarii nu sunt niste viermi ce-si merita soarta. Nu l-am uitat :)

[DragosP]

Deci da.
Rămâne să mă ierte şi Dumnezeu.

În prealabil postat de ioanna

La referendumul din 2009, prezenta la vot n-a fost 80%, fraza asta e aberanta:
La referendumul din 2009 au participat peste 80% dintre romanii cu drept de vot, care au cerut Parlament unicameral si maximum 300 de parlamentari si bineinteles ca NU a fost spusa de domnul Zegrean, nu face parte din Comunicatul de Presa al CC! ci apartine ziaristului care a scris articolul si a inserat in el opinia dlui Zegrean sau a senatorului Urban, dublate de comentariile sale.

O parte din articolul postat sunt remarcile pdl-istului Iulian Urban, nu fac parte din comunicatul Curtii Constitutionale (vedeti pct 3, 4) Doamna MariaElena a postat trunchiat, inducand lumea in eroare ca ar fi fragmente din comunicatul curtii, cum ne-a spus la inceput (postul #305). Nici vorba, doar fraza de la inceput e.

Urban e pdl-istul ala simpatic, ce se intreba retoric anul trecut daca protestatarii nu sunt niste viermi ce-si merita soarta. Nu l-am uitat :)

Era greu sa accesati site-urile pe care le-am specificat?

Romania Libera: Românii au cerut 300 de parlamentari. A fost încălcată voinţa poporului
13 Decembrie 2012


<<Curtea Constituţională a României precizează, printr-un comunicat de presă, că, potrivit unei decizii din această vară, Legea Alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat, contestată de un grup de parlamentari PDL, încalcă voinţa poporului exprimată prin vot la referendumul din 2009.
Augustin Zegrean, presedintele CCR ne-a precizat:"Acest comunicat a fost transmis presei deoarece eram acuzati ca noi, judecatorii de la CCR, suntem vinovati de faptul ca a crescut numarul de parlamentari si , implicit, si cheltuielile bugetare cu ei. Prin acest comunicat de fapt am reluat hotararea Curtii Constitutionale din iunie 2012, cand , intre altele, am adus aminte legiuitorului ca trebuie facute modificari legislative care sa respecte vointa poporului, exprimata prin referendumul din 2009, care cerea un numar maxim de 300 de parlamentari"
La referendumul din 2009 au participat peste 80% dintre romanii cu drept de vot, care au cerut Parlament unicameral si maximum 300 de parlamentari.
Potrivit legilor, Parlamentul era obligat sa schimbe toata legislatia aferenta pentru a respecta vointa populara. Intre aceste texte de lege ce trebuiau schimbate figura si Constitutia Romaniei, iar pentru modificarea ei, in Parlament erau necesare voturile a doua treimi din plenul celor doua camere.
Din 2009 pana in aprilie 2012, PDL nu a reusit sa faca o astfel de majoritate in Parlament. Dupa ce a picat guvernul Ungureanu, noua putere, a USL, cu aliatii sai, avea cele doua treimi dintre parlamentari pentru a putea schimba Constitutia, dar n-a existat vointa politica de a respecta vointa poporului exprimata la referendumul din 2009.
De altfel, presedintele Traian Basescu a amintit mereu legislativului ca trebuie sa respecte vointa populara de a modifica legile pentru ca la alegerile din decembrie 2012 sa existe o singura camera parlamentara si nu mai mult de 300 de parlamentari.>>
Restul articolului pe www.romanialibera.ro 13 decembrie 2012
Reamintim ca în presă au aparut critici la adresa Curţii, potrivit cărora aceasta institutie ar fi contribuit indirect, prin menţinerea actualei legi a alegerilor, la creşterea până la 588 a numărului de parlamentari.
Iulian Urban, senator, avocat: "Opinia mea juridica este ca mandatele de parlamentar obtinute la 9 decembrie 2012 sunt neconstitutionale"
Iulian Urban a declarat pentru Romania Libera ca punctul de vedere al Curtii Constitutionale este corect, de bun simt. El a argumentat pentru Romania Libera de ce mandatele de parlamentar obtinute la 9 decembrie sunt neconstitutionale. Rezultatele alegerilor de la data de 9 decembrie pot fi atacate la CCR prin semnaturile a cel putin 24 de parlamentari Insa, noii parlamentari nu se inghesuie sa semneze sesizarea catre Curtea Constitutionala.
Motivul: se tem ca nu vor mai obtine mandat de parlamentar!
Argumentele senatorului Iulian Urban:
1.Constitutia spune ca suveranitatea apartine poporului roman, care o exercita, iar cea mai puternica forma constitutionala de exercitare a suveranitatii poporului este REFERENDUMUL, care , constitutional, are puterea juridica cea mai mare, mai mare decat votul individual dat la alegerile locale sau parlamentare!
2.In urma criticilor ca a contribuit indirect, prin mentinerea actualei legi, la sporirea numarului de alesi, CCR transmitea, printr-un comunicat, ca in motivarea deciziei respective a considerat contra Constitutiei neimplementarea referendumului privind plafonarea la 300 a membrilor Legislativului. Adica Parlamentul 2008-2012 era obligat sa o implementeze, insa nu a facut-o si aici din pacate NU AVEM SANCTIUNE juridica sau legala.

3.Insa, atunci cand Constitutia vine in conflict cu legea alegerilor parlamentare, deja AVEM SANCTIUNE JURIDICA, adica acest lucru inseamna ca alegerile parlamentare din 09 decembrie 2012 sunt NECONSTITUTIONALE intrucat ele trebuiau sa se organizeze astfel incat sa se respecte referendumul din 2009 care a DEVENIT LEGE si care OBLIGA la :
- reducerea numarului de parlamentari la 300
- Parlament unicameral

4.Pe cale de consecinta actulalele mandate obtinute la 09.12.2012 sunt neconstitutionale si atentie : TOATE LEGILE VOTATE DE ACEST PARLAMENT VOR FI NECONSTITUTIONALE SI IN AFARA LEGALITATII, adica intregul stat roman va functiona in conditii de ILEGALITATE!

www.romanialibera.ro 13 Decembrie 2012

[DragosP]

Repetarea unei prostii nu o transformă nici pe departe în adevăr. Ştii nu?

[ioanna]

În prealabil postat de DragosP

Repetarea unei prostii nu o transformă nici pe departe în adevăr. Ştii nu?

Prostii, prostii, insa Basescu a dat ordin sa se bata moneda pe Referendum 2009, ca pregateste noi alegeri la anu’. Ziaristii lui (gen Andreea Pora de la revista22) ne fac incalzirea, introducandu-ne in atmosfera. Iarasi ne scot din case, de data aceasta sa-i votam pe cei 300 de spartani :)

[DragosP]

Dar ce? Mai apucă?

[ioanna]

În prealabil postat de DragosP

Dar ce? Mai apucă?

Vedem dupa Sarbatori
Acuma ma gandeam, in conditiile unui Parlament unicameral cu 300 de oameni, mai pot minoritatile nationale (altele decat cea maghiara) avea 20 de reprezentanti? Asta ar insemna aproape 7% din Parlament, insa ponderea acestor comunitati este mult mai mica raportat la populatia tarii.

[ioanna]

În prealabil postat de MariaElena

Era greu sa accesati site-urile pe care le-am specificat?

Tocmai ca l-am accesat, pentru ca ceea ce ati spus ducea lumea in eroare. Daca tot ne spuneti ca doriti sa deveniti crestina, ar trebui sa fiti mai atenta cu minciuna si manipularea, nu credeti?

În prealabil postat de DragosP

Repetarea unei prostii nu o transformă nici pe departe în adevăr. Ştii nu?

Si-a corectat insa greseala, a postat si fragmentul omis a.i oamenii sa nu creada ca acela e comunicatul cum dansa a spus la inceput.

În prealabil postat de ioanna

La referendumul din 2009, prezenta la vot n-a fost 80%, fraza asta e aberanta:
La referendumul din 2009 au participat peste 80% dintre romanii cu drept de vot, care au cerut Parlament unicameral si maximum 300 de parlamentari si bineinteles ca NU a fost spusa de domnul Zegrean, nu face parte din Comunicatul de Presa al CC! ci apartine ziaristului care a scris articolul si a inserat in el opinia dlui Zegrean sau a senatorului Urban, dublate de comentariile sale.

O parte din articolul postat sunt remarcile pdl-istului Iulian Urban, nu fac parte din comunicatul Curtii Constitutionale (vedeti pct 3, 4) Doamna MariaElena a postat trunchiat, inducand lumea in eroare ca ar fi fragmente din comunicatul curtii, cum ne-a spus la inceput (postul #305). Nici vorba, doar fraza de la inceput e.

Urban e pdl-istul ala simpatic, ce se intreba retoric anul trecut daca protestatarii nu sunt niste viermi ce-si merita soarta. Nu l-am uitat :)

În prealabil postat de ioanna

Tocmai ca l-am accesat, pentru ca ceea ce ati spus ducea lumea in eroare. Daca tot ne spuneti ca doriti sa deveniti crestina, ar trebui sa fiti mai atenta cu minciuna si manipularea, nu credeti?


Si-a corectat insa greseala, a postat si fragmentul omis a.i oamenii sa nu creada ca acela e comunicatul cum dansa a spus la inceput.

Textul din Revista 22 partea a II-a
Art.2 din Constituţie prevede în acest sens că "Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum." Cu privire la acest text din Legea fundamentală, Curtea Constituţională a statuat, de exemplu prin Decizia nr. 419 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, că "exprimă voinţa constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democraţiei reprezentative, suveranitatea naţională aparţine într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia suveranităţii naţionale, manifestată prin exprimarea voinţei cetăţenilor în cadrul alegerilor libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum".(par.XII 1.2-1.5.)
„[...], Curtea constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1, 2 şi 61." (par.XII 1.12.)
II. „Legea criticată încalcă principiul securităţii juridice, consacrat implicit de art. 1 alin. (5) din Constituţie, întrucât modifică legislaţia electorală în anul în care au loc alegeri, iar această modificare are consecinţe negative asupra bunei desfăşurări a procesului electoral şi a exercitării dreptului la vot. " (par.XII 2)
Precizare: Curtea nu a sancţionat, în sine, modificarea legislaţiei electorale în anul în care au loc alegeri, ci faptul că această modificare - care intervenea cu câteva luni înaintea alegerilor - avea consecinţe negative asupra bunei desfăşurări a procesului electoral şi a exercitării dreptului la vot. Curtea a reţinut în acest sens că:
&laquo;[...] legea criticată [...] modifică, în principal, tipul de scrutin stabilit de reglementarea electorală actuală în materie, în încercarea de a corecta unele dintre deficienţele acesteia. [...].
Demersul legiuitorului nu este însă fundamentat în sensul reţinut de Curte în jurisprudenţa sa (în raport cu realităţile economice, politice şi sociale ale ţării, rolul partidelor politice în procesul electoral, necesitatea raţionalizării Parlamentului), aspect criticat de autorii sesizării cu referire la dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
[...] dispoziţiile art. 6 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, instituie obligaţia fundamentării actelor normative. Potrivit alin. (1) al art. 6 din Legea nr. 24/2000, soluţiile pe care proiectul de act normativ le cuprinde "[...] trebuie să fie temeinic fundamentate, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român şi cerinţele corelării cu ansamblul reglementărilor interne şi ale armonizării legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale la care România este parte, precum şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului", iar, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, "pentru fundamentarea noii reglementări se va porni de la dezideratele sociale prezente şi de perspectivă, precum şi de la insuficienţele legislaţiei în vigoare".
Lipsa unei fundamentări temeinice a actului normativ în discuţie determină, pentru motivele arătate, încălcarea prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit cărora, "în România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie", precum şi ale art. 147 alin. (4) potrivit cărora deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii.
Se constată, totodată, că modificarea Legii nr. 35/2008- în esenţa acesteia, câtă vreme modificarea priveşte tipul de scrutin reglementat de actuala legislaţie - intervine cu aproximativ 6 luni înaintea alegerilor, ceea ce, astfel cum susţin şi autorii sesizării în motivarea acesteia, încalcă principiile statuate de Curtea Constituţională în aplicarea art. 1 alin. (5) din Constituţie, interpretat în concordanţă cu dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, cu raportare şi la Codul bunelor practici în materie electorală adoptat de Comisia de la Veneţia.
Curtea constată că şi legislaţia electorală actuală a fost modificată cu mai puţin de un an înainte de alegeri. Spre deosebire însă de situaţiile în care a avut a examina prevederi ale acestei legislaţii, situaţii când nu a fost sesizată cu critici în acest sens, în prezenta cauză Curtea a fost sesizată şi trebuie să se pronunţe cu privire la modificarea intempestivă a legislaţiei electorale din perspectiva consecinţelor pe care aceasta le produce - la fel ca în precedentul soluţionat prin Decizia nr. 51/2012-, precum şi cu privire la nerespectarea dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră caracterul general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
Pentru a răspunde acestor critici, Curtea trebuie să aibă în vedere evoluţia legislaţiei electorale şi a problemelor de constituţionalitate pe care aceasta le-a ridicat de-a lungul timpului, reflectate în jurisprudenţa sa în materie, jurisprudenţă care a încorporat, în raport cu această evoluţie, prin receptarea jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, o serie de principii statuate în documente internaţionale de referinţă.
Astfel, de-a lungul timpului, instabilitatea legislativă în materie electorală, determinată de modificarea acestei legislaţii, cu precădere, în anii electorali, s-a relevat a fi nu doar un factor de incertitudine juridică, ci şi o cauză a deficienţelor acestei legislaţii, constatate cu prilejul aplicării sale. De aceea, Curtea a constatat şi a subliniat în repetate rânduri necesitatea fundamentării actului de legiferare, precum şi a realizării unui demers legislativ complex în materie electorală - a unei reexaminări "de ansamblu" a Legii nr. 35/2008. Ceea ce a sancţionat Curtea prin Decizia nr. 51/2012, invocată de autorii sesizării, nu a fost doar modificarea legislaţiei electorale într-un an în care au loc alegeri. Reţinând încălcarea, prin legea criticată, a prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie, Curtea a analizat consecinţele acestei modificări: "dificultăţi suplimentare autorităţilor însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou instituită şi operaţiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune", "dificultăţi în exercitarea dreptului de vot, dificultăţi care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exerciţiului acestui drept".
Sunt astfel încălcate dispoziţiile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) şi (5), precum şi ale art. 2.&raquo; (par.XII 2.19 -2.17)