Creatie versus evolutie

[Eugen7]

În prealabil postat de catalin2

Lista se reduce la acelasi doua persoane cu care Parintele Serafim Rose a polemizat si a scris impotriva conceptiilor lor evolutionist teiste: Lazar Puhalo si Kalomiros Alexandros,

Bineinteles ca lista teologilor care sustin evolutionismul teist nu se "reduce" la 2 teologi. Recomand studiul adecvat al relatiei dintre teologia ortodoxa si stiinta (dupa metodologia patristica).

TEOLOGIE ORTODOXĂ ŞI ŞTIINŢĂ:
ICĂ Ioan, Pr., Alexandros Kalomiros, Andrei Kuraev, Doru Costache, Sfinţii Părinţi despre originile şi destinul cosmosului şi omului. Sibiu: Deisis, 2003.
KALOMIROS Alexandros, Dr., De la Facere la Apocalipsa, Bucureşti: Lumea credinţei, 2005.
LUCA al Crimeei, Sfântul, Puterea inimii, trad. Savga Evdochia, Bucuresti: Sophia, 2010.
NESTERUK Alexei, Light from the East: Theology Science and the Eastern Orthodox Tradition, Minneapolis: Fortress Press, 2003.
NESTERUK Alexei, Universul in comuniune, trad. Mihai-Silviu Chirilă. Bucureşti: Curtea Veche, 2009.
MATSOUKAS Nikolaos, Teologia Dogmatica si simbolica vol.II, Expunerea credinţei Ortodoxe, trad. Nicuşor Deciu. Bucureşti: Bizantină, 2006.
PUHALO Lazăr, IPS, Dovada lucrurilor nevăzute. Ortodoxia şi fizica modernă, trad. Corina Stavinschi, Doina Ionescu. Bucureşti: XXI Eonul Dogmatic, 2005.
PUHALO Lazăr, IPS, Caile Ortodoxiei Contemporane, trad. Mihnea Gafita. Cluj-Napoca: Eikon, 2006.
PUHALO Lazăr, IPS, Sufletul, trupul si moartea, trad. Fabia Anton. Cluj-Napoca: Eikon, 2005.
PUHALO Lazăr, IPS, Teologia vie in ortodoxie, trad. Fabia Anton. Cluj-Napoca: Eikon, 2005.
MOORE Lazarus, Arhimadrit, Sfantul Serafim de Sarov. O biografie spirituala, trad. Paul Balan, Bucuresti: Agapis, 2002.
NELLAS Panayotis, Omul - animal îndumnezeit. Perspective pentru o antologie ortodoxă, trad. diac. Ioan I. Ica jr. Sibiu: Deisis, 2002.
FIRCA Iova, Cosmologia biblică şi teoriile ştiinţifice. Bucureşti: Anastasia, 1998.
LEMENI Adrian, Repere patristice în dialogul dintre teologie şi știință. Bucureşti: IBMBOR, 2007.
LEMENI Adrian, Sensul eshatologic al creaţiei. Bucureşti: Asab, 2010.
LEMENI Adrian, Teologie ortodoxa şi știință. Bucureşti: IBMBOR, 2007.

ARTICOLE:
CIRA Călin Emilian, “Teoria evoluţiei şi creştinismul. Sunt ele incompatibile?”, Revista Tabor, anul V, nr. 8, noiembrie, pg. 34-38, 2011.

In ceea ce priveste evolutionismul teist in alte scrieri recomand:
RELIGIE ŞI ŞTIINŢĂ:
ALEXANDER Denis, Creation and Evolution: Do We Have to Choose?. Oxford: Monarch , 2008.
ALEXANDER Denis, Ronald L. Numbers, Biology and Ideology from Descartes to Dawkins, Chicago: University of Chicago Press, 2010.
COLLINS Francis, DNA and the Revolution in Personalized Medicine, London: HarperCollins, 2010.
COLLINS Francis, The Language of God: A Scientist Presents Evidence for Belief. New York: Free Press, 2006.
HICK John, Noua frontiera a religiei şi ştiinţei, trad. Alexandru Anghel. Bucureşti: Herald, 2012.
McGRATH Alister, Dawkins' God: Genes, Memes, and the Meaning of Life. New Jersey: Wiley-Blackwell, 2004.
McGRATH Alister, Why God Won't Go Away: Engaging with the New Atheism. London: SPCK, 2011.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

[catalin2]

În prealabil postat de Eugen7

Bineinteles ca lista teologilor care sustin evolutionismul teist nu se "reduce" la 2 teologi. Recomand studiul adecvat al relatiei dintre teologia ortodoxa si stiinta (dupa metodologia patristica).

TEOLOGIE ORTODOXĂ ŞI ŞTIINŢĂ:
ICĂ Ioan, Pr., Alexandros Kalomiros, Andrei Kuraev, Doru Costache, Sfinţii Părinţi despre originile şi destinul cosmosului şi omului. Sibiu: Deisis, 2003.
KALOMIROS Alexandros, Dr., De la Facere la Apocalipsa, Bucureşti: Lumea credinţei, 2005.
LUCA al Crimeei, Sfântul, Puterea inimii, trad. Savga Evdochia, Bucuresti: Sophia, 2010.
NESTERUK Alexei, Light from the East: Theology Science and the Eastern Orthodox Tradition, Minneapolis: Fortress Press, 2003.
NESTERUK Alexei, Universul in comuniune, trad. Mihai-Silviu Chirilă. Bucureşti: Curtea Veche, 2009.
MATSOUKAS Nikolaos, Teologia Dogmatica si simbolica vol.II, Expunerea credinţei Ortodoxe, trad. Nicuşor Deciu. Bucureşti: Bizantină, 2006.
PUHALO Lazăr, IPS, Dovada lucrurilor nevăzute. Ortodoxia şi fizica modernă, trad. Corina Stavinschi, Doina Ionescu. Bucureşti: XXI Eonul Dogmatic, 2005.
PUHALO Lazăr, IPS, Caile Ortodoxiei Contemporane, trad. Mihnea Gafita. Cluj-Napoca: Eikon, 2006.
PUHALO Lazăr, IPS, Sufletul, trupul si moartea, trad. Fabia Anton. Cluj-Napoca: Eikon, 2005.
PUHALO Lazăr, IPS, Teologia vie in ortodoxie, trad. Fabia Anton. Cluj-Napoca: Eikon, 2005.
MOORE Lazarus, Arhimadrit, Sfantul Serafim de Sarov. O biografie spirituala, trad. Paul Balan, Bucuresti: Agapis, 2002.
NELLAS Panayotis, Omul - animal îndumnezeit. Perspective pentru o antologie ortodoxă, trad. diac. Ioan I. Ica jr. Sibiu: Deisis, 2002.
FIRCA Iova, Cosmologia biblică şi teoriile ştiinţifice. Bucureşti: Anastasia, 1998.
LEMENI Adrian, Repere patristice în dialogul dintre teologie şi știință. Bucureşti: IBMBOR, 2007.
LEMENI Adrian, Sensul eshatologic al creaţiei. Bucureşti: Asab, 2010.
LEMENI Adrian, Teologie ortodoxa şi știință. Bucureşti: IBMBOR, 2007.

ARTICOLE:
CIRA Călin Emilian, “Teoria evoluţiei şi creştinismul. Sunt ele incompatibile?”, Revista Tabor, anul V, nr. 8, noiembrie, pg. 34-38, 2011.

In ceea ce priveste evolutionismul teist in alte scrieri recomand:
RELIGIE ŞI ŞTIINŢĂ:
ALEXANDER Denis, Creation and Evolution: Do We Have to Choose?. Oxford: Monarch , 2008.
ALEXANDER Denis, Ronald L. Numbers, Biology and Ideology from Descartes to Dawkins, Chicago: University of Chicago Press, 2010.
COLLINS Francis, DNA and the Revolution in Personalized Medicine, London: HarperCollins, 2010.
COLLINS Francis, The Language of God: A Scientist Presents Evidence for Belief. New York: Free Press, 2006.
HICK John, Noua frontiera a religiei şi ştiinţei, trad. Alexandru Anghel. Bucureşti: Herald, 2012.
McGRATH Alister, Dawkins' God: Genes, Memes, and the Meaning of Life. New Jersey: Wiley-Blackwell, 2004.
McGRATH Alister, Why God Won't Go Away: Engaging with the New Atheism. London: SPCK, 2011.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

De asta am scris ca lista se reduce la cei doi autori, pentru ca restul nu au legatura cu evultionismul. Nu stiu de ce i-ai inclus, de exemplu sfantul Luca al Crimeei. Sau si mai curios, o carte despre Sfantul Serafim de Sarov. Ce treaba are, cand sfantul a trecut la Domnul inainte de a aparea teroia scrisa de Darwin?
Adrian Lemeni e absolvent in teologie (si inginerie) care a ajuns si in politica.
Chiar in cartea sa despre Big-Bang, citata si pe site, el scrie "Karl Popper definea o teorie ca fiind stiintifica numai in masura in care ea este verificabila experimental. Din acest punct de vedere cosmologia nu poate fi sigura pe caracterul stiintific al supozitiilor facute, deoarece predictiile ei pentru a putea fi verificate experimentale ar necesita conditii ce depasesc (si vor depasi totdeauna) posibilitatile terestre."
"Astazi teoria big bang-ului ( desi cu numeroase insuficiente si din ce in ce mai controversata pe plan stiintific) este cea mai acreditata de cosmologia stiintifica in explicarea inceputului uiversului."
Practic si unii din autorii citati nu sunt in concordanta cu conceptiile tale.

[Eugen7]

În prealabil postat de catalin2

Nu stiu de ce i-ai inclus, de exemplu sfantul Luca al Crimeei.

Pentru ca a fost medic practicant, savant, erudit... profund cunoscator al fiziologiei umane (inclusiv genetica). Studiaza cartea lui si vei intelege cu ajutorul harului lui Dumnezeu.

În prealabil postat de catalin2

Sau si mai curios, o carte despre Sfantul Serafim de Sarov.

Sfantul Serafim de Sarov - Facerea omului:

"PREZENTA DUHULUI SFANT IN ISTORIE [...]
Multi talcuiesc versetul din Biblie “Dumnezeu a suflat suflare de viata in fata lui Adam”, intaiul-zidit, cel ce a fost facut de El din tarana, cum ca pana in acel moment nu era nici suflet omenesc, nici duh in Adam, ci exista doar trupul facut din tarana (adica neinsufletit, inert = cadavru).

Aceasta talcuire este gresita, pentru ca Domnul l-a zidit pe Adam din tarana, asa cum descrie Sfantul Apostol Pavel: “Intreg duhul vostru, si sufletul, si trupul sa se pazeasca, fara de prihana, intru venirea Domnului nostru Iisus Hristos.” (1 Tesaloniceni 5:23). Si toate acesta parti ale firii noastre au fost facute din tarana, si ADAM NU A FOST ZIDIT MORT (adica doar trupul neinsufletit, inert = cadavru), ci o fiinta lucratoare, ca toate fapturile Domnului ce vietuiesc pe pamant (adica ca toate organismele, avand viata biologica animala descrisa de fiziologie).

Important este lucrul ca daca Domnul Dumnezeu nu ar fi suflat DUPA ACEEA in fata sa, aceasta SUFLARE DE VIATA - adica HARUL Domnului Dumnezeului nostru Sfantul Duh, Care purcede din Tatal, sade in Fiul si este trimis in lume de dragul Fiului - Adam ar fi ramas fara Sfantul Duh in el. (fara viata duhovniceasca, fara posibilitatea indumnezeirii intru Hristos Iisus Dumnezeu adevarat si om adevarat)

Sfantul Duh e Cel care L-a inaltat pe Adam la demnitatea dumnezeiasca. Desi desavarsit, el a fost facut si superior celorlalte fapturi ale Domnului, ca o incununare a zidirii pe pamant; el ar fi fost ca toate celelalte fapturi, care desi au un trup, suflet [...], fiecare dupa felul sau, nu au pe Sfantul Duh intr-insele (si nici capacitatea ontologica de a fi salas al Duhului Sfant)

Dar cand Domnul Dumnezeu a suflat in fata lui Adam suflarea de viata, atunci, dupa cuvintele lui Moisi: “Adam s-a facut fiinta vie” (Facerea 2:7)," (si duhovniceste nu doar biologic) "adica plinit si asemenea lui Dumnezeu in toate felurile, si ca El, pururea nemuritor. Adam era imun la actiunea elementelor, in asa masura, incat apa nu il putea ineca, focul nu il putea arde, pamantul nu il putea inghiti in adancurile sale, si vazduhul nu ii putea face rau in nici un fel."

Astfel Sfantul Serafim de Sarov afirma inechivoc:
1) Adam a fost creat in etape, el avea viata biologica (animalica) inaite de a primi de la Dumenzeu prin suflare directa, Duhul Sfant Dumnezeu, primind asftel si o viata duhovniceasca pe langa cea biologica deja existenta.
2) Scopul vietii umane este dobandirea Duhului Sfant Dumnezeu evident prin vietuirea intru Hristos Iisus Dumnezeu adevarat si om adevarat.
http://serafimdesarov.trei.ro/?cat=3
http://calindragan.wordpress.com/tag/serafim-sarov/
http://orthodoxinfo.com/praxis/wonderful.aspx

Conform teologiei patristice ortodoxe organismele au 3 tipuri de suflete, legate intre ele, ce au fost create in ordine, de la simplu la complex, iar in functie de complexitate au si congnitia (cunoasterea) Creatorului.
Astfel exista:
a) suflet vegetal, specific organismelor din regnul vegetal, ce are doar puterea de vigoare (potenta) (responsabila pentru vietuirea biologica specifica)
b) suflet animal, specific animalelor (complexitatea diferind in functie de specie) ce are pe langa puterea de vigoare si pe cea de dorinta (pofta) axata pe cognitia inteligenta urmare a perceptiei senzoriale ce urmareste in principal instictul de supravietuire si cel de reproducere, existand astfel emotii specifice, sentimente: bucurie, ura, tristete...
c) suflet uman, specific doar speciei umane ce are 3 puteri: intelect (ratiune, minte, nous), dorinta (pofta) si vigoare (potenta). Mintea (intelectul, ratiunea, gandirea) umana poate intelege cum functioneaza universul (implicit viata biologica, organismele etc.) insa nu si cauza si scopul acestuia. Mintea induhovnicita intelege nu doar cauza si scopul universului ci chiar "vede" pe Dumnezeu ("vederea" duhovniceasca specifica ortodoxiei crestine, pe care pune accentul filocalia. Apofatismul de gradul 3 conform teologiei Pr.Prof. Dumitru Staniloae). Astfel doar sufletul omului are capacitatea ontologica sa fie salas al Sfantului Duh Dumnezeu fiind chip al Logosului (Fiul, Cuvantul Tatalui).

Astfel, omul este cununa creatiei nu din punct de vedere fiziologic (exista multe specii de animale cu sisteme senzoriale si cognitii specifice mult mai "performante" si mai complexe decat specia umana) ci din punct de vedere cognitiv (doar omul poate intelege scopul si sensul creatiei... materie, organisme), omul putand fi salas al Duhului Sfant Dumnezeu (avand astfel o congnitie, cunoastere duhovniceasca specifica), intrucat este dupa chipul lui Hristos, si fiind indumnezeit prin har de Dumnezeu. Deci, maretia omului se justifica exclusiv in Hristos Iisus Dumnezeu adevarat si om adevarat.

Doar Adam (intreaga specie umana) a fost chemat de Dumnezeu sa puna "nume" creatiei (organisme vegetale, animale etc.) intrucat doar omul, luminat de Duhul Sfant poate intelege cauza si scopul creatiei.

Doar intru Hristos Iisus este posibila desavarsirea si indumnezeirea omului "caci intru EL si pentru El au fost facute toate".

Deci scopul, centrul (spiritual, duhovnicesc) al creatiei este omul Hristos Iisus (si nu Adam, care este doar inceputul ontologic al speciei umane).

Gheron Iosif – Marturii din viata monahala
Creatorul a suflat in tine si ti-a dat duh de viata
" A zis si s-au facut ". A zis si s- afacut pamantul (materia). Si luand tarana (pamantului, materie) a SADIT pe om. Fara suflare (duhovniceasca, rationala - dar cu suflet animal), un om de pamant (organism, animal). Aceasta este existenta ta. Aceasta suntem toti. Pamant si tarana.

Aceasta este prima lectie pe care trebuie sa o inveti foarte bine pentru ca harul lui Dumnezeu sa vina si sa ramana pentru totdeauna cu tine. Din aceasta vine cunostinta adevarata si tot din aceasta se naste smerenia. Sa nu fii greoi la cuvinte cand spui acestea, ci foarte sigur pe tine sa marturisesti adevarul: " sunt pamant, praf si tarana ". Aceasta este prima noastra MAMA.

Daca pamantul este calcat de picioare, si tu trebuie sa te lasi calcat de picioare. Esti tarana, nu ai nici o valoare. Te TRANSFORMI dintr-una in alta ca orice materie (pamant, tarana)nefolositoare.
Dar Creatorul a suflat in tine duh de viata (duhovniceasca). Si iata, dintr-o data, ai devenit om rational. Vorbesti, lucrezi, scrii, inveti. Nu uita insa ca radacina ta este pamantul. Si daca Cel care ti-a dat duhul ti-l ia inapoi, tu devii din nou pamant bun de facut caramizi.

[...]
Asemenea si harul. Cand se apropie de om, nu preschimba firea omului, ci atributele naturale si privilegiile cele bune cu care este inzestrata firea - atat cat pot cuprinde vasele fiecaruia -, suplineste si adauga sau, dimpotriva, micsoreaza si inlatura. Si asa cum crearea (biologica) precede suflarea de viata (duhovniceasca), la fel trebuie si fapta sa preceada contemplatia.

http://www.crestinortodox.ro/carti-o...ata-80950.html

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruaisca Domnul Iisus Hristos.

[Eugen7]

Asa cum am precizat in numeroase postari, un articol elocvent despre pozitia pertinenta a teologiei ortodoxe academice contemporante in ceea ce priveste evolutionismul teisit este urmatorul:
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=206
"Arhiepiscopia Ortodoxa Romana a Germaniei, Austriei si Luxemburgului":
Teoria evoluţiei şi creştinismul. Sunt ele incompatibile? (Călin Emilian Cira)
Revista Tabor, anul V, nr. 8, noiembrie 2011, pg. 34-38
http://cbrom.de/ro/spiritualitate/ar...-incompatibile

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruaisca Domnul Iisus Hristos.

[catalin2]

În prealabil postat de Eugen7

Asa cum am precizat in numeroase postari, un articol elocvent despre pozitia pertinenta a teologiei ortodoxe academice contemporante in ceea ce priveste evolutionismul teisit este urmatorul:
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=206
"Arhiepiscopia Ortodoxa Romana a Germaniei, Austriei si Luxemburgului":
Teoria evoluţiei şi creştinismul. Sunt ele incompatibile? (Călin Emilian Cira)
Revista Tabor, anul V, nr. 8, noiembrie 2011, pg. 34-38
http://cbrom.de/ro/spiritualitate/ar...-incompatibile

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruaisca Domnul Iisus Hristos.

Am dat si eu articole de pe site-ul unei episcopii scrise chiar de un preot dar nu a contat. Pe acel site al Arhiepiscopiei e si o sectiune de articole, asemanatoare cu cea de pe crestinortodox.ro. In acea sectiune sunt diverse articole, scrise inclusiv de Plesu, de laici, chiar si de un catolic, despre spectacolul lui Dan Puric in Austria, etc.
La acea sectiunea apare si acest articol, asa cum si tu ai postat articole pe crestinortodox (si cand am vazut am pecizat la toate cele cu evolutionismul ca e o conceptie gresita, neortodoxa). Autorul, Emilian Cira, este un scriitor de poezie si proza ( a facut Filiologie istorie) si care a facut si facultatea de Teologie si a scris o carte despre Steinhardt. Sustine dupa cum vad ratacirea evolutionismului teist, nu ma indoiesc ca mai sunt care cred asta. Nu stiu ce teologie ortodoxa academica. Sunt mii de absolventi de teologie, multi nu ajung preoti.
In Austria e un caz special si pentru catolici, cardinalul de acolo (trecut in bibliografie) e foarte contestat intre catolici, pentru ideile sale ultra progresiste (intreaba-l pe dl. Mihnea de pe forum), inclusiv evolutionismul teist.
Si sa ne uitam la bibliografie, acelasi Kalomiros, Francisco Ayala (catolic evolutionist), arhiepiscopul Vienei. Si cativa sfinti care contrazic teoria evolutionsta.
Ca tot a venit vorba de autori, nu stiu daca ai citit articole sau carti creationiste, nu doar evolutioniste.

Ideea de apariţie spontană a vieţii (prin factori întâmplători) şi ideea de evoluţie a speciilor provin din filosofia păgână.

• Anaximandru (610-546 î. Hr.) credea că animalele au apărut din mare datorită căldurii solare; că la început erau acoperite cu o scoarţă de spini pe care apoi au pierdut-o.
• După Empedocle (483-423 î. Hr.) viaţa s-a născut din mâlul încălzit din care au ieşit segmente de fiinţe vii, membre izolate, ochi fără cap etc. El credea că fiinţele vii apăreau prin asocierile întâmplătoare ale acestor segmente.
• Democrit (460-370 î. Hr.) considera că omul s-a plămădit ca un viermişor, din mâl.
• Aristotel (384-322 î. Hr.) considera că s-a trecut spontan de la neviu la viu prin nişte elemente intermediare. Mai credea că plantele sunt verigi intermediare între obiectele neînsufleţite şi animale.
• Teofrast din Eresos (370-287 î. Hr.) considera că plantele se pot metamorfoza spontan.
• Lucreţiu (98-55 î. Hr.) afirma că speciile au apărut prin combinarea întâmplătoare a unor elemente.
• Geber (720-813) pe numele său arab Abu Musa Djaber ibn Hayyan, continuator al filosofiei lui Empedocle, avea o viziune evoluţionistă extinsă la întreaga materie. Bazându-se pe asemănările exterioare, credea că prin reacţii chimice se poate transforma cuprul în aur.
• Albertus Magnus (1193-1280) era convins că plantele pot trece dintr-o specie în alta sub influenţa solului, a nutriţiei sau a altoirii. Credea că orzul se poate transforma în grâu, iar stejarul în viţă de vie.
• Pierre Charron (1541-1603), scriitor şi moralist francez, a afirmat înrudirea omului cu animalele şi a încercat desprinderea moralei de religie.
• Georges Louis Leclerc conte de Buffon (1707-1788), naturalist şi scriitor francez, considera că din putregai se pot naşte tenii, omizi, gândaci şi păduchi.
• Julien de la Mettrie (1709-1751), filosof materialist şi medic francez, accepta perfecţionarea progresivă a speciilor şi considera că omul este o maşină în activitatea căreia nu este nevoie de suflet.
• Denis Diderot (1713-1784), filosof materialist şi scriitor francez, unul din cei mai cunoscuţi iluminişti şi redactor principal al Enciclopediei, credea că vietăţile apar spontan prin combinaţii chimice întâmplătoare.
• Jean-Pierre Antoine de Monet, cavaler de Lamark (1744-1829), naturalist francez, considera că vietăţile au apărut spontan şi apoi au evoluat de la simplu la complex.
• Pierre Jean Cabanis (1757- 1808), filosof materialist, scriitor şi medic francez, considera că materia în mişcare produce forme de viaţă.
• Erasmus Darwin (1731-1802), bunicul lui Charles Darwin, gândea şi el că viaţa a apărut spontan. Mai credea că vietăţile au evoluat datorită dorinţelor lor şi eforturilor de voinţă. În acea epocă circula ideea că animalele cu dinţi au apărut din cele fără dinţi, din dorinţa lor de a mesteca hrana.
• În acest context s-a format gândirea lui Charles Darwin (1809-1882), considerat părintele evoluţionismului. El credea că omul descinde dintr-un mamifer păros, cu coadă şi urechi ascuţite, care trăia în copaci. Darwin a preluat ideile filosofice evoluţioniste şi le-a dat un aspect exterior ştiinţific. Principalele sale cărţi sunt: Originea speciilor prin selecţie naturală sau păstrarea raselor favorizate în lupta pentru existenţă (1859, trad. rom. 1957) şi Descendenţa omului (1871, trad. rom. 1967)
• Thomas Henry Huxley (1825-1895), biolog englez, a fost unul dintre cei mai activi propagatori ai ideilor lui Darwin. Nepotul său, biologul Julian Huxley a fost iniţiatorul unei religii naturaliste numite umanism evoluţionist şi a devenit secretarul general fondator al UNESCO (Organizaţia Culturală, Ştiinţifică şi Educativă a Naţiunilor Unite). În 1959, la universitatea din Chicago, s-a desfăşurat Centenarul Darwin – 100 de ani de la publicarea Originii speciilor. Cu această ocazie, Julian Huxley a spus, printre altele: „Întreaga realitate este un unic proces de evoluţie. [...] În modelul evoluţionist de gândire nu mai este nevoie şi nici loc pentru supranatural. Pământul nu a fost creat, ci a evoluat. Tot aşa s-a întâmplat şi cu animalele şi plantele care îl locuiesc, inclusiv cu noi, oamenii.” [1]
• Friedrich Engels (1820-1895), fondator, alături de Marx al comunismului zis ştiinţific şi al materialismului dialectic şi istoric, a trecut de tânăr la ateism, influenţat de gruparea „Tânăra Germanie”. În 1842 a plecat în Anglia, stabilindu-se la Manchester. Acolo a avut loc trecerea sa la comunism. În august 1844, în drum spre Germania, se întâlneşte la Paris cu Marx, cu care leagă o strânsă prietenie. În 1850 revine la Manchester. În această perioadă, Engels studiază ştiinţele naturii, inclusiv lucrările lui Darwin, care au avut asupra lui o influenţă puternică. A scris un număr mare de cărţi cu conţinut materialist şi a întreţinut o bogată corespondenţă cu partidele socialiste din întreaga lume, răspândind ideile materialist-evoluţioniste.
• Karl Marx (1818- 1883), filosof materialist şi economist german, colaborator al lui Engels, a redactat împreună cu acesta Manifestul Partidului Comunist, apărut în 1848. În corespondenţa sa cu Engels, face referire la teoria lui Darwin, în care vede o bază ştiinţifică pentru doctrina lor materialistă. Din operele lui Marx şi Engels au fost traduse în limba română, în perioada comunistă, 76 de titluri.
• Vladimir Ilici Lenin (1870-1924), continuator al operei lui Marx şi Engels, a întemeiat Partidul Comunist al Uniunii Sovietice. În 1895 a înfiinţat la Petersburg Uniunea de luptă pentru eliberarea clasei muncitoare. În 1907 a plecat în Elveţia şi apoi în Franţa, unde a studiat ştiinţele naturii din perspectiva materialismului dialectic. În 1917, Lenin conduce direct insurecţia armată din Rusia, prin care, la 7 noiembrie (25 octombrie) se instaurează puterea comunistă. După revoluţie, conduce şi revoluţia culturală, stabilind un plan educaţional materialist-evoluţionist. În opera lui Lenin există numeroase referiri la România, care scot în evidenţă interesul cu care el urmărea evenimentele sociale, economice şi politice din ţara noastră. Din 1950, au fost traduse în limba română Operele lui Lenin în 40 de volume. La Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român, s-a apreciat că „programul Partidului Comunist Român constituie expresia marxism-leninismului creator în România.”

Când comuniştii au preluat conducerea în România, au eliminat învăţătura creştină ortodoxă din şcoli, au desfiinţat catedrele de Apologetică de la Facultăţile de Teologie Ortodoxă, aruncând în temniţă pe profesori, şi au realizat manuale şcolare cu un pronunţat caracter ateist-evoluţionist. Se urmărea mai ales propaganda evoluţionistă şi discreditarea Sfintei Scripturi. Într-o carte din 1968, găsim scris că „strămoşul omului semăna cu o maimuţă. Capul său, cu fruntea îngustă şi înclinată, cu maxilarul inferior masiv ieşit în afară şi cu canini mari şi ascuţiţi, era aşezat pe un trup voluminos şi păros, cu abdomenul mare şi spinarea lată. [...] El mergea în patru picioare. [...] Adoptând poziţia verticală, strămoşul nostru a păşit mai repede pe calea umanizării. A dispărut necesitatea de a recurge în timpul încăierării la maxilare şi canini. Era mai comod să te aperi şi să ataci cu ajutorul mâinilor, al unei bâte solide, al unui bolovan.”[2]

După revoluţia din decembrie 1989 s-a continuat editarea manualelor evoluţioniste. În clasa a V-a, elevii sunt învăţaţi că „evoluţia plantelor s-a realizat de la plante unicelulare la plante pluricelulare, de la plante inferioare la plante superioare.” În clasa a VI-a, elevii sunt învăţaţi că „modificările condiţiilor de mediu de pe pământ au dus la apariţia vieţii şi apoi la evoluţia ei” şi că „maimuţele şi omul au avut un strămoş comun.” Iar în clasa a XII-a, elevilor li se spune că „specia hominidelor a pierdut haina de blană naturală a maimuţelor, devenind o maimuţă nudă.”

Evoluţionismul se predă în continuare şi în învăţământul universitar.

Mulţi oameni sunt atât de obişnuiţi cu ideea de evoluţie a speciilor, încât au impresia că aceasta este un fapt ştiinţific, nu o simplă concepţie filosofică.

[1] Citat de Ieromonahul Damaschin, în prefaţa cărţii Ieromonahului Serafim Rose, Cartea Facerii, crearea lumii şi omul începuturilor, Ed. Sophia, Bucureşti, 2001, p. 6.

[2] V. V. Lunkevici, Biologia distractivă, traducere din limba rusă, Ed. Ştiinţifică, 1968.

[Eugen7]

În prealabil postat de Laura19

Ideea de apariţie spontană a vieţii (prin factori întâmplători) şi ideea de evoluţie a speciilor provin din filosofia păgână.

Draga Laura, faci confuzii mari de termeni. Una este evolutionismul ca si concept filozofic si alta este teoria evolutionista care nu include abiogeneza (stiinta care se ocupa cu aparitia vietii biologice.)

Abiogeneza este o concepție sau o teorie [1] prin care se explică modul de apariție al vieții pe Pământ din materie anorganică. [2]
Deși evoluția speciilor este o teorie acceptată de marea majoritate a oamenilor de știință [3], problema originii vieții este intens disputată, cercetătorii avansând diverse ipoteze despre modul cum a apărut prima formă de viață
http://ro.wikipedia.org/wiki/Abiogenez%C4%83

Curente filozofice:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Curent_filozofic
Un curent filozofic este o sumă de idei împărtășite de unul sau mai mulți gânditori ai unei școli filozofice. Amploarea unui curent filozofic este determinată de popularitatea respectivului curent printre gânditorii și intelectualii contemporani și viitori curentului, de influența pe care o are acesta asupra ideilor celorlați filozofi și cărturari.

Între ideile gânditorilor care pot fi incluși într-un anumit curent filozofic există asemănări, dar și distincții semnificative motiv pentru care mulți filozofi pot fi incluși în mai multe curente. Principalele curente filozofice și figurile reprezentative pentru ele sunt enumerate mai jos.
Antichitate

Școala milesiană: Thales, Anaximandru, Anaximene
Pitagorism: Pitagora, Philolaos
Școala eleată: Parmenide, Zenon
Atomism: Democrit
Academia: Platon, Xenocrate
Peripateticism: Aristotel
Sofism: Protagoras, Gorgias
Cinism: Antistene, Diogene
Hedonism: Aristip, Epicur
Scepticism: Pyrrhon
Noua Academie: Arcesilau
Vechiul stoicism: Zenon din Citium, Cleante, Crisip
Stoicsmul mijlociu: Panetius, Posidonios
Noul stoicism: Epictet, Seneca, Marc Aureliu
Neoplatonism: Plotin

Scolastică: Anselm, Abélard, Toma d'Aquino

Modernitate

Umanism: Montaigne, Erasmus din Rotterdam
Raționalism: Descartes, Leibniz, Malebranche, Spinoza
Empirism: J. Locke, Hume
Jansenism: Jansenius, Pascal
Idealism: G. Berkeley
Materialism: Helvetius, La Mettrie
Fiziocrație: F. Quesnay
Enciclopedism: Diderot, d'Alambert, d'Holbach
Senzualism: Condillac
Criticism: Kant
Eclectism: Cousin
Evoluționism: Lamark, Darwin, Spencer
Pozitivism: A. Comte
Spiritualism: Maine de Biran
Filosofia reflexivă: J. Lagneau J. Lachelier
Idealism subiectiv: Fichte
Idealism obiectiv: Schelling
Idealism dialectic: Hegel
Materialism dialectic: Marx
Neokantianism: Cohen, Hartmann Cassirer
Utilitarism: J. Bentham, J. S. Mill
Pragmatism: Charles Peirce, W. James J. Dewey
Intuiționism: Bergson
Neotomism: J. Maritain
Personalism: E. Mounier, Bowne
Obiectivism: Ayn Rand
Existențialism: G. Marcel, Sartre, Merleau-Ponty, Heidegger, K. Jaspers, Kierkegaard, Nietzsche
Școala psihanalitică: Jung, Freud
Pozitivism logic: Wittgenstein, Carnap, M. Schlick, B. Russell, Merleau-Ponty, Heidegger
Behaviorism: John B. Watson, Edward Thorndike, Gilbert Ryle
Structuralism: Levi-Strauss, M. Foucault

În biologie, teoria evoluției descrie fenomenul prin care caractere noi, utile speciei, apărute la un individ și transmise descendenților acestuia ajung să fie adoptate de o populație. Evoluția stă la baza speciației (adică apariția unor specii noi din specii existente).

Evoluția biologică se referă la faptul că organismele complexe rezultă din precursori mai simpli, deși acest mod de abordare implică o puternică simplificare a unui proces complex. O discuție completă despre evoluția biologică necesită explicații detaliate din domeniul geneticii. De asemenea necesită investigarea diferențelor care caracterizează speciile, genurile și întreg arborele vieții, deoarece aceste fenomene încearcă să fie explicate de teoria evoluției.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Evolu%C8%9Bionism

În prealabil postat de Laura19

Mulţi oameni sunt atât de obişnuiţi cu ideea de evoluţie a speciilor, încât au impresia că aceasta este un fapt ştiinţific, nu o simplă concepţie filosofică.

[1] Citat de Ieromonahul Damaschin, în prefaţa cărţii Ieromonahului Serafim Rose, Cartea Facerii, crearea lumii şi omul începuturilor, Ed. Sophia, Bucureşti, 2001, p. 6.

[2] V. V. Lunkevici, Biologia distractivă, traducere din limba rusă, Ed. Ştiinţifică, 1968.

Draga Laura tu si intelegi ceea ce afirmi? Ai studiat corespunzator stiinta (ai competente necesare)? Intelegi fiziologia? Intelegi ADN-ul, structura, rol, mecanisme?

Nu sunt intrebari retorice. Te rog sa nu ma intelegi gresit, eu doar indemn la inlaturarea ignorantei teologice (teopraxie, teognisie), filozofice si stiintifice.

De ce va este teama de stiinta? De ce va temeti de teoria evolutinista? Nu cumva sunteti asemenea celor care "s-au temut de frica acolo unde nu era frica" (psalmi).
Teoria evolutinista nu isi propune sa studieze cum a aparut viata biologica si nici care este scopul acesteia! Teoria evolutionista nu poate spune (si nu va putea spune niciodata) ce il face pe om, OM!
Fara Hristos Iisus suntem nimic... fara harul Duhului Sfant suntem morti (in primul rand duhovniceste).

Luati aminte ca diferenta (fiziologica, inclusiv cognitiva inteligent) intre om ("pamantesc") si maimuta este infima (foooooarte mititica) in comparatie cu diferenta (cognitiva intelectuala atat rationala cat si contemplativa... si bineinteles duhovnicesca, hristificare, sfinteine) intre OM (duhovnicesc) Sfintit de Hristos pe treapta indumnezeirii prin har (precum Sfantul Simeon Noul Teolog, Sfantul Grigorie Palama, Sfantul Serafim de Sarov, Sfantul Luca al Crimeei)... si omul (chiar si din Biserica) care ignora cognitita intelectuala a lui Hristos Iisus!

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

[Eugen7]

În prealabil postat de Laura19

Evoluţionismul se predă în continuare şi în învăţământul universitar.

Si care este problema (din punct de vedere al teologiei, teopraxiei, teognosiei)?
Considerati ca in prezent se poate studia si practica adecvat medicina fara a avea cunostinte aprofundate de genetica? fara intelegerea rolului si structuiri ADN-unui? Fara a intelege functionalitatea si structura celulei (identica atat la om cat si la animale)? Fara a intelege: genoptipul, fenotipul... virusii!
Fara a intelege lagatura indisolubila intre trup uman si psihic uman!
Cum se poate studia, intelege si trata cancerul fara implicatiile genetice (ADN)!

Sfantul Luca al Crimeei a fost medic practicant si a atins un grad mare de sfintenie! Ati studiat lucrarile lui teologice?

A mai fost un caz celebru in istorie cand Biserica Romano-Catolica a ales sa "sparga (figurat vorbind)" telescopul lui Galileo pentru a ingropa in ingnoranta filozofica, stiintifica si teologica omenirea... pentru ca nu au putut sa faca fata teologic impactului filozofic pe care il are intelegerea rationala intelectuala umana din ce in ce mai profunda a modului in care functioneaza universul (inclusiv fiziologia organismelor).

Ortodixia Sfintilor Parinti este straina de astfel de amputari filozofice si stiintifice! Filozofii materialisti atei erau rusinati de sfintenia si harul Duhului Sfant din Sfintii lui Hristos precum: Sfantul Simeon Noul Teolog, Sfantul Grigorie Palama, Sfantul Luca al Crimeei...
Ei ne sunt modele de urmat pentru noi ortodocsii...

Asadar sa luam aminte.

Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

P.S. Va rog sa imi iertati tonul mai aprig... unica mea intentie este aceea de a ne indeman sa iesim din ignoranta teologica, filozofica, stiintifica... duhovniceasca. (evident ca mie insumi imi aderesez intai aceste indemnuri).

[catalin2]

În prealabil postat de Eugen7

Pentru ca a fost medic practicant, savant, erudit... profund cunoscator al fiziologiei umane (inclusiv genetica). Studiaza cartea lui si vei intelege cu ajutorul harului lui Dumnezeu.

Sfantul Serafim de Sarov - Facerea omului:

"PREZENTA DUHULUI SFANT IN ISTORIE [...]
Multi talcuiesc versetul din Biblie “Dumnezeu a suflat suflare de viata in fata lui Adam”, intaiul-zidit, cel ce a fost facut de El din tarana, cum ca pana in acel moment nu era nici suflet omenesc, nici duh in Adam, ci exista doar trupul facut din tarana (adica neinsufletit, inert = cadavru).

Aceasta talcuire este gresita, pentru ca Domnul l-a zidit pe Adam din tarana, asa cum descrie Sfantul Apostol Pavel: “Intreg duhul vostru, si sufletul, si trupul sa se pazeasca, fara de prihana, intru venirea Domnului nostru Iisus Hristos.” (1 Tesaloniceni 5:23). Si toate acesta parti ale firii noastre au fost facute din tarana, si ADAM NU A FOST ZIDIT MORT (adica doar trupul neinsufletit, inert = cadavru), ci o fiinta lucratoare, ca toate fapturile Domnului ce vietuiesc pe pamant (adica ca toate organismele, avand viata biologica animala descrisa de fiziologie).

Frate, tu ai ajuns sa te indoctrinezi bine de tot, orice text citesti vezi in primul rand teoria evolutionista.
Ce legatura are ca sfantul Luca era medic cu evolutionismul? Si in legatura cu genetica, ti-am scris ca tocmai genetica a pus sub semnul intrebarii evolutionismul, pentru ca arata ca mutatiile nu pot duce la transformarea in alta specie, cel putin la speciile mai evoluate.
In legatura cu sf. Serafim, sfantul afirma cuvant cu cuvant creatia din Sfanta Scriptura, deci si partea cu tarana (ca unii au inceput sa o conteste si pe asta). Acolo e o neintelegere din partea ta, in acel pasaj scrie ca Adam a primit duh, adica har. Dupa cadere a pierdut harul, pana la Cincizecime, deci era ca Adam inainte de a primi si harul. Ceva asemanator ai scris si tu, dar vezi si tu ca nu are nicio legatura cu teoria evolutionista. La fel e si cu cel se vine in Biserica, inainte nu avea har si apoi primeste harul. Inseamna doar evolutie spirituala, nu de alt fel. De aceea si spunem ca ne mantuim prin har si acesta ne-a fost dat la Cincizecime in Biserica.
Incet, incet o lamurim si pe asta cu evolutionismul. :)