Barbatii

[Anna]

În prealabil postat de anna21

Sa nu te superi pe mine, dar cred ca problema ta rezida in relatia de cuplu.
Nu ai incredere in el ca te iubeste cu adevarat pentru ceea ce esti, ca te-ar iubi in orice conditii etc etc...

Nu ma supar pe tine. Credeam si eu asa la inceput. Intr-adevar nu aveam incredere in el, asa cum zici tu, dar s-a tot chinuit sa imi castige increderea si a reusit, acum chiar am incredere foarte mare in el. Si tot repeta un lucru de care mi-am dat seama ca e adevarat, ca ma razbun pe el pentru tot ce vad eu negativ in alti barbati. Nu mai fac asta cu el, pentru ca mi-am dat seama ca avea dreptate. Dar as vrea sa-mi treaca totusi problema asta pe care o am cu barbatii (repet, nu cred ca toti sunt la fel, ma doare doar ca e vorba de o majoritate), probabil imi va trece doar cu multa rugaciune.
Am momente in care ma doare foarte tare ce vad si plang, ma deprim ffff tare si in acele momente de criza am nevoie de ajutor imediat, asa cum am primit pe acest forum de exemplu. Dar vindecarea adevarata imi va veni de la Dumnezeu, numai nu stiu cand...

În prealabil postat de Anna

Dar as vrea sa-mi treaca totusi problema asta pe care o am cu barbatii (repet, nu cred ca toti sunt la fel, ma doare doar ca e vorba de o majoritate), probabil imi va trece doar cu multa rugaciune.
Am momente in care ma doare foarte tare ce vad si plang, ma deprim ffff tare si in acele momente de criza am nevoie de ajutor imediat, asa cum am primit pe acest forum de exemplu. Dar vindecarea adevarata imi va veni de la Dumnezeu, numai nu stiu cand...

Când priveşti păcatele altora e ca şi cum ai merge pe o punte peste o prăpastie şi, în loc să priveşti strict la punte, cedezi ispitei de a privi în jos. Sigur că o să te ia ameţeala şi ai să cazi. Puntea e rugăciunea iar capătul e Dumnezeu.
Nu te mai preocupa de ceilalţi bărbaţi, cu atât mai mult cu cât nu de cel de lângă tine e vorba. Fereşte-te cât poţi de ispitele gândului. Dă-i minţii tale întotdeauna ceva bun de lucru. Încet, încet, nu vei mai vedea aspectele astea care te smintesc şi vei începe să-i observi mai mult pe cei care îţi aduc lumină. Dacă tu însăţi vei fi în lumină.

[mariuszamfirescu]

In facultate aveam o colega care avea mereu o problema cu ,, barbatii" si nu-i putea suferi mai ales pe unii care faceau anumite chestii mai urate, sa spun asa. In primii ani am locuit la camin pe acelasi palier si am devenit foarte apropiati, un fel de amici si ne confesam unul altuia. Imi povestea ca isi dorea sa-si faca un prieten dar ca a avut parte numai de magari si nesimtiti. Prin anul 5 mi-a spus ca si-a gasit prin intermediul unui site, un tip care nu era ,,barbat" si cu care se intelege foarte bine si vrea sa se casatoreasca. Stiam ca in B.O o astfel de castorie, cand sotul este impotent nu este permisa dar am aflat ca in urma unei cercetari mai amanuntite de catre duhovnic si cu aprobarea episcopului se poate face.
Sau casatorit de vre-o 4 ani si au o casatorie alba, au infiat 2 copii si se inteleg foarte bine. Acum cateva luni am povestit cu ea pe internet si mi-a spus ca tipul este foarte atent cu ea, ca il iubeste foarte mult si nu regreta nici o clipa pasul facut.
Considerati ca a procedat bine sau rau?

[AnnaKarenina90]

În prealabil postat de mariuszamfirescu

In facultate aveam o colega care avea mereu o problema cu ,, barbatii" si nu-i putea suferi mai ales pe unii care faceau anumite chestii mai urate, sa spun asa. In primii ani am locuit la camin pe acelasi palier si am devenit foarte apropiati, un fel de amici si ne confesam unul altuia. Imi povestea ca isi dorea sa-si faca un prieten dar ca a avut parte numai de magari si nesimtiti. Prin anul 5 mi-a spus ca si-a gasit prin intermediul unui site, un tip care nu era ,,barbat" si cu care se intelege foarte bine si vrea sa se casatoreasca. Stiam ca in B.O o astfel de castorie, cand sotul este impotent nu este permisa dar am aflat ca in urma unei cercetari mai amanuntite de catre duhovnic si cu aprobarea episcopului se poate face.
Sau casatorit de vre-o 4 ani si au o casatorie alba, au infiat 2 copii si se inteleg foarte bine. Acum cateva luni am povestit cu ea pe internet si mi-a spus ca tipul este foarte atent cu ea, ca il iubeste foarte mult si nu regreta nici o clipa pasul facut.
Considerati ca a procedat bine sau rau?

Mie mi se pare ciudat! Dar daca ei sunt fericiti...

[Anna]

Da, cred ca a facut bine, mai ales daca e pace in familie si a mai si infiat copii, cred ca e foarte bine.
Dar de exemplu eu nu as face asa ceva, nu as cauta dinadins un barbat impotent, sexualitatea poate fi ceva minunat care uneste doi oameni. Dar daca ei asa i s-a nimerit si asa e fericita, de ce nu...

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de mariuszamfirescu

Considerati ca a procedat bine sau rau?

Din moment ce se înţeleg foarte bine, deşi, iată, au trecut deja 4 ani, putem spune că au procedat bine, nu ? Şi eu cunosc două astfel de cupluri fericite. Desigur, nu este o reţetă universală. Singura reţetă universală de fericire se găseşte în Matei cap 5.

Totuşi, două lucruri mă intrigă în postarea asta.
Primul, este sintagma nu era "barbat" folosită cu înţelesul de: nu avea potenţă sexuală. Până la urmă, iată că tot ecuaţia "un bărbat este ceva centrat în jurul unui penis" ajunge din subconştient la suprafaţă. În aceeaşi logică, am putea spune că femeile frigide, adică aproape 50 % dintre femei după statistici, nu sunt, de fapt, femei. Dacă nu le funcţionează ceva pe la organele copulatorii, carevasăzică feminitatea lor nu e.

Al doilea, este că apare povestea acestui caz în contextul în care se vorbea aici despre mojicie. Prin urmare, cu cât înjuri mai gros, faci apropouri sexuale mai fără perdea eşti mai potent ? Dacă este aşa, avem deja o explicaţie care să susţină asemenea practici de gang. Te pomeneşti că, vorbind şi purtându-se buruienos, unii bărbaţi vor să transmită ideea "să vezi ce potent sunt !"

[Lucian008]

În prealabil postat de mariuszamfirescu

In facultate aveam o colega care avea mereu o problema cu ,, barbatii" si nu-i putea suferi mai ales pe unii care faceau anumite chestii mai urate, sa spun asa. In primii ani am locuit la camin pe acelasi palier si am devenit foarte apropiati, un fel de amici si ne confesam unul altuia. Imi povestea ca isi dorea sa-si faca un prieten dar ca a avut parte numai de magari si nesimtiti. Prin anul 5 mi-a spus ca si-a gasit prin intermediul unui site, un tip care nu era ,,barbat" si cu care se intelege foarte bine si vrea sa se casatoreasca. Stiam ca in B.O o astfel de castorie, cand sotul este impotent nu este permisa dar am aflat ca in urma unei cercetari mai amanuntite de catre duhovnic si cu aprobarea episcopului se poate face.
Sau casatorit de vre-o 4 ani si au o casatorie alba, au infiat 2 copii si se inteleg foarte bine. Acum cateva luni am povestit cu ea pe internet si mi-a spus ca tipul este foarte atent cu ea, ca il iubeste foarte mult si nu regreta nici o clipa pasul facut.
Considerati ca a procedat bine sau rau?

Din punctul meu de vedere (unii or sa ii spuna rautate) tipa avea clar probleme psihice. Una e sa nu vrei sa ai relatii sexuale si sa te retragi la manastire, sau pur si simplu sa nu te casatoresti si sa traiesti asa in lumea (e intradevar mai ciudat, dar e alegerea unora) si e cu totul altceva sa ai repulsie fata de actul sexual si sa cauti un barbat impotent sa te casatoresti cu el. Eu nu cred ca acei copii, despre care unii spun ca le e bine (nu ca le-ar fi fost bine la casa de copii), primesc o educatie si un exemplu constructiv.
Si le raspund preventiv care ma vor acuza de rautate pentru asta: sunteti naivi si nu aveti simtul realitatii prea dezvoltat.

În prealabil postat de Lucian008

Din punctul meu de vedere (unii or sa ii spuna rautate) tipa avea clar probleme psihice. Una e sa nu vrei sa ai relatii sexuale si sa te retragi la manastire, sau pur si simplu sa nu te casatoresti si sa traiesti asa in lumea (e intradevar mai ciudat, dar e alegerea unora) si e cu totul altceva sa ai repulsie fata de actul sexual si sa cauti un barbat impotent sa te casatoresti cu el. Eu nu cred ca acei copii, despre care unii spun ca le e bine (nu ca le-ar fi fost bine la casa de copii), primesc o educatie si un exemplu constructiv.
Si le raspund preventiv care ma vor acuza de rautate pentru asta: sunteti naivi si nu aveti simtul realitatii prea dezvoltat.

Se pare că s-au unit doi oameni care aveau, fiecare, probleme de o anumită natură. Însă fiecare primeşte de la celălalt dragostea pe care n-ar putea-o primi de la o altfel de persoană. Şi nu poate fi decât dragoste adevărată, pentru că e peste fire. Cred că e o binecuvântare pentru ei faptul că s-au găsit. Altfel ar fi rămas ambii singuri (şi, probabil, nefericiţi), sau ar fi eşuat într-o căsătorie cu o persoană „normală”.
Iar faptul că au reuşit să adopte şi copii face să nu le mai lipsească nimic pentru a fi o familie împlinită.
Cât despre transmiterea către copii a repulsiei de care spui, eu nu mi-aş face asemenea probleme. Mă îndoiesc de faptul că mama se va apuca să le propovăduiască scârba faţă de sexul opus.
Cât despre naivitate sau simţul realităţii, s-ar putea ca unii doar să-şi dea cu părerea, pe când alţii să fi trecut deja printr-o bună parte a vieţii.

[Yasmina]

În prealabil postat de Lucian008

Din punctul meu de vedere (unii or sa ii spuna rautate) tipa avea clar probleme psihice. Una e sa nu vrei sa ai relatii sexuale si sa te retragi la manastire, sau pur si simplu sa nu te casatoresti si sa traiesti asa in lumea (e intradevar mai ciudat, dar e alegerea unora) si e cu totul altceva sa ai repulsie fata de actul sexual si sa cauti un barbat impotent sa te casatoresti cu el. Eu nu cred ca acei copii, despre care unii spun ca le e bine (nu ca le-ar fi fost bine la casa de copii), primesc o educatie si un exemplu constructiv.
Si le raspund preventiv care ma vor acuza de rautate pentru asta: sunteti naivi si nu aveti simtul realitatii prea dezvoltat.

Fiind vb despre un cuplu care se declara multumit,fericit cred ca este rautacios intr-adevar sa le judeci alegerile doar din prisma ta,mai ales ca nu ei au scris aici pt a cere pareri!
Sa ne gandim ca nici nu-i cunoastem pe oamenii astia,nu stim cauzele care au dus la deciziile luate,poate au o poveste trista.

Depinde,copiii pot avea o soarta mult mai amara intr-o familie"normala"unde parintii sunt abuzivi sau imaturi.

[Lucian008]

În prealabil postat de Yasmina

Fiind vb despre un cuplu care se declara multumit,fericit cred ca este rautacios intr-adevar sa le judeci alegerile doar din prisma ta,mai ales ca nu ei au scris aici pt a cere pareri!
Sa ne gandim ca nici nu-i cunoastem pe oamenii astia,nu stim cauzele care au dus la deciziile luate,poate au o poveste trista.

Depinde,copiii pot avea o soarta mult mai amara intr-o familie"normala"unde parintii sunt abuzivi sau imaturi.

In primul rand eu nu ii judec. Nu dau sentinte. Eu doar am spus ca nu e normal. Si nu e.

Nu am spus ca acel cuplu nu este multumit si fericit. Dar este normal? Si prin normal nu ma refer la ce accepta si practica majoritatea. Este normal dpdv al Lui Dumnezeu? In cazul "lui" nu am ce sa obiectez doar ca a acceptat asa ceva. Dar pentru "ea". Sau nu a fost prima porunca a Lui Dumnezeu, in ceea ce priveste firea, "cresteti si va inmultiti". Nu e asta legea firii?
Eu nu am spus nici ca le e mai bine copiilor intr-o familie cu parinti abuzivi. Dar e evident ca "problema" femeii are repercursiuni nu doar asupra vietii ei sexuale. Care credeti ca ar fi reactia ei daca fiica adoptiva "ar comite-o" pe la 16-17 ani?

Si ca sa mai raspund la o remarca: simtul realitatii nu tine de varsta. Iar experienta nu o capata toti cei care "trec" prin lume. Exista destui oameni de 50 de ani de exemplu care au dus o viata normala, dar nu au simtul realitatii. Sau poate avem pareri diferite despre ceea ce insemna simtul realitatii.