Barbatii

[anna21]

În prealabil postat de Anna

AnnaKarenina, ce am scris aici e un fel de "spovedanie", pentru a arata ce se intampla in sufletul meu, felul in care reactionez si cum vede sufletul meu lucrurile (gresit, banuiesc si sper) nu de a jigni pe cineva...Eu cel mai mult imi doresc sa imi arate cineva cat de mult gresesc. Asta ma va face fericita. Pentru ca eu vreau sa cred in barbat, asta imi doresc, si nu pot. E neputinta mea si ma face nefericita. Imi pare rau daca s-a inteles altceva

Sa nu te superi pe mine, dar cred ca problema ta rezida in relatia de cuplu.
Nu ai incredere in el ca te iubeste cu adevarat pentru ceea ce esti, ca te-ar iubi in orice conditii etc etc...
Ca sa dormi linistita (sau nu!), iti spun eu ca astfel de indoieli oricum apar in orice relatie, ca macar o data exista un moment dificil in orice relatie..
As merge mai departe (din nou, nu te supara pe mine, nu o lua personal), tu suferi dintr-o forma de bovarism, vrei iubirea perfecta de dragul ei (al iubirii)..
Nu este o atitudine matura.

(Asta-mi aminteste ceva ce povestea un barbat ieri la radio:
"sotia mea imi spunea ca ma iubeste pt ca sunt atent, iubitor, un tata minunat, spal vase, fac cadouri, o ascult cand vorbeste, o tin in brate... La un moment dat se desprinde din bratele mele si ma intreaba: dar tu de ce ma iubesti? La care eu, luat prin surprindere zic: errr, ai un piept mare. Ea raspunde: dar, dragule, daca nu voi fi asa intotdeauna? Eu raspund: pai mai parul lung si frumos..." )