Despre viclenia sectantilor

[MariS_]

În prealabil postat de Adriana3

Da, vreau!! :)
Aveti mare dreptate, ucenicii intrebau atunci cand nu intelegeau. Dar nu chiar intotdeauna pentru ca uneori nu indrazneau ca de exemplu atunci cand Domnul a vorbit la fantana cu samariteanca, lucru interzis in traditia iudaica a acelor vremuri. Insa in pasajul cu pregatirea Pastilor, ucenicii merg sa il pregateasca fara sa isi puna nici o intrebare. Si eu m-am intrebat cum de au executat fara sa carteasca pregatirea mai repede a unui Paste la care regulile erau atat de stricte. Nu pot fi decat 3 raspunsuri:

1. Iisus a celebrat Pastele iudaic atunci cand trebuia si ne scapa noua ceva la calcule (concluzie la care ajung uneori dar trebuie demonstrata)
2. Iisus a celebrat Pastele iudaic mai repede iar ucenicii au fost pur si simplu orbiti de Dumnezeu sa nu comenteze/intrebe etc
3. Iisus a celebrat o cina obisnuita si s-au inselat evanghelistii cand au pomenit cuvantul Pasti

Eu rand pe rand am optat la variante de jos in sus. Acum sunt undeva intre a doua si prima, si incerc sa vad daca nu-i posibila totusi prima si nu ne scapa noua ceva la calcule. De aceea mi-ar placea sa punem impreuna cap la cap lucrurile, ca poate in mai multi reusim.

Tocmai am luat tot ceea ce se leaga de Rastignire/Inviere in toate Evangheliile incepand cu cea de la Matei care zice asa:

(capitol 12)
"39. Iar El, raspunzand, le-a zis: Neam viclean si desfranat cere semn, dar semn nu i se va da, decat semnul lui Iona proorocul.
40. Ca precum a fost Iona in pantecele chitului trei zile si trei nopti, asa va fi si Fiul Omului in inima pamantului trei zile si trei nopti. .

Deja de vineri noaptea pana duminica dimineata nu sunt si trei nopti iar Domnul nu se poate insela. Deci primul semn de intrebare.
Urmeaza partea a doua.

Sunt de acord ca pot fi trei raspunsuri. Haideti acum sa le luam pe rand. Pastile nu puteau fi Joi caci Joi era numita prima zi a Azimilor. Apropo, de ce se spune Prima zi a Azimilor si nu Ziua Azimilor? Nu cumva existau, de fapt, doua zile ale Azimilor? De verificat. Poate nu intotdeauna, poate doar cand Pastile cadeau intr-un sabat, nu stiu, dar trebuie verificat, caci exprimarea e foarte ciudata daca era doar o zi de pregatire si nu doua. Bun, mai departe, nu cred ca erau nici in ziua de Vineri pentru ca Vineri toata ziua a fost ocupata cu prinderea Mantuitorului in gradina Ghetsimani, cu judecarea Sa si cu rastignirea Sa pe Golgota. Nu se spune nicaieri in Biblie ca evreii au sarbatorit pastile in acea zi. Ar ramane Sambata si aceasta pare cea mai probabila zi pentru Pasti caci Dumineca femeile minorosite au fost la mormant, ceea ce ar fi contravenit obiceiurilor evreilor de atunci. Ziua de Sambata pentru pasti e cea mai probabila zi, cea care raspunde cel mai bine evenimentelor de atunci. Evanghelia dupa Ioan mi se pare cea mai obiectiva tocmai pentru ca Ioan a fost de fata la eveniment, Matia, Marcu si Luca n-au fost de fata. Martorul direct e intotdeauna cel mai credibil, mai ales fiind vorba despre Ioan, ucenicul cel mai iubit al Domnului. Or, apostolul Ioan vorbeste de Cina, nu de pasti. Apropo (al doilea), cand se luau pastile? La cina sau la pranz? Eu banuiesc ca la pranz, dar trebuie verificat. Daca se luau la pranz atunci cu atat mai mult Cina a fost o simpla cina si nu pastile evreiesc. E normai si ca detinutul sa fie gratiat inainte de Pasti si nu in ziua de Pasti cand toti evreii stateau acasa si sarbatoreau pastile, vorba ta, culcati sau sezand pe podea, nici macar stand la masa. Deci opinia mea este ca Pastile au cazut atunci Sambata, dar trebuie verificat.
Acum, luand altfel lucrurile, sa presupunem varianta in care Domnul a dorit sa ia pastile inainte de vreme. Pai, asta era o schimbare NEOBISNUITA, era o blasfemie in ochii evreului de rand si, in mod sigur, ar fi iscat intrebari si raspunsuri, care ar fi fost consemnate in evanghelii, pentru ca motivul ar fi fost covarsitor. Nu era ceva de trecut usor cu vederea, o simpla scandalizare cum a fost cazul convorbirii cu samarineanca, ci era o calcare grava a sensului pascal care trebuia sa primeasca o lamurire, un raspuns si pentru ucenici si pentru crestini, in general. Din acest motiv mi se pare imposibil ca Domnul si ucenicii sa fi mancat pastile inainte de vreme fara o intrebare si o lamurire adecvata. Mi se pare, de asemenea, putin probabil sa fi luat pastile exact la vreme, caci atunci ziua de Vineri ar fi trebuit sa fie Pasti, or aceea zi a fost cea mai plina de evenimente, si nu din cele admisibile pentru o zi de Pasti. In aceea zi evreii trebuiau sa stea acasa, or ii vedem pe strazi, de fata la drumul Crucii sau chiar pe camp, cum a fost cazul lui Simon cirenanul. Deci cade si varianta 1. Nu ramane decat varianta 3 ca fiind cea mai plauzibila, Cina nu a fost Pasti, dar ea va primi semnificatia Noului Paste. Ucenicii, intr-adevar, au pregatit pastile in ziua de Joi, asa cum si astazi se fac pregatiri de pasti inainte de Pasti, dar nu cred ca-si imaginau ca o sa le si manance in aceeasi zi, tocmai pentru ca era o incalcare flagranta a Pastilor.
In ce priveste zilele si noptile sederi in mormant, cred ca e vorba de trei zile sau nopti si nu de trei zile si nopti. Erau, de fapt, doua nopti si o zi, adica total trei (nopti sau zile). De asta spuneam mai demult ca Biblia nu e tratat de matematica, ca sa iei fiecare fraza ca pe o axioma. Tocmai din cauza acestei erori au aparut miile de confesiuni. Oamenii au confundat ceea ce e spre invatatura, spre inteleptire, spre mantuire, cu tratate de logica, de matematica, de cosmologie. Biblia e calauza spre mantuire, nu tratat stintific.
Numai bine iti doresc, draga Adriana si iertare daca te-am suparat cu ceva.
Har, smerenie si jertfa de sine.

[Adriana3]

Tocmai am verificat cuvantul folosit in franceza si italiana pentru "jertfirea" Pastilor care apare in evanghelii si este vorba despre "immoler" si "immolare", ambele insemnand "a sacrifica". Deci mie imi este clar ca ucenicii au sacrificat mielul acolo unde scrie ca au jertfit Patile si l-au gatit.

Iar in italiana acest cuvant "immolare" se poate folosi si pentru sacrificiul propriei vieti pentru ceva "immolare la propria vita per qualcosa". Deci clar ca sacrificiul mielului pascal mancat la Cina a fost inlocuit in cadrul aceleiasi Cine cu sacrificiul Domnului reprezentat prin acea paine care se binecuvnta si se frangea in mod normal la Cina pascala, si la fel si vinul.

[Adriana3]

În prealabil postat de MariS_

Sunt de acord ca pot fi trei raspunsuri. Haideti acum sa le luam pe rand. Pastile nu puteau fi Joi caci Joi era numita prima zi a Azimilor. Apropo, de ce se spune Prima zi a Azimilor si nu Ziua Azimilor? Nu cumva existau, de fapt, doua zile ale Azimilor? De verificat. Poate nu intotdeauna, poate doar cand Pastile cadeau intr-un sabat, nu stiu, dar trebuie verificat, caci exprimarea e foarte ciudata daca era doar o zi de pregatire si nu doua. Bun, mai departe, nu cred ca erau nici in ziua de Vineri pentru ca Vineri toata ziua a fost ocupata cu prinderea Mantuitorului in gradina Ghetsimani, cu judecarea Sa si cu rastignirea Sa pe Golgota. Nu se spune nicaieri in Biblie ca evreii au sarbatorit pastile in acea zi. Ar ramane Sambata si aceasta pare cea mai probabila zi pentru Pasti caci Dumineca femeile minorosite au fost la mormant, ceea ce ar fi contravenit obiceiurilor evreilor de atunci. Ziua de Sambata pentru pasti e cea mai probabila zi, cea care raspunde cel mai bine evenimentelor de atunci. Evanghelia dupa Ioan mi se pare cea mai obiectiva tocmai pentru ca Ioan a fost de fata la eveniment, Matia, Marcu si Luca n-au fost de fata. Martorul direct e intotdeauna cel mai credibil, mai ales fiind vorba despre Ioan, ucenicul cel mai iubit al Domnului. Or, apostolul Ioan vorbeste de Cina, nu de pasti. Apropo (al doilea), cand se luau pastile? La cina sau la pranz? Eu banuiesc ca la pranz, dar trebuie verificat. Daca se luau la pranz atunci cu atat mai mult Cina a fost o simpla cina si nu pastile evreiesc. E normai si ca detinutul sa fie gratiat inainte de Pasti si nu in ziua de Pasti cand toti evreii stateau acasa si sarbatoreau pastile, vorba ta, culcati sau sezand pe podea, nici macar stand la masa. Deci opinia mea este ca Pastile au cazut atunci Sambata, dar trebuie verificat.
Acum, luand altfel lucrurile, sa presupunem varianta in care Domnul a dorit sa ia pastile inainte de vreme. Pai, asta era o schimbare NEOBISNUITA, era o blasfemie in ochii evreului de rand si, in mod sigur, ar fi iscat intrebari si raspunsuri, care ar fi fost consemnate in evanghelii, pentru ca motivul ar fi fost covarsitor. Nu era ceva de trecut usor cu vederea, o simpla scandalizare cum a fost cazul convorbirii cu samarineanca, ci era o calcare grava a sensului pascal care trebuia sa primeasca o lamurire, un raspuns si pentru ucenici si pentru crestini, in general. Din acest motiv mi se pare imposibil ca Domnul si ucenicii sa fi mancat pastile inainte de vreme fara o intrebare si o lamurire adecvata. Mi se pare, de asemenea, putin probabil sa fi luat pastile exact la vreme, caci atunci ziua de Vineri ar fi trebuit sa fie Pasti, or aceea zi a fost cea mai plina de evenimente, si nu din cele admisibile pentru o zi de Pasti. In aceea zi evreii trebuiau sa stea acasa, or ii vedem pe strazi, de fata la drumul Crucii sau chiar pe camp, cum a fost cazul lui Simon cirenanul. Deci cade si varianta 1. Nu ramane decat varianta 3 ca fiind cea mai plauzibila, Cina nu a fost Pasti, dar ea va primi semnificatia Noului Paste. Ucenicii, intr-adevar, au pregatit pastile in ziua de Joi, asa cum si astazi se fac pregatiri de pasti inainte de Pasti, dar nu cred ca-si imaginau ca o sa le si manance in aceeasi zi, tocmai pentru ca era o incalcare flagranta a Pastilor.
In ce priveste zilele si noptile sederi in mormant, cred ca e vorba de trei zile sau nopti si nu de trei zile si nopti. Erau, de fapt, doua nopti si o zi, adica total trei (nopti sau zile). De asta spuneam mai demult ca Biblia nu e tratat de matematica, ca sa iei fiecare fraza ca pe o axioma. Tocmai din cauza acestei erori au aparut miile de confesiuni. Oamenii au confundat ceea ce e spre invatatura, spre inteleptire, spre mantuire, cu tratate de logica, de matematica, de cosmologie. Biblia e calauza spre mantuire, nu tratat stintific.
Numai bine iti doresc, draga Adriana si iertare daca te-am suparat cu ceva.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Va raspund mai pe seara la postare, acum nu mai pot sta dar va zic de treaba cu prima zi a azimilor. Pastele iudaic nu dureaza doar o zi ci vreo 8 zile, timp in care nu se mananca decat azimi, iar prima si ultima zi sunt ca si Sabatul (nu se lucreaza etc, iar la unii sunt de fapt primele doua zile si ultimele doua zile ca si Sabatul, va pot explica de ce daca doriti). Prima zi a azimilor insa nu se considera prima zi de Pasti (zi in care se manaca azimi la Cina de seara care deschide Pastele), ci ziua azimilor este ziua dinaintea Pastilor cand nu se mai mananca paine, este ca un lasat de sec de la noi, in care se renunta la paine pentru a putea fi inlaturata din casa (arsa, sau mai modern vanduta la non evrei). Deci este o zi in care nu se mai mananca paine si inca nu se mananca azimi, si de asemenea e ziua pregatirii Cinei pascale, si de fapt a mancarii pentru toata ziua pascala care-i ca un sabat. Dupa care vine Cina pascala in care se mananca azimi, incepe astfel Pastele, si aceste azimi se mananca apoi pentru cele 8 zile de Pasti, ultima zi de Pasti fiind din nou ca un Sabat.

Pentru restul raspund mai tarziu.

[Savonarola]

În prealabil postat de valentin.viliga

problema cu paine versus azima e foarte simpla: 1. Hristos e numit de autorul epistolei catre Evrei "preot in veac, dupa randuiala lui Melchisedec", Melchisedec l-a intampinat pe Avraam cu "paine si vin" pentru paine Septuaginta foloseste cuvantul "artos" care inseamna paine dospita, fiind diferit de "azimos" panea nedospita, cuvantul "azimos" care in Septuaginta apare in cartea Iesirea in descrierea mesei pascale iudaice 2. pentru painea intrebuinta de Hristos la Cina cea de Taina, textul grecesc intrebuinteaza "artos" adica paine dospita 3. La Euharistie - Cina Domnului trebuie utilizata paine dospita - care prin harul Duhului Sfant se transforma in Trupul lui Hristos, caci Trupul Lui (Biserica - totalitatea credinciosilor) creste, caci prin Hristos ne mantuim nu prin Legea Veche(care a avut un rol pregatitor) reprezentata de azima, aluatul fariseilor - daca vreti. Despre vin am postat pe alt topic asa ca nu mai revin asupra chestiunii

Bună postare, Valentin, scurtă şi la subiect. Aşa cum Melchisedec a adus lui Avraam pâine şi vin, tot aşa şi Hristos a adus şi binecuvântat pîine şi vin la Cina cea de taină. Vezi şi comparaţia dintre preoţia lui Hristos şi preoţia lui Melchisedec, în epistola către evrei, care nu este întâmplătoare.

[stefan florin]

În prealabil postat de MariS_

Sunt de acord ca pot fi trei raspunsuri. Haideti acum sa le luam pe rand. Pastile nu puteau fi Joi caci Joi era numita prima zi a Azimilor. Apropo, de ce se spune Prima zi a Azimilor si nu Ziua Azimilor? Nu cumva existau, de fapt, doua zile ale Azimilor? De verificat. Poate nu intotdeauna, poate doar cand Pastile cadeau intr-un sabat, nu stiu, dar trebuie verificat, caci exprimarea e foarte ciudata daca era doar o zi de pregatire si nu doua. Bun, mai departe, nu cred ca erau nici in ziua de Vineri pentru ca Vineri toata ziua a fost ocupata cu prinderea Mantuitorului in gradina Ghetsimani, cu judecarea Sa si cu rastignirea Sa pe Golgota. Nu se spune nicaieri in Biblie ca evreii au sarbatorit pastile in acea zi. Ar ramane Sambata si aceasta pare cea mai probabila zi pentru Pasti caci Dumineca femeile minorosite au fost la mormant, ceea ce ar fi contravenit obiceiurilor evreilor de atunci. Ziua de Sambata pentru pasti e cea mai probabila zi, cea care raspunde cel mai bine evenimentelor de atunci. Evanghelia dupa Ioan mi se pare cea mai obiectiva tocmai pentru ca Ioan a fost de fata la eveniment, Matia, Marcu si Luca n-au fost de fata. Martorul direct e intotdeauna cel mai credibil, mai ales fiind vorba despre Ioan, ucenicul cel mai iubit al Domnului. Or, apostolul Ioan vorbeste de Cina, nu de pasti. Apropo (al doilea), cand se luau pastile? La cina sau la pranz? Eu banuiesc ca la pranz, dar trebuie verificat. Daca se luau la pranz atunci cu atat mai mult Cina a fost o simpla cina si nu pastile evreiesc. E normai si ca detinutul sa fie gratiat inainte de Pasti si nu in ziua de Pasti cand toti evreii stateau acasa si sarbatoreau pastile, vorba ta, culcati sau sezand pe podea, nici macar stand la masa. Deci opinia mea este ca Pastile au cazut atunci Sambata, dar trebuie verificat.
Acum, luand altfel lucrurile, sa presupunem varianta in care Domnul a dorit sa ia pastile inainte de vreme. Pai, asta era o schimbare NEOBISNUITA, era o blasfemie in ochii evreului de rand si, in mod sigur, ar fi iscat intrebari si raspunsuri, care ar fi fost consemnate in evanghelii, pentru ca motivul ar fi fost covarsitor. Nu era ceva de trecut usor cu vederea, o simpla scandalizare cum a fost cazul convorbirii cu samarineanca, ci era o calcare grava a sensului pascal care trebuia sa primeasca o lamurire, un raspuns si pentru ucenici si pentru crestini, in general. Din acest motiv mi se pare imposibil ca Domnul si ucenicii sa fi mancat pastile inainte de vreme fara o intrebare si o lamurire adecvata. Mi se pare, de asemenea, putin probabil sa fi luat pastile exact la vreme, caci atunci ziua de Vineri ar fi trebuit sa fie Pasti, or aceea zi a fost cea mai plina de evenimente, si nu din cele admisibile pentru o zi de Pasti. In aceea zi evreii trebuiau sa stea acasa, or ii vedem pe strazi, de fata la drumul Crucii sau chiar pe camp, cum a fost cazul lui Simon cirenanul. Deci cade si varianta 1. Nu ramane decat varianta 3 ca fiind cea mai plauzibila, Cina nu a fost Pasti, dar ea va primi semnificatia Noului Paste. Ucenicii, intr-adevar, au pregatit pastile in ziua de Joi, asa cum si astazi se fac pregatiri de pasti inainte de Pasti, dar nu cred ca-si imaginau ca o sa le si manance in aceeasi zi, tocmai pentru ca era o incalcare flagranta a Pastilor.
In ce priveste zilele si noptile sederi in mormant, cred ca e vorba de trei zile sau nopti si nu de trei zile si nopti. Erau, de fapt, doua nopti si o zi, adica total trei (nopti sau zile). De asta spuneam mai demult ca Biblia nu e tratat de matematica, ca sa iei fiecare fraza ca pe o axioma. Tocmai din cauza acestei erori au aparut miile de confesiuni. Oamenii au confundat ceea ce e spre invatatura, spre inteleptire, spre mantuire, cu tratate de logica, de matematica, de cosmologie. Biblia e calauza spre mantuire, nu tratat stintific.
Numai bine iti doresc, draga Adriana si iertare daca te-am suparat cu ceva.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Prietene, tu ai dreptate. Posibilitatea ca Pastele sa fi cazut Sambata e foarte mare pentru ca Ioan zice in Evanghelia sa: "Deci iudeii, fiindcă era vineri, ca să nu rămână trupurile sâmbăta pe cruce, CACI ERA MARE ZIUA SAMBETEI ACELEIA, au rugat pe Pilat să le zdrobească fluierele picioarelor şi să-i ridice." (Ioan 19:31).De ce era mare sambatata aceia? Tocmai pentru ca se mai sarbatorea si altceva in afara de sabatul obisnuit si alta sarbatoare nu putea fi decat Pastele. Doamne ajuta!

[catalin2]

În prealabil postat de Adriana3

Draga Catalin,
Cand am auzit ca artos este un termen generic pentru paine, am intrebat daca poate cuprinde inauntru si azimile. Iar raspunsul a fost ca da. Si nicidecum nu este folosit in greaca moderna doar pentru painea euharistica asa cum scrie la linkul tau.

Cat despre Evanghelia lui Ioan, tocmai ca-i cea mai putin clara :)) Oricum, le-am pus deja pe toate cap la cap :))

Prima data nu ai zis nimic de azimi, ci doar ca painea poate avea masline, e branza, etc. Sa inteleg ca intre timp ai intrebat si de azimi. Si mai important, tu iti faci parerile dupa ce spune vreun vanzator de la un magazin grecesc? Daca mergem acum sa intrebam in Romania daca azimile sunt tot paine multi or sa intrebe ce sunt alea azimi. Si daca stiu or sa spuna paine din aceea fara drojdie.
De ce spun asta? Pentru ca nu stiu ce sunt azimi si ce sunt painile si de ce se numesc asa. Deci trebuie sa citesti ce spun cei ce stiu, nu oamenii obisnuiti care nu stiu despre ce e vorba. La fel ne-am contrazis pe faptul ca pun sare in apa sfintita catolicii, iar tu mi-ai spsu ca ai intrebat o prietena catolica si a spus ca nu pun. Iar eu ti-am aratat ce spune episcopul catolic, dar tu nu, ca episcopul greseste.

Asadar ti-am dat un link, si poti citi in orice link ce inseamna paine si ce inseamna azima. Pentru ca de aceea exista denumiri diferite, iar in Biblie cand e vorba de paine ospita scrie intotdeauna artos, iar cand e vorba de azimi scrie azumos. Noi dupa Biblie ne luam, nu dupa ce crede cineva, chiar un grec.
De aceea se folosesc cei doi termeni, pentru a deosebi painea cu drojdie de azmi, care pentru evrei aveau importanta.
Ti-a dat si ce scrie in acel capitol, cand e vorba de prima zi a azimilor spune azimi, nu artos. Niciodata nu scrie in Bilbie de artos cand e vorba de azimi.

[catalin2]

În prealabil postat de Adriana3

Cat despre Evanghelia lui Ioan, tocmai ca-i cea mai putin clara :)) Oricum, le-am pus deja pe toate cap la cap :))

Dimpotriva, Evanghelia Sf. Ioan e cea mai clara in privinta asta, daca am presupune ca din celelelalte trei nu rezulta prea clar.
Ti-am dat citatul e foarte clar: "1.Iar înainte de sărbătoarea Paştilor, ştiind Iisus că a sosit ceasul Lui"
2. Şi făcându-se Cină
4. S-a sculat de la Cină, S-a dezbrăcat de haine şi, luând un ştergar, S-a încins cu el."
Asadar scrie ca inainte de sarbatoarea Pastilor (deci in seara de dinaintea Pastilor), pentru ca ii iubea pe ucenici, s-a sculat de la cina si le-a spalat picioarele.

Dar uite si mai clar si cu asta am incheiat capitolul cu intrebarea cand erau Pastile.
Citeste Ioan 19, e vorba de judecarea si intrebarea evreilor pe cine vor sa elibereze.
"13. Deci Pilat, auzind cuvintele acestea, L-a dus afară pe Iisus şi a şezut pe scaunul de judecată, în locul numit pardosit cu pietre, iar evreieşte Gabbata.
14. Şi era Vinerea Paştilor, cam la al şaselea ceas, şi a zis Pilat iudeilor: Iată Împăratul vostru."

Vinerea Pastilor inseamna ajunul Pastilor. Ca sa nu existe dubii, Biblia neoprotestanta traduce:
"14. Era ziua Pregătirii Paştilor, cam pe la ceasul al şaselea. Pilat a zis iudeilor: „Iată Împăratul vostru!”

Asadar pe asta sper ca ai lamurit-o, e cum spun ortodocsii, nu era ziua de Pasti.

[catalin2]

În prealabil postat de Adriana3

o paranteza, contrar celor spuse de ghidul evreu cu paturile, aici se vorbeste de masa

Vezi daca iei Sfanta Scriptura litera cu litera si doar cum intelegi tu? Nu te-ai gandit ca masa se refera la mancare, nu la masa cu scaune? Putem lua masa si in pat uitandu-ne la TV.
Ghidul evreu era influentat de pictura facuta de Leonardo da Vinci, dar el a pictat ce a vrut, nu era teolog.

[Adriana3]

În prealabil postat de catalin2

Prima data nu ai zis nimic de azimi, ci doar ca painea poate avea masline, e branza, etc. Sa inteleg ca intre timp ai intrebat si de azimi. Si mai important, tu iti faci parerile dupa ce spune vreun vanzator de la un magazin grecesc? Daca mergem acum sa intrebam in Romania daca azimile sunt tot paine multi or sa intrebe ce sunt alea azimi. Si daca stiu or sa spuna paine din aceea fara drojdie.
De ce spun asta? Pentru ca nu stiu ce sunt azimi si ce sunt painile si de ce se numesc asa. Deci trebuie sa citesti ce spun cei ce stiu, nu oamenii obisnuiti care nu stiu despre ce e vorba. La fel ne-am contrazis pe faptul ca pun sare in apa sfintita catolicii, iar tu mi-ai spsu ca ai intrebat o prietena catolica si a spus ca nu pun. Iar eu ti-am aratat ce spune episcopul catolic, dar tu nu, ca episcopul greseste.

Asadar ti-am dat un link, si poti citi in orice link ce inseamna paine si ce inseamna azima. Pentru ca de aceea exista denumiri diferite, iar in Biblie cand e vorba de paine ospita scrie intotdeauna artos, iar cand e vorba de azimi scrie azumos. Noi dupa Biblie ne luam, nu dupa ce crede cineva, chiar un grec.
De aceea se folosesc cei doi termeni, pentru a deosebi painea cu drojdie de azmi, care pentru evrei aveau importanta.
Ti-a dat si ce scrie in acel capitol, cand e vorba de prima zi a azimilor spune azimi, nu artos. Niciodata nu scrie in Bilbie de artos cand e vorba de azimi.

Catalin,
Iti raspund in viteza ca nu am timp, tocmai ca de la inceput am intrebat de azimi in cazul lui Artos, si intra si azimile si orice fel de paine indiferent de cum se prepara, asta incerc sa iti spun de ceva vreme incoace.

Cat despre apa sfintita de la catolici omiti sa scrii ca ti-am spus ca am si gustat-o si NU este sarata. O sa o gust si in Romania cu prima ocazie :)) Iar ce-i important oricum este ca are aceleasi proprietati vindecatoare ca si cea ortodoxa pentru cei care cred.

[catalin2]

În prealabil postat de Adriana3

Tocmai am verificat cuvantul folosit in franceza si italiana pentru "jertfirea" Pastilor care apare in evanghelii si este vorba despre "immoler" si "immolare", ambele insemnand "a sacrifica". Deci mie imi este clar ca ucenicii au sacrificat mielul acolo unde scrie ca au jertfit Patile si l-au gatit.

Iar in italiana acest cuvant "immolare" se poate folosi si pentru sacrificiul propriei vieti pentru ceva "immolare la propria vita per qualcosa". Deci clar ca sacrificiul mielului pascal mancat la Cina a fost inlocuit in cadrul aceleiasi Cine cu sacrificiul Domnului reprezentat prin acea paine care se binecuvnta si se frangea in mod normal la Cina pascala, si la fel si vinul.

Exact, sacrificarea mielului. Iar mielul este sacrificat in ajunul Pastilor (nu stiu pana in ce moment al zilei) si nu se mananca decat de ziua Pastilor, nu inainte.