Despre viclenia sectantilor

[catalin2]

În prealabil postat de stefan florin

Nu am folosit link-ul dat de Adriana. Daca vrei sa aflii ce mancau evreii de Paste in timpul lui Iisus intrii pe Google si scrie "DESPRINSE DIN TRADITIA IUDAICA". Acesta este un material despre Cina Domnului si Cina Pascala iudaica in care se citeaza diferiti cercetatori si inclusiv arata meniul (daca pot sa zic asa) ce se folosea la o Cina Pascala iudaica in timpul lui Iisus si ceremonia ce avea loc la acesta masa (pag 47 a materialului). Tot de aici am aflat si eu de acest sos special. Doamne ajuta!

M-am uitat pe link si am citit, am gasit ca autorul e penticostal, desi nu are mare importanta. El nu da niste referinte, deci trebuie sa-l credem pe el. Cand spune ca se folosea un sos nu stiu sigur daca nu a tras concluzia din faptul ca el crede ca la Cine au fost Pastile evreiesti, deci acolo fiind vorba de sos inseamna ca se folosea sos. Dar s-ar putea sa fi citit chiar surse rabinice, nu stiu.
De asemenea, el spune ca atunci era ziua Pastilor, nu a fost Cina cu o seara inainte. Nu stiu cum cred catolicii, s-ar putea ca si ei sa spuna ca Cina a fost in ziua Pastilor, si nu ce sustinem toti aici (inclusiv Adriana), ca Cina a fost cu o seara/noapte inainte.

[catalin2]

În prealabil postat de Adriana3

Buna intrebare, cand a cazut Pastile in acel an?

Adriana, daca nu ma insel catolicii sustin ceva diferit decat ce spunem noi, ei cred ca spun ca Cina a fost chiar in seara Pastilor, de aceea au mancat azimi si a fost masa de Pasti. Ceea ce am vazut ca nu sustii nici tu, noi spunem ca a fost cu o seara inainte, pentru ca nu a fost rastignit in ziua Pastilor.

[stefan florin]

În prealabil postat de catalin2

M-am uitat pe link si am citit, am gasit ca autorul e penticostal, desi nu are mare importanta. El nu da niste referinte, deci trebuie sa-l credem pe el. Cand spune ca se folosea un sos nu stiu sigur daca nu a tras concluzia din faptul ca el crede ca la Cine au fost Pastile evreiesti, deci acolo fiind vorba de sos inseamna ca se folosea sos. Dar s-ar putea sa fi citit chiar surse rabinice, nu stiu.
De asemenea, el spune ca atunci era ziua Pastilor, nu a fost Cina cu o seara inainte. Nu stiu cum cred catolicii, s-ar putea ca si ei sa spuna ca Cina a fost in ziua Pastilor, si nu ce sustinem toti aici (inclusiv Adriana), ca Cina a fost cu o seara/noapte inainte.

oricum ceva mancare in stare lichida tot a fost (sos sau alt ceva) odata ce Iuda a intins bucatica de paine in blid. In ziua de Pasti nu avea cum sa fie Cina cea de Taina deoarece Biblia zice altceva.Toti evanghelistii spun ca Hristos a fost inmormantat vineri spre seara, deci Cina a fost cu o seara inainte, adica joi.Doamne ajuta!

[Adriana3]

În prealabil postat de MariS_

Dar sa incercam sa lamurim acum, atat cat putem, aceasta problema: adevarul Cinei cea de Taina. Si pentru asta propun sa intram in atmosfera de acum 2000 de ani. Vrei?
[...]
S-ar fi iscat o discutie si o lamurire a apostolilor si ucenicilor despre schimbarea aceasta NEOBISNUITA de-a lua pastile inainte de Pasti, ceea ce nu s-a mai pomenit la evrei, neam de neam.

Da, vreau!! :)
Aveti mare dreptate, ucenicii intrebau atunci cand nu intelegeau. Dar nu chiar intotdeauna pentru ca uneori nu indrazneau ca de exemplu atunci cand Domnul a vorbit la fantana cu samariteanca, lucru interzis in traditia iudaica a acelor vremuri. Insa in pasajul cu pregatirea Pastilor, ucenicii merg sa il pregateasca fara sa isi puna nici o intrebare. Si eu m-am intrebat cum de au executat fara sa carteasca pregatirea mai repede a unui Paste la care regulile erau atat de stricte. Nu pot fi decat 3 raspunsuri:

1. Iisus a celebrat Pastele iudaic atunci cand trebuia si ne scapa noua ceva la calcule (concluzie la care ajung uneori dar trebuie demonstrata)
2. Iisus a celebrat Pastele iudaic mai repede iar ucenicii au fost pur si simplu orbiti de Dumnezeu sa nu comenteze/intrebe etc
3. Iisus a celebrat o cina obisnuita si s-au inselat evanghelistii cand au pomenit cuvantul Pasti

Eu rand pe rand am optat la variante de jos in sus. Acum sunt undeva intre a doua si prima, si incerc sa vad daca nu-i posibila totusi prima si nu ne scapa noua ceva la calcule. De aceea mi-ar placea sa punem impreuna cap la cap lucrurile, ca poate in mai multi reusim.

Tocmai am luat tot ceea ce se leaga de Rastignire/Inviere in toate Evangheliile incepand cu cea de la Matei care zice asa:

(capitol 12)
"39. Iar El, raspunzand, le-a zis: Neam viclean si desfranat cere semn, dar semn nu i se va da, decat semnul lui Iona proorocul.
40. Ca precum a fost Iona in pantecele chitului trei zile si trei nopti, asa va fi si Fiul Omului in inima pamantului trei zile si trei nopti. .

Deja de vineri noaptea pana duminica dimineata nu sunt si trei nopti iar Domnul nu se poate insela. Deci primul semn de intrebare.
Urmeaza partea a doua.

[Adriana3]

Apoi, in capitolul 26 (suntem mereu la Ev. dupa Matei Domnul spune ca in doua zile vor fi Pastile. Hai sa facem un scenariu pornind de la idea ca Pastele a coincis cu Sabatul. Si sa il facem luand in calcul faptul ca schimbarea de la o zi la alta se facea la apusul soarelui la evrei. Deci sabatul incepea vineri la apusul soarelui. Doua zile pana la Pasti insemna deci ziua de joi care incepea de miercuri de la apusul soarelui pana joi la apusul soarelui. In aceasta zi, Iisus vesteste viitoarea Sa rastignire, iar in aceeasi zi, Arhiereii si batranii poporului (apropos de cine erau de fapt batranii din alta discutie) puneau la cale prinderea lui Iisus zicand "Nu in ziua praznicului, ca sa nu se faca tulburare in popor.". Aici am o remarca de facut: in multe Biblii scrie exact la fel (folosind cuvantul de sarbatoare pentru praznic). In Biblia editata in 2010 insa, Biblia ecumenica pe care mi-am cumparat-o (tradusa de peste 60 de specialisti catolici, protestanti si ortodocsi) exista o nuanta (pe care o sa o verific cu prima ocazie cu preotul grec in greaca veche): "pas en pleine fête, pour éviter des troubles dans le peuple", adica tradus "nu in plina sarbatoare, ca sa nu se faca tulburare in popor". O sa revin.

Si acum sa continuam. Putin mai incolo, tot in capitolul 26 arata ca in aceeasi zi Iisus a fost imbalsamat cu mir de acea femeie si vandut de Iuda. Toate s-au intamplat in aceasta a doua zi inainte de Pasti, adica ziua de joi care tinea de miercuri dupa apusul soarelui pana joi la apusul soarelui. Conform traditiei iudaice, era ultima zi in care se mai manca paine, iar dupa apusul soarelui, cand incepea ziua azimilor, adica ziua de vineri , ziua Pregatirilor, care tinea de joi dupa apusul soarelui pana vineri la apusul soarelui, nu se mai manca nici paine dospita si nici azimi, ci era ziua in care se inlatura din casa painea dospita, imediat ce incepea vinerea dupa apusul soarelui zilei de joi, iar dimineata de vineri se cauta simbolic prin casa pentru a vedea daca mai este inca paine.
Deci sa revenim la Matei. Dupa ziua de joi cu anuntarea rastignirii, decizia arhiereilor si batranilor sa il prinda, imbalsamarea si vanzarea lui Iuda, ajungem la ziua de vineri, ziua azimilor, si ziua Pregatirii, care incepea joi dupa apusul soarelui. Pentru aceasta zi scrie:

"17. In cea dintai zi a Azimelor, au venit ucenicii la Iisus si L-au intrebat: Unde voiesti sa-Ti pregatim sa mananci Pastile?
18. Iar El a zis: Mergeti in cetate, la cutare si spuneti-i: Invatatorul zice: Timpul Meu este aproape; la tine vreau sa fac Pastile cu ucenicii Mei.
19. Si ucenicii au facut precum le-a poruncit Iisus si au pregatit Pastile.
20. Iar cand s-a facut seara, a sezut la masa cu cei doisprezece ucenici."

(o paranteza, contrar celor spuse de ghidul evreu cu paturile, aici se vorbeste de masa :)) )

Deci in ziua dintai a azimilor, adica vineri dupa calculele noastre, zi care incepe joi seara si se termina vineri la apusul soarelui, Domnul ii trimite pe ucenici sa pregateasca Pastele. Cand au plecat deci ucenicii si au pregatit Cina? Imediat ce a inceput ziua azimilor, adica joi dupa apusul soarelui sau a doua zi, adica vineri pana in apusul soarelui asa cum dealtfel faceau toti evreii? Pai scrie ca dupa ce ucenicii au preparat totul, s-a facut seara, deci nu poate fi vorba de pregatitul Cinei joi seara ci vineri, ziua azimilor care se termina inainte de apus. Iar cand s-a facut seara era deja Sambata , adica Pastele. Daca insa consideram ca apostolii au dat fuga fuga cu pregatitul imediat ce a inceput ziua azimilor, adica dupa apusul soarelui de joi, pe de o parte nu are sens sa se spuna dupa pregatiri "Iar cand s-a facut seara " din moment ce era deja seara de multa vreme, iar in seara de dupa joi, inceputul zilei azimilor de vineri, era interzis oricum sa se manance si paine si azimi. Deci o cina cu paine ar fi fost posibila doar joi inainte de apus, ceea ce inseamna cu doua zile inainte de Pasti si cu o zi inainte de ziua azimilor.

Dar sa continuam. Iisus ia Cina cu apostolii, apoi se roaga in timp ce apostolii adorm, si imediat dupa vine tradatorul cu cei ce Il vor prinde pe Domnul. Suntem deja sambata seara. Iisus este prins iar la prima ora a diminietii (ora 6 dupa modul actual de a numara orele) este Judecat Iisus. Acum suntem deja in capitolul 27. Tot in acest capitol gasim scris:

"15. La sarbatoarea Pastilor, dregatorul avea obiceiul sa elibereze multimii un intemnitat pe care-l voiau."

Deci ne aflam deja in plina sarbatoare, sau poate fi doar un mod de a vorbi, de a zice "cu ocazia sarbatorii ce avea sa vina". Iisus insa nu-i eliberat asa ca este decisa rastignirea Lui dupa ce este umilit in toate felurile. Si acum apare pasajul cu un om din Cirene care este obligat sa poarte crucea. In Matei nu scrie ca s-ar intoarce de la camp, lucru imposibil pentru evrei in plina sarbatoare, dar nici nu scrie ca acest om ar fi evreu ci asa cum romanii lucrau in sarbatorile evreiesti, si acest om putea foarte bine sa nu fie evreu mai ales ca nu scrie "un evreu" ci "un om". Ca atare putea foarte bine sa fie in plina sarbatoare de Pasti! De la ceasul 6 evreiesc (ora pranzului la noi) si pana la ceasul 9 (ora 15 la noi) s-a facut intuneric, apoi vedem strigatul Domnului catre Dumnezeu si apoi moartea Lui. Dupa care a venit seara, moment in care Iosif din Arimatea si el ucenic de-al lui Iisus cere trupul pentru a-L ingropa. Si astfel incepe duminica dupa calcule! Dupa care scrie ca a doua zi dupa ziua Pregatirilor, arhiereii s-au dus la Pilat sa il anunte sa puna paza la mormant. Dar am vazut ca ziua Pregatirilor pentru Pasti este ziua azimilor in care Iisus a luat Cina si nicidecum ziua rastignirii Lui, iar cum dupa inca o zi s-a facut Duminica, cand femeile s-au dus la mormant, inseamna ca este vorba de pregatirile de Sabat si nu cele de Pasti. Deci premiza ca Pastele ar fi coincis cu Sabatul pare gresita.

Trecem acum mai departe, la Evanghelia dupa Marcu care repeta ceea ce se intampla cu doua zile inainte de Pasti, adica joi dupa calculele noastre, dupa care trece la ziua azimilor dinainte de Pasti:

"12. Iar in ziua cea dintai a Azimilor, cand jertfeau Pastile, ucenicii Lui L-au intrebat: Unde voiesti sa gatim, ca sa mananci Pastile?
13. Si a trimis doi din ucenicii Lui, zicandu-le: Mergeti in cetate si va va intampina un om, ducand un urcior cu apa; mergeti dupa el.
14. Si unde va intra, spuneti stapanului casei ca Invatatorul zice: Unde este odaia in care sa mananc Pastile impreuna cu ucenicii Mei?
15. Iar el va va arata un foisor mare asternut gata. Acolo sa pregatiti pentru noi."

Deci in ziua dinainte de Pasti se jertfeau Pastile (ma gandesc ca este mielul) si se gatea acest miel. Deci din nou, ori au facut asta joi seara dupa apus (cand incepea ziua de vineri) ori vineri pe zi pana in apus, varianta mai plauzibila caz in care Iisus si ucenicii mananca Pastele vineri dupa apus adica Sambata, de Pasti (in ipoteza noastra ca Pastele ar fi fost sambata). Si intr-adevar scrie ca dupa ce au preparat a venit seara si au mancat Cina, deci exact de Pasti. Dupa care totul este descris ca la Matei si se specifica faptul ca s-a facut seara si era astfel ziua Prepararii pentru sabat ( nu scrie Pasti), cand Iosif ia Trupul sa il ingroape. Dupa trecerea Sabatului, femeile cumpara aromatele pentru imbalsamare, deci este dupa apus cand deja se trece in duminica, iar dimineata devreme merg la mormant.

Sa trecem acum la Evanghelia dupa Luca :
Aici aflam in plus ca ucenicii trimisi sa jertfeasca Pastile in ziua azimilor au fost Petru si Ioan (pe care ii vedem apoi si la mormant dupa Inviere). Din nou totul descris identic, cel care poarta crucea si care vine de la camp din nou nu scrie ca ar fi evreu, din nou se mentioneaza ca Iisus a fost luat de pe cruce in ziua Pregatirilor iar Sabatul se apropia. Dupa care femeile prepara aromatele, apoi observa sabatul, si apoi merg la mormant, duminica dimineata. Observam deci neconcordanta cu Evanghelia anterioara unde aromatele sunt cumparate dupa Sabat. Insa in ambele, totul se petrece dupa ce femeile au observat unde era ingropat.

Urmeaza partea a treia

[Adriana3]

Si sa trecem acum la Evanghelia dupa Ioan :

Aici nu mai specifica faptul ca Cina ar fi fost cea pascala, ci o Cina inainte de sarbatoarea Pastilor, insista mai mult pe partea duhovniceasca, pe numeroasele invataturi date de Domnul, dupa care este prins, dimineata judecat si in acest moment scrie ca evreii care l-au dus la judecata nu au intrat inauntru ca sa nu se spurce si sa poata manca Pastele (deci Pastele era deja sau urma sa fie?) din nou se vorbeste de eliberarea unui detinut de Pasti, Iisus insa este crucificat, si aici se specifica faptul ca era la ceasul al saselea din ziua Pregatirii pentru Paste cand Pilat il arata pe Domnul evreilor zicandu-le sa il priveasca pe Regele lor. Acestia cer rastignirea zicand ca cine blasfemiaza merita moartea dar in acelasi timp dupa lege ziceau ca nu aveau voie sa omoare asa ca se serveau de romani pentru asta. Iisus si talharii sunt rastigniti. Si cum era ziua pregatirii dinainte de Sabat (de data asta scrie Sabat si nu Pasti), de frica sa nu ramana trupurile pe cruce in timpul Sabatului, evreii cer uciderea mai rapida a rastignitilor. Dupa care Iosif din Arimatea ia trupul, a venit si Nicodim cu smirna si aloe pentru imbalsamare. Dupa care l-au inmormantat repede intr-un mormant aproape din cauza zilei pregatirii, deci ca sa nu ii prinda Sabatul in toiul ingroparii avand in vedere ca era seara, deci in curand asfintea soarele si venea Sabatul. Iar dupa Sabat, duminica dimineata, femeile erau la mormant.

Tragand linie , lucrurile stau asa:
- conform evangheliei dupa Ioan, Iisus a fost rastignit in ziua Pregatirii Pascale care coincidea cu pregatirea pentru Sabat in timp ce, conform celorlalte evanghelii, in ziua pregatirii Pascale adica ziua azimilor, ucenicii de-abia au pregatit Cina iar rastignirea s-a facut a doua zi, cand logic era Pastele. Iar cand a venit seara si momentul luarii de pe cruce, de-abia venea ziua pregatirii pentru Sabat, zi in care pe de o parte a fost ingropat Iisus si pe de alta parte femeile au pregatit aromate dupa ce au vazut unde L-au pus pe Domnul. Si de-abia apoi vine Sabatul.

Facand deci un calcul invers, 3 nopti in mormant cu ultima noapte calculata de sambata spre duminica, rezulta o rastignire in ziua de Joi, trupul apoi este luat de pe cruce seara, dupa apus, deci cand ziua Pregatirii Sabatului incepea, ziua de vineri. In aceasta zi de vineri femeile prepata aromatele, se odihnesc in Sabat, si merg la mormant duminica. Ca atare Pastile sunt de fapt joi, cu doua zile inainte de sabatul evreiesc, ziua azimilor este miercuri, iar vinderea se face marti, marti fiind ziua in care se spune ca mai erau doua zile pana la Pasti. Sunt astfel 3 nopti in mormant (joi/vineri, vineri/sambata si sambata/duminica) si trei zile (vineri, sambata si duminica, dar cu ziua de duminica incompleta). Acest scenariu grupeaza toate aspectele cu exceptia faptului ca la Ioan ziua rastignirii era si ziua de pregatire pentru Pasti si in acelasi timp pentru Sabat in timp ce la ceilalti, in ziua pregatirii (azimilor) s-a pregatit Cina si nu rastignirea. Deci este cert ca evangheliile nu concorda, ci primele trei sunt diferite de a 4-a. Si care are dreptate?
Eu zic ca Domnul Iisus cu siguranta are dreptate. Daca a zis ca va sta in pamant trei zile si trei nopti, pai atat stat, si daca a cerut Cina Pascala, a primit-o. Deci cel care a fost mai putin atent la zile dar mai atent la invataturile duhovnicesti a fost Ioan, in timp ce ceilalti au fost mai atenti la succesiunea evenimentelor si mai putin la invataturile Domnului din acea perioada.

[Adriana3]

În prealabil postat de stefan florin

Nu cred.Faptul ca ucenicii nu au sacrificat mielul pascal ridica un mare semn de intrebare! De ce? De ce tocmai acum Hristos serbeaza mai devreme Pastile si mai ales nu consuma carne de miel? La acest Paste EL a fost mielul pascal care urma sa se sacrifice. Nu inseamna asta ca Hristos a serbat altceva? Nu cumva Hristos a schimbat atunci semnificatia Pastelui evreiesc cu ceea ce semnifica astazi Pastile crestin? E DOAR PAREREA MEA PERSONALA! Cum sunt un om PACATOSpot sa gresesc! Doamne ajuta!

Unde scrie ca ucenicii nu au sacrificat mielul pascal? Ioan si Petru au fost trimisi sa pregateasca Pastile deci cu siguranta ca au pregatit tot ce trebuia, inclusiv mielul. Pentru ca Pastele iudaic sa fie inlocuit cu cel crestin in care mielul este Hristos si prin El si noi, oitele, tocmai ca trebuia facuta trecerea de la unul la altul. S-a inceput cu cel iudaic caruia i s-a schimbat semnificatia.

[Adriana3]

În prealabil postat de Miha-anca

Adriana,
Ti-am scris mai sus, ca nu faptul ca primesti raspunsuri e problema, caci e f normal sa le primesti. Si nu esti singura care primeste raspunsuri. Deci repet: nu asta e problema.

Problema e ca te crezi mai desteapta decat toti ortodocsii, si aici nu ma refer la mine, Doamne fereste!, ci la Sfintii, care au primit prin Duhul Sfant ceea ce au scris, lasandu-ne noua mostenire Sf. Traditie ortodoxa. Tu pe aceasta o consideri superficiala, nu ceea ce spune unul sau altul pe acest forum; ceea ce este pacat impotriva Duhului Sfant.

In schimb te simti magulita de teoriile protestante, respingand ca insuficienta invatatura ortodoxa, si cu toate astea continui sa te numesti ortodoxa? Cum vine asta? Doar prin botez, fara credinta ortodoxa?

Am incercat doar sa-ti spun mai clar care e problema, dupa parerea mea. Sper ca m-am facut inteleasa acum. Si sper sa nu te superi, ci doar sa reflectezi.
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...530#post397530

Draga Miha,

Eu afirm ca am primit raspunsuri pentru simplul fapt ca le-am cerut si nu pentru ca as fi mai desteapta ca sfintii ca doar nu am avut ocazia sa imi compar desteptaciunea cu ei. Si am mai spus un fapt absolut real: nu gasesc in scrierile sfintilor decat extrem de rar lucruri pe care sa nu le fi inteles si eu din cele citite mai ales in Biblie si din cele traite pana acum. Este un fapt pe care vad ca tu nu poti sa il accepti si este problema ta.

[Adriana3]

În prealabil postat de catalin2

Ceea ce am scris eu despre artos e exact ce ti-au spus grecii ca inseamna, adica paine cu drojdie. Uite si aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Artos
Cred ca poate insemna orice aluat cu drojdie. In schimb azima nu are drojdie, e ceea ce o diferentiaza de paine.

Despre citatele cu Pastile am vrut sa scriu, dar uite ca le-a expus MariS mai bine.
Peste mai putin de o zi urma sa aiba loc Pastile, Apostolii nu stiu ca Iisus va fi prins si rastignit, ei credeau ca vor face sarbatorile impreuna. Si cum pregatirile se fac in prima zi a azimilor, nu exact cand sunt Pastile, au intrebat unde il vor face. De fapt Pastile este mielul, scrie in Evanghelia lui Luca faptul ca se jertfeau Pastile. Ori mielul nu putea fi mancat cu o zi inainte, ci de Pasti.

Dar uite ca pana acum nu m-am uitat si in Evanghelia Sf. Apostol Ioan, acolo scrie totul foarte clar si nu mai discutam atat sa pierdem timpul.
"1. Iar înainte de sărbătoarea Paştilor, ştiind Iisus că a sosit ceasul Lui, ca să treacă din lumea aceasta la Tatăl, iubind pe ai Săi cei din lume, până la sfârşit i-a iubit.
2. Şi făcându-se Cină, şi diavolul punând în inima lui Iuda fiul lui Simon Iscarioteanul, ca să-l vândă"
Acolo nici macar nu scrie de Pasti, ci numai de Cina. Si tot acolo la Ioan 13 scrie si ca a spalat picioarele ucenicilor in timpul Cinei sau dupa, ca tot m-ai intrebat despre asta.

Draga Catalin,
Cand am auzit ca artos este un termen generic pentru paine, am intrebat daca poate cuprinde inauntru si azimile. Iar raspunsul a fost ca da. Si nicidecum nu este folosit in greaca moderna doar pentru painea euharistica asa cum scrie la linkul tau.

Cat despre Evanghelia lui Ioan, tocmai ca-i cea mai putin clara :)) Oricum, le-am pus deja pe toate cap la cap :))

[Adriana3]

În prealabil postat de catalin2

Adriana, daca nu ma insel catolicii sustin ceva diferit decat ce spunem noi, ei cred ca spun ca Cina a fost chiar in seara Pastilor, de aceea au mancat azimi si a fost masa de Pasti. Ceea ce am vazut ca nu sustii nici tu, noi spunem ca a fost cu o seara inainte, pentru ca nu a fost rastignit in ziua Pastilor.

Catolicii celebreaza Cina cea de Taina in seara de joi, rastignirea vineri si Pastele sambata seara sau sambata spre duminica. Deci si la ei Cina are loc cu o zi inainte. Si nici la ei nici vorba sa existe trei zile si trei nopti intre rastignire si inviere, si asta din cauza Evangheliei dupa Ioan care la o citire mai atenta se contrazice cu celelalte, in timp ce calcularea la sange a celorlalte duce la perioada de trei zile si trei nopti dar da peste cap toata Traditia catolica si ortodoxa pentru ca rezulta asa:
- marti vinderea (cu doua zile inainte de Pasti) - ultima zi in care se poate manca paine dospita
- marti seara incepe ziua de miercuri = ziua azimilor (ziua Pregatirii Pastilor), zi care se termina la apusul soarelui de miercuri, zi in care nu se mananca nici paine si nici azimi
- miercuri seara, dupa ziua azimilor, incepe ziua de joi = Cina Pascala
- a doua zi, adica tot joi = Pastele cu judecata si rastignirea
- joi seara, adica ziua de vineri - incepe ziua pregatirii Sabatului, se ia Domnul de pe cruce, se ingroapa, femeile pregatesc aromatele
- sabatul - odihna
- duminica - mormantul gol

De joi seara pana duminica dimineata: trei zile si trei nopti.

Deci dupa cum vezi, Cina este tot joi dupa calcule, dar joia evreiasca care incepe miercuri seara dupa sfarsitul zilei pregatirii (azimilor) si ceea ce face ca rastignirea sa nu fie vineri, ci tot joi, de Pasti, iar inmormantarea vineri, de ziua pregatirii sabatului, zi care incepe de fapt joi seara, dupa care Sabatul si duminica, cele 3 zile si 3 nopti in mormant.