Cum nu intelege BC Sfanta Scriptura si zice ca exista purgatoriu

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Fani71

Despre primul text: pai eu am inteles ca nu pacatele sunt remise in purgatoriu, dupa doctrina catolica, ci efectele pacatelor (pedepsele temporale).

Într-adevăr, aceasta este o exprimare mai riguroasă. Iertarea păcatului se face, după caz, prin botez, spovadă sau căinţă. Purgatoriul (sau suferinţele expiatorii din timpul vieţii) şterge doar urme ale păcatului. Pe de altă parte, nu este greşit să spunem că restaurarea finală (iertarea) se face după purgatoriu, după cum, atunci când spunem "m-am vindecat de acnee" nu îneţelegem numai înlăturarea din organism a procesului infecţios, ci vindecarea perfectă cuprinde şi repararea craterelor care ne-au rămas pe faţa în urma atacului acneic.

Despre ultimul; Sf. Grigore de Nyssa sustinea si unele idei asemanatoare cu apocatastaza. Totusi, ele nu sunt acceptate de BC, nu?

Apocatastaza nu este acceptată de BC, fiind erezie. Purgatoriul este acceptat, fiind dogmă. Reamintesc că întrebarea la care am răspuns se referea la "Purgatoriu şi patristică".

[Fani71]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Apocatastaza nu este acceptată de BC, fiind erezie. Purgatoriul este acceptat, fiind dogmă. Reamintesc că întrebarea la care am răspuns se referea la "Purgatoriu şi patristică".

Ceea ce am vrut sa spun este ca faptul ca un anume parinte a spus printre altele un anume lucru (citat de altfel in afara contextului, adesea) nu este o dovada ca acest lucru este conform suta la suta cu invatatura Bisericii.
Ca un lucru sa fie considerat astfel, trebuie sa existe mai mult consens patristic.
Dar este adevarat ca faptul ca anumiti parinti au spus anumite lucruri poate arata ca discutia nu este inchisa. Ca exista mai multe posibilitati.
Cum spuneam, nu ideea ca ar mai exista posibilitatea curatirii dupa moarte o consideram noi gresita, ci un mod prea legalist, juridic, mercantil de a pune problema. Si ideea ca iadul poate fi deja vesnic pentru majoritatea oamenilor care mor (caci sa fim seriosi: cati mor spovediti de toate pacatele?)

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Fani71

Ca un lucru sa fie considerat astfel, trebuie sa existe mai mult consens patristic.

Şi cine stabileşte când există suficient context patristic sau dacă mai trebuie un pic de consens pentru a putea vorbi de un nivel suficient ?