"Terapia iertarii"

[Marimira]

"Tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept,tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit,orice fapta buna si orice lauda, aceea sa va insufleteasca" Filipeni 4,8

Ca toate care fiind bune si frumoase, trebuiesc inchinate si Dumnezeu!
Domnul nostru spune în Matei 12 „Cine nu este cu Mine este împotriva Mea, şi cine nu strânge cu Mine, risipeşte"

Am sa spun si mai simplu decat Zaharia (care a argumentat mult si in amanunt- dar corect);Mantuitorul Iisus Hristos a spus simplu "Cine nu este cu noi este impotriva noastra!" - referindu-se nu ad literam - ci la duhul lucrurilor zic eu.In sensul ca daca nu facem lucrurile in duhul credintei celei adevarate, inchinate lui Dumnezeu prin Hristos Mantuitorul nostru - atunci ele sunt inchinate altcuiva - nefiind inchinate Mantuitorului au alt duh! Pt ca nu putem sluji la doi domni si lui Dzeu si lui mamona!

Atentie dar la duhul incare facem lucrurile pt.ca daca nu le vom inchina lui Hristos ele sunt inchinate altcuiva!

Doamne lumineaza-ne ca sa primim lumina din lumina Ta si toate lucrurile noastre sa lefacem in duhul pacii, dar inchinate Tie!

[Marimira]

În prealabil postat de Marimira

"Tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept,tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit,orice fapta buna si orice lauda, aceea sa va insufleteasca" Filipeni 4,8

Ca toate care fiind bune si frumoase, trebuiesc inchinate si Dumnezeu!
Domnul nostru spune în Matei 12 „Cine nu este cu Mine este împotriva Mea, şi cine nu strânge cu Mine, risipeşte"

Am sa spun si mai simplu decat Zaharia (care a argumentat mult si in amanunt- dar corect);Mantuitorul Iisus Hristos a spus simplu "Cine nu este cu noi este impotriva noastra!" - referindu-se nu ad literam - ci la duhul lucrurilor zic eu.In sensul ca daca nu facem lucrurile in duhul credintei celei adevarate, inchinate lui Dumnezeu prin Hristos Mantuitorul nostru - atunci ele sunt inchinate altcuiva - nefiind inchinate Mantuitorului au alt duh! Pt ca nu putem sluji la doi domni si lui Dzeu si lui mamona!

Atentie dar la duhul incare facem lucrurile pt.ca daca nu le vom inchina lui Hristos ele sunt inchinate altcuiva!

Doamne lumineaza-ne ca sa primim lumina din lumina Ta si toate lucrurile noastre sa lefacem in duhul pacii, dar inchinate Tie!

* - cand m-am referit la duhul lucrurilor am uitat sa precizez ca ma refeream la metoda folosita de acel medic, ca nefiind conforma duhului ortodoxiei - noi fiind invatati de Mantuitorul sa cerem prin rugaciune toate cate avem nevoie de la Tatal in numele Sau.

Ex: Doamne Iisuse Hristoase, iarta-ma pe mine ca am gresit surorii mele X, si iart-o si pe X care mi-a gresit mie, te rog daruieste-i sanatate si toate cate ii sunt ei de trebuinta si de folos! Asa inteleg eu o rezolvare in duhul ortodoxiei.

[anna21]

1. Eu am ajuns la concluzia ca iertarea este extraordinar de grea.
Vorbesc de iertarea adevarata: adica un om care ti-a facut sau iti face rau sa-l iubesti cu adevarat si sa-i doresti mantuirea.
Oi fi eu f rea, dar am observat ca desi mi se parea ca am iertat pe x sau y (chiar am incercat, m-am spovedit, m-am rugat pt ei, nu i-am mai criticat, am oprit gandurile negative etc..), ei bine, cand am aflat ca ceva li s-a intamplat, am simtit o oarecare satisfactie" dar bineinteles, asa le trebuie". Ceea ce a indicat clar ca iertarea era doar in capul meu.

Apoi, mai este o categorie de oameni pe care nu-i putem ierta (decat daca ne smerim!): cei care ne fac bine si noi le rasplatim cu rau.
Apoi mai sunt cei care sunt mai putin "vrednici" decat noi (in mintea noastra, desigur), dar ne-o iau inainte fie in cariera, fie in bogatie, fie in bunatate si credinta! Greu de iertat si acestia.
Etc..


Sa spui: da, te iert, fara sa constientizezi MUNCA din spatele acestei iertari este o nebunie. Cand ierti pe cineva esti TU cel care te schimbi, si chiar te schimbi profund pt a ajunge la masura iertarii altora.

In general iertarea este confundata cu amabilitatea, politetea sau NEPASAREA.
Nu cred ca aceasta este iertarea adevarata.
(In plus, iertarea adevarata este nedespartita de smerenie)

2. Am observat ca orice idee insusita gresit, care are aparenta crestina dar in profunzime este straina de invavatura crestina.. va avea consecinte grave la un moment dat.
Eu nu inteleg acum exact care sunt consecintele terapiei iertarii prezentate aici, decat in parte. (Dar nici nu vreau sa aflu). Daca nu inteleg un lucru pana la capat (in consecinte) este mai precaut sa nu-l declar folositor.

[Marimira]

Eu inteleg lucrurile mut mai simplu:Ce ne cere Domnul pentru a ne putea ierta?
Sa ne para rau pentru pacatul comis, sa ne cerem iertare de la persoana careia am gresit si sa ne schimbam atitudinea.

Intr-adevar se pot crea si confuzii. In naivitatea mea (prosteasca!)eu iertam orice, oricui si oricand de dragul crestinismului, astfel incat am semanat confuzii si neintelegeri ceor care mi-au gresit;pt k nu si-au mai perceput uneori greselile aruncand spre mine stari sufletesti rele in sensu ca eu as exagera lucrurile si atunci iertarea acordata uneori in avans nu le-a folosit.

Si acum am o mare capacitate de a ierta dar in conditiile in care observ ca cea/cel care mi-a gresit se caieste, isi cere scuze, isi schimba atitudinea -altminteri cui foloseste?!

Dar la fe si duhovnicul procedeaza in scaunul spovedaniei; intreaba daca ne pare rau de toate pacatele, se propune si dispune abandonarea pacatului - schimbarea de atitudine deci a celui ce a gresit- si se cere iertare- urmand ca abia apoi duhovnicul sa faca dezlegarea - intelegand ca si Dzeu iarta daca indeplinim conditiile iertarii (abandonarea pacatului-schimbarea de atitudine, pocainta, urmand a cere iertare celui pe care l-am nedreptatit si lui Dzeu) - deci nu oricum, oricand si oriunde.