"Lui Hristos ii plac oamenii delicati"

[andreicozia]

În prealabil postat de Melissa

Papa se crede omologul lui Iisus, pe pamant....

Nu-i adevarat, Melissa, nu asculta ce spun gurile rele. Tot ce auzi despre papa de pe aici vine din invidie. Papa este un om inzestrat, extrem de induhovnicit si inteligent, crescut in credinta, expus la cultura universala cum nici un preot ortodox nici nu viseaza, este inconjurat de arta superioara, este initiat in misterele crestinismului, cunoaste toate secretele mistice ale paleocrestinilor si nu se crede nici un loctiitor ci un reprezentant a lui Hristos.
La ei el singur se considera reprezentant a lui Hristos iar restul catolicilor sunt slugi a le Mintuitorului pe cind in ortodoxie toti preotii daca-i intrebi sunt precum Papa, reprezentanti a lui Hristos si nici unul sluga...deci trage singura concluziile!

Papa o data pe an spala picioarele slugilor, ai nostrii se uita de sus si dau comenzi!

În prealabil postat de andreicozia

este initiat in misterele crestinismului, cunoaste toate secretele mistice ale paleocrestinilor !

care ar fi acelea? sa ni le spuna si noua, sa nu murim prosti.

Papa ca om este probabil okay. dar nu neaparat mai ceva decat oricare preot ortodox.

Oricum, cea care lasa de dorit este Institutia Papala, nu omul-papa.

[KANDIA]

Sunt destul de noua si putin cunoscatoare in invataturile ortodoxe dar am citit cele ce ati scris pe acest subiect...si -trecand peste relativitatea notiunilor de bine si rau-inteleg ca sunt doua cai propuse pentru a lupta cu raul: exemplul curateniei,blandetei si pocaintei personale sau atentionarea ceva mai incisiva,mai taioasa a celui ce greseste.Cei mai multi dintre noi alegem calea a doua care-i mai la indemana firii omenesti desi exemplul blandetii sugereaza o stapanire de sine si are o putere mai mare cred de a schimba ceva in ceilalti.Undeva intre aceste doua extreme se situeaza majoritatea actiunilor noastre si numai Bunul Dumnezeu ne poate lumina sa alegem calea care este mai potrivita intr-o anumita imprejurare in care ne aflam.Important este ca totul sa fie facut cu dragoste,poate asta-i singura constanta care nu trebuie sa lipseasca din noi niciodata.

[iustin10]

În prealabil postat de KANDIA

Sunt destul de noua si putin cunoscatoare in invataturile ortodoxe dar am citit cele ce ati scris pe acest subiect...si -trecand peste relativitatea notiunilor de bine si rau-inteleg ca sunt doua cai propuse pentru a lupta cu raul: exemplul curateniei,blandetei si pocaintei personale sau atentionarea ceva mai incisiva,mai taioasa a celui ce greseste.Cei mai multi dintre noi alegem calea a doua care-i mai la indemana firii omenesti desi exemplul blandetii sugereaza o stapanire de sine si are o putere mai mare cred de a schimba ceva in ceilalti.Undeva intre aceste doua extreme se situeaza majoritatea actiunilor noastre si numai Bunul Dumnezeu ne poate lumina sa alegem calea care este mai potrivita intr-o anumita imprejurare in care ne aflam.Important este ca totul sa fie facut cu dragoste,poate asta-i singura constanta care nu trebuie sa lipseasca din noi niciodata.

Atentionarea incisiva a celorlalti ,de cele mai multe ori e inutila.Pentru ca ea sa aiba efect,trebuie sa ai un ascendent asupra celuilalt,sa stie ca tu esti mai bun,mai credincios,si mai ales ca faci cele ce ii atragi lui atentia.Si nu numai acelea...Daca ii zici:nu fura! nu e suficient ca tu sa nu furi.Caci el se va lua de orice defect care il ai.Tre sa fi aproape sfant,macar in ochii lui,ca intradevar sa aiba efect indemnul tau.
Altfel,daca nu are roade,atentionarea asupra celuilalt,e simpla satisfacere a orgoliului propriu,ceva in genul "i-am zis-o!"
Exemplul propriu,blandetea,daruirea fata de celalalt au roade mult mai mari,si putere mult mai mare de a schimba pe celalalt.Problema nu este insa care din aceste atitudini le alegem,ci,daca suntem in stare si stim sa avem acea blandete si lumina ,care atrage ca un magnet sufletele cele mai pacatoase. Caci orice vorbe mestesugite am avea,sufletul ne tradeaza...

[KANDIA]

În prealabil postat de iustin10

Atentionarea incisiva a celorlalti ,de cele mai multe ori e inutila.Pentru ca ea sa aiba efect,trebuie sa ai un ascendent asupra celuilalt,sa stie ca tu esti mai bun,mai credincios,si mai ales ca faci cele ce ii atragi lui atentia.Si nu numai acelea...Daca ii zici:nu fura! nu e suficient ca tu sa nu furi.Caci el se va lua de orice defect care il ai.Tre sa fi aproape sfant,macar in ochii lui,ca intradevar sa aiba efect indemnul tau.
Altfel,daca nu are roade,atentionarea asupra celuilalt,e simpla satisfacere a orgoliului propriu,ceva in genul "i-am zis-o!"
Exemplul propriu,blandetea,daruirea fata de celalalt au roade mult mai mari,si putere mult mai mare de a schimba pe celalalt.Problema nu este insa care din aceste atitudini le alegem,ci,daca suntem in stare si stim sa avem acea blandete si lumina ,care atrage ca un magnet sufletele cele mai pacatoase. Caci orice vorbe mestesugite am avea,sufletul ne tradeaza...

Mi-a venit in minte acum inca o cale de face pe cineva sa stie ca greseste: pildele.Poate daca-i spui o poveste despre cineva care facea aceeasi greseala si care a suferit dupa aceea poate ca ceva ceva se poate indrepta.Dar asta presupune o oarecare bunavointa a celui ce greseste de a te asculta pana la capat si o oarecare intelepciune de a analiza povestea.

Este si o vorba despre asta: cei intelepti invata din greselile altora,oamenii obisnuiti invata doar din greselile proprii iar...prostii...nu invata niciodata...

[Rodica50]

Spune N Steindhart:"Hristos este boier". Spune mult :marinimie.

[Marius22]

Propriu crestinului este a mustra pe celalalt cu "duhul blandetii". Ce e mai putin sau mai mult decat atat, tinde fie spre indiferenta, fie spre exagerare.

[tabitha]

În prealabil postat de iustin10

Atentionarea incisiva a celorlalti ,de cele mai multe ori e inutila. [..]
Exemplul propriu,blandetea,daruirea fata de celalalt au roade mult mai mari,si putere mult mai mare de a schimba pe celalalt.Problema nu este insa care din aceste atitudini le alegem,ci,daca suntem in stare si stim sa avem acea blandete si lumina ,care atrage ca un magnet sufletele cele mai pacatoase. Caci orice vorbe mestesugite am avea,sufletul ne tradeaza...

Mi-a placut foarte mult ce ai scris pe acest subiect. Tu si alti cativa. E greu de dobandit acea blandete launtrica, mai ales in lumea asta moderna in care ne facem viata. Rugaciunea este pana la urma cea care ne modeleaza sufletul, si ce pacat ca nu ii acordam timpul pe care il merita. Sa ne ajute Dumnezeu sa fim mai buni.

[andreicozia]

În prealabil postat de mirelat

care ar fi acelea? sa ni le spuna si noua, sa nu murim prosti.

.

Mirela, noi oamenii simplii ne dam in cap unii la altii de sute de ani, din discutii pe baza unei Biblii deja "dramuite" si "aranjate" pentru mintea noastra simpla. Tu realizezi ce s-ar intimpla daca am afla adevarul.

Papa a vorbit bine prin gura unui actor intr-un film spunind:

"You want he Truth???, ....YOU CAN'T HANDLE THE TRUTH"!!!"

traducere:
Vrei sa stii adevarul... Tu nu esti pregatit pentru a auzi adevarul!

În prealabil postat de andreicozia

Papa o data pe an spala picioarele slugilor, ai nostrii se uita de sus si dau comenzi!

Acum incep eu .....orice zici tu, mie NU mi se pare in regula, SA PROGRAMEZI o SEMRENIE...adica 1 data pe an, speli picioarele slugilor...( eu sper totusi ca papa nu ii considera slugile lui)..De ce sa o faci? Gasesc un singur raspuns!Pentru ca te compari cu Iisus! Ceea ce face papa ,nu mi se pare un gest de smerenie,mai mult un gest de maimuta...pentru ca imita ceva ,care ar trebui sa vina din interior! Spontan! Gesturile de smerenie,cat si cele de milostenie, trebuie sa vina din inima, instantaneu.Pentru ca asa simti, nu pentru ca asa a facut Iisus sau pentru ca asa e bine sau asa trebuie,sau asa scrie undeva.
Ai vazut fotografia unde cersetorul Dobri Dobrev, pupa mana unui copil????????Acel gest, vine spontan,fara programare si vine direct din sufletul lui scaldat in lumina! Are mult mai multa dragoste si smerenie decat acea zi 1 data pe an, cand papa spala picioarele slugilor.
Parerea mea!