Planificarea familiala - viziunea ortodoxa

[Fani71]

În prealabil postat de I.Calin

Te rog să mă ierți că te-am făcut să mă înțelegi greșit. N-am vorbit în batjocură de relația trupească dintre cei doi, am ales acea expresie din obișnuință (e modul meu de a mă exprima cu privire la relația sexuală, poate greșesc, dar cei din imediata mea vecinătate mă cunosc, oricum m-ai făcut "să-mi iau seama": nu toată lumea știe cum vorbesc și mă comport eu). Dar nu ca ironie sau batjocură. Și mie mi se pare la fel de urât și nedemn să batjocorești ceea ce Dumnezeu a unit ("vor deveni un singur trup"). Încă o dată, scuze.

Accept scuzele. ;-)
Sunt sensibilizata pt problema asta pt ca am impresia ca multi de pe acest sit considera crestin sa vezi in unirea trupeasca ceva aproape murdar.

[AlinB]

În prealabil postat de I.Calin

Nu știu ce să zic, dar nu mi se pare paradoxal că Dumnezeu nu-mi mai dă.

De ce crezi ca nu-ti mai da atunci?

[I.Calin]

Doamne ajută!

[George.m]

Nu trebuie sa uitam ca unirea sotilor reprezinta un dar primit de la Dumnezeu. Nu-i bine sa-l desconsidere, ci sa se bucure de el.

Sfantul Maxim Marturisitorul spunea ca cel ce se apropie de femeie fara scopul de a avea copii, desfraneaza. Asta e tinta. Cred ca aici trebuie sa se ajunga in casatorie. Ne casatorim pentru a evita desfranarea si ajungem la unirea conjugala in scopul zamislirii. E un drum anevoios, greu, dar care trebuie parcurs.

Referitor la zamislire, nu Dumnezeu e Cel ce creeaza copilul? Mai mult, El gandeste fiecare copil inainte de a-l crea, nimic nu e intamplator. Inseamna ca El planifica aducerea acestuia la existenta. De ce intervenim noi brutal, socotind ca nu-s bani, nu e spatiu etc.? Cumva, Ii spunem: Doamne, Tu nu prea Te pricepi, lasa-ne pe noi, ca planificam mai bine.

[windorin]

În prealabil postat de Fani71

A avea mai multi decat cei doi pe care ii avem ar fi iresponsabil.
Sau fie, ar fi o lasare totala in voia lui Dumnezeu, de care nu suntem in stare.
...
Esti foarte idealist, esti casatorit de curand, ai un copil (care inca nu umbla in patru labe).
Asteapta sa ai cativa pana sa judeci.
...
Dar eu am ajuns la convingerea ca este mai degraba o vocatie. Nu o 'obligatie crestina'.

Sa inteleg ca "iresponsabilitatea" este o alta varianta a "lasarii in voia lui Dumnezeu".

Unde am judecat ? Sau... poate te simti judecata ?!

Da, momentan am unul... si dau slava lui Dumnezeu pentru a'mi fi dat sa vad casatoria in lumina harului.
Mandrie ?! Ia'o cum vrei. Insa iti spun, de vrei sa auzi... casatoria nu este departe de monahism.

În prealabil postat de AlinB

Ceea ce spuneti e mai mult poezie decat practica.
Dar stiti dvs., genul de poezie romantica care n-are nici o legatura cu realitatea.
Retele propuse de dvs. sunt extraordinare, superbe, dar nerealiste, in sensul ca realitatea de cuplu nu se potriveste intotdeuna cu poezia.

Sa inteleg ca nu iti place poezia... o consideri ireala si ne'practica.
In cartea "Republica", care vorbeste despre orasul ideal, Platon interzice prezenta poetilor. Oare iti dai seama de ce ?

Viata mea este cat se poate de practica, altfel nu mi'as permite sa vorbesc.

"Realitatea de cuplu" suna... bizar, desi inteleg ce spui.
Cuplu implica numai doi, dar vezi tu... casatoria nu este "cuplu", caci ea nu poate implica niciodata doar doi.

În prealabil postat de Fani71

Nu scrie nicaieri ca omului nu ii este ingaduit sa hotarasca ce ia din ce i se ofera.

Multe nu sunt scrise pe hartie.

În prealabil postat de Fani71

"hâța-hâța" (I.Calin) Asta vezi tu in unirea trupeasca dintre doi oameni casatoriti in fata lui Dumnezeu?
Unire despre care se spune la slujba 'pat neintinat'?

Oare, prezervativul mai pastreaza patul neintinat ?!

În prealabil postat de George.m

Sfantul Maxim Marturisitorul spunea ca cel ce se apropie de femeie fara scopul de a avea copii, desfraneaza. Asta e tinta. Cred ca aici trebuie sa se ajunga in casatorie. Ne casatorim pentru a evita desfranarea si ajungem la unirea conjugala in scopul zamislirii. E un drum anevoios, greu, dar care trebuie parcurs.

Referitor la zamislire, nu Dumnezeu e Cel ce creeaza copilul? Mai mult, El gandeste fiecare copil inainte de a-l crea, nimic nu e intamplator. Inseamna ca El planifica aducerea acestuia la existenta. De ce intervenim noi brutal, socotind ca nu-s bani, nu e spatiu etc.? Cumva, Ii spunem: Doamne, Tu nu prea Te pricepi, lasa-ne pe noi, ca planificam mai bine.

Iti multumesc pentru cuvant. Chiar aveam nevoie de putina "poezie", cum mai sus a fost numita.

Ma iertati ca am varbit "idealist", desi... cuvantul lui Hristos "fiti desavarsiti" (Matei 5, 48) tot idealist o fi ?!

Ma retrag din acest topic.
Pace si bucurie sa ne dea Domnul, tuturor.

[Fani71]

În prealabil postat de windorin

Sa inteleg ca "iresponsabilitatea" este o alta varianta a "lasarii in voia lui Dumnezeu".

Unde am judecat ? Sau... poate te simti judecata ?!

Da, momentan am unul... si dau slava lui Dumnezeu pentru a'mi fi dat sa vad casatoria in lumina harului.
Mandrie ?! Ia'o cum vrei. Insa iti spun, de vrei sa auzi... casatoria nu este departe de monahism.

In primul rand, ma mir de tine, windorin. Esti cunoscut pe acest forum pentru echilibru si blandete - dar deodata, la acest subiect, iti iesi din fire.
De ce nu te poti arata si aici la fel de rabdator ca de obicei?

In al doilea, sigur ca m-am simtit judecata, din moment ce ai scris, ca raspuns la argumentele mele despre diverse situatii in care este mai degraba responsabil sa limitezi numarul de copii, ca 'ne ascundem in spatele acestor lucruri' cand nu ne convine. Dar sigur nu ma supar, pentru ca, sigur, ar fi putut fi adevarat. In cazul meu, nu cred ca este.

În prealabil postat de windorin

"Realitatea de cuplu" suna... bizar, desi inteleg ce spui.
Cuplu implica numai doi, dar vezi tu... casatoria nu este "cuplu", caci ea nu poate implica niciodata doar doi.

Exista si cupluri mai putin ideal crestine pe lumea asta. Exista multe situatii neideale, chiar si in cuplurile crestine, care il pun pe Dumnezeu la mijloc.

În prealabil postat de windorin

Oare, prezervativul mai pastreaza patul neintinat ?!

In anumite situatii, da.

In orice caz, iti doresc sa iti dea Dumnezeu copii pe care sa ii cresti cu dragoste, si sa poti trai ceea ce predici.
Admir oamenii care gandesc ca tine pentru familia lor, si si traiesc asa, insa nu cred ca este bine sa ii judece pe altii.

[lore86]

În prealabil postat de AlinB

Bine spus, ba avand "ispita" langa tine la o intindere de mana, cei care reusesc sa tina toata lista, cred ca sunt si mai virtuosi decat calugarii la capitolul asta.

Chestia cu posturile ca "planing familial" trebuia sa fie o gluma cu iz ortodox insa se pare ca unii au luat-o in serios.

Este nevoie doar de o singura zi pe an ca sa concepi un copil ce sa mai vorbim de 2-3 in fiecare luna.

Degeaba faci abstinenta 30 zile din 31 (pe luna), pentru un cuplu normal dpdv al fertilitatii este suficient ca intr-un an de zile sa iasa cel putin un copil.

Dar ce faci cand ies 4? Poti sa continuii tot asa?
La intrebarea asta pot sa raspunda cei care au minim doi copii.

pot spune ca ex meu a confirmat regula .e nevoie de o singura zi pe an ca sa apara un copil. si, in caz ca nu eram convinsa am repetat povestea de 3 ori.deci nu are cum sa fie coincidenta.
acum, lasand gluma la o parte, cand iit apar copiii unii dupa altii, iti dai seama ca poate ai o fertilitate crescuta si asta ar insemna copii in fiecare an.As vrea sa vorbeasca vitejii dupa trei copii sau mai mult...

[sophia]

1. Nici la cei cu fertilitate normala nu este suficienta ziua si copilul conceput, pentru ca se stie ca femeia are zilele ei de fertilitate si in plus nu fiecare ciclu este fertil (nu intru aici in explicatii de anatomie si fiziologie).

2. Planificarea familiala este ceva complex si sensibil.
Nu stiu unde scrie in scripturi (cele originale de la Iisus citire), despre asta si nu cred ca sunt scrise astfel de norme uz privat si personal (in cuplu).
Nici nu se poate de fapt, pentru ca Dumnezeu nu a creat oamenii la indigo, sau la stanta, ci fiecare suntem altfel.
Ce se potriveste unuia, nu este bun altuia.

3. Religia (Iisus) ne da poate niste reguli generale de bun simt, dar care trebuie si adaptate personal, din motivele scrise mai sus.

4. Incerc sa-i inteleg pe fiecare din cei ce scriu aici. Windorin scrie din experienta lui de proaspat casatorit si tatic. Are abia primul copil. sa vedem ce va scrie dupa al 4-lea, si al n-lea.
Altul care nu vrea copii scrie altfel, altul care vrea si nu poate avea copil scrie si el altfel, altul care este bolnav si amarat si nu poate creste copii, scrie altfel, in fine altul care face copii bolnavi si anormali scrie altfel. Fiecare se ghideaza dupa situatia, sentimentele si experienta de moment, sau in anumite cazuri mai indelunga (aceia fara copii din diverse motive).
Nu vad ce rost are sa ne dam in cap unul altuia aici, fara a cunoaste povestea si necazurile fiecaruia.

5. Ar exista si solutii concrete reale, daca ar participa la asta si biserica (institutie si personal), statul, fie care din noi. Dar asa, numai cu o lege/dogma si aia necunoscuta de fapt in acest domeniu (ca Iisus nu a scris vreo pilda in acest sens, sau altceva in Biblie), nu se poate face nimic.

Eu am concret doua situatii sa va povestesc.

Una este dintr-o revista:
http://www.formula-as.ro/2010/949/sc...e-onoare-13219

Daca s-ar proceda asa si acum, nu ar mai fi case de copii si ar fi toti fericiti si s-ar respecta si legile scrise de voi aici.
Cei care pot sa fac copii, sa-i faca si daca nu-i pot creste, sa-i dea la altii care nu au si se vor bucura si le vor darui familii bune.

O alta situatie, legata de alt aspect:
Ieri am ascultat o discutie la televizor, pe teme medicale de fapt si unul din puncte a fost PID (diagnosticul de preimplantare).
Un preot se opunea impreuna cu alt etician. Argumente cam neclare.
O tanara a spus povestea ( avea o anomalie genetica si pierdea copii, plus ca si cei nascuti nu ar fi avut sanse sa traiasca mai mult de un an). A facut PID, de fapt interzis inca aici, dar aprobat de justitie ulterior.
Rezultatul: o mandrete de fetita.
Un alt domn mai in varsta suferea ddin copilarie de o boala genetica urata. O suferinta continua de aproape 60 ani. Asa ceva nu si-ar fi dorit, ar fi preferat sa nu existe. Nu mai intru in detalii, pe care le-a povestit, mai impresionante.

Din nou spun: trebuie analizat din toate punctele de vedere, adica luat in considerare toate partile implicate si pe urma emis o judecata.

Din discutii lipseste mereu parerea copilului/copiilor. Pe ei nu-i intreaba nimeni daca le place asa cum traiesc, daca sunt fericiti asa, ce si-ar fi dorit mai mult, cati frati/surori, cu boala/handicapt sau nu.
Si sa nu-mi spuneti ca parintii decid pentru copii. Nu este corect. La un moment dat ei dispar si copii raman si adeseori cu traume.
Ei traiesc in lipsuri, sau sunt batuti, abandonati prin orfelinate si in gari, sau nu mai au copilarie ca sa-si creasca fratii mai mici si sa raspunda de ei, nu-si realizeaza propriile visuri.
Ei sunt cei care suporta suferinte indelungate, operatii, tratamente, dureri, spitale (si nu parintii in primul rand), ei sunt cei care nu pot duce o viata normala, se rade de ei, sau sunt marginalizati. Ei si nu parintii.

Cum puteti sa le explicati lor apoi deciziile astea? Ca eu ca parinte, ma intereseaza numai un lucru, si fac copii cu nemiluita ca n-am voie protectie, sau abstinenta, ca nu am voie sa fac tratament la medic sau PID, ca sunt nevoit sa-l nasc bolnav si nenorocit, ca n-am cu ce sa-i cresc.

[sophia]

Am uitat sa scriu ceva la inceput.

Sa definim mai intai planificarea familiala.
Dupa parerea mea ea cuprinde asa:

1. Procreere: cati, cand, in ce conditii
Si aici: pentru cei cu fertilitate normala, cei cu supra-fertilitate, cei cu lipsa de fertilitate.
Si: conditii de sanatate (inclusiv dependente, sanatate mintala etc.), sociale(profesie, viata sociala, familie largita, etc.) , materiale.

2. Tratamente medicale, PID si adoptie, pentru cei cu infertilitate, cu boli genetice. Avortul din motive medicale ar intra si el aici.
Si contraceptie pentru cei cu fertilitate normala si supra-fertilitate.

3. Probleme de natura religioasa, fiindca suntem pe acest forum: abstinenta, post, etc.

Intrebarea deschisa (pentru mine cel putin) este cum face Dumnezeu plandificarea asta: cat si cui ii da si de ce asa. De la cine ia inapoi (copii morti)
Si tot El stabileste si limiteaza numarul populatie pana la urma, prin boli, calamitati, moarte, etc.

Inainte vreme se faceau multi copii in familie, dar ramaneau putini in viata (daca ramanea vreunul). Alt semn de intrebare.

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de sophia

Sa definim mai intai planificarea familiala.

Planificarea familială este un ansamblu de procedee şi practici care ajută cuplurile să aibă numărul dorit de copii sănătoşi, în perioadele dorite.

Mihnea Dragomir
competenţă certificată în planificare familială.