Catolicii din Sapanta vor sa ia Biserica si Cimitirul Vesel

[I.Calin]

În prealabil postat de Erethorn

Reprezenta ceea ce reprezintă şi acum - dreptul de proprietate în deplinătatea sa, cu atributele posesiuei, folosinţei şi dispoziţiei.

Cioc-cioc, se poate? Dreptul de proprietate = posesie, folosință, dispoziție și uzufruct?

[Erethorn]

În prealabil postat de I.Calin

Cioc-cioc, se poate? Dreptul de proprietate = posesie, folosință, dispoziție și uzufruct?

Nu - uzufructul este un dezmembrământ al dreptului de proprietate. Cele trei coordonate fundamentale sunt cele pe care deja le-am enumerat.

[I.Calin]

În prealabil postat de Erethorn

Nu - uzufructul este un dezmembrământ al dreptului de proprietate. Cele trei coordonate fundamentale sunt cele pe care deja le-am enumerat.

Și dacă "uzufructul este un dezmembrământ al dreptului de proprietate", celelalte trei (posesie, folosință, dispoziție) sunt atribute sau altceva? Atunci care este diferența dintre "dezmembrământ" și atribut / altceva? Nu sunt atunci și celelalte trei "dezmembrământ"e sau toate patru sunt atribute ale dreptului de proprietate?

[Erethorn]

În prealabil postat de I.Calin

Și dacă "uzufructul este un dezmembrământ al dreptului de proprietate", celelalte trei (posesie, folosință, dispoziție) sunt atribute sau altceva? Atunci care este diferența dintre "dezmembrământ" și atribut / altceva?

Iată diferenţa:

1. Xcsulescu este proprietarul bunului y. Aceasta înseamnă că se bucură de toate cele trei atribute:
A. Posesia - adică are dreptul să ţină bunul la el, sa-l posede;
B. Folosinţa - adică are dreptul să folosească bunul, să îl utilizeze (să are pământul, să mulgă vaca, să se uite la televizor, să culeagă fructe din pom);
C. Dispoziţia - adică are dreptul să dispună de bun, să-l vândă, să-l doneze, să-l arunce pe gârlă, ce vrea el.

2. Ygreculescu primeşte de la xulescu uzufructul asupra bunului y.
Aceasta înseamnă că el are dreptul să folosească şi să posede bunul, dar nu să-l înstrăineze. Xulescu rămâne nud-proprietar şi are dreptul de dispoziţie asupra bunului, cu condiţia să respecte uzufructul lui Ygreculescu.

Dreptul de proprietate s-a "dezmembrat" temporar, deoarece anumite atribute ale sale au trecut în seama altui subiect de drept.

[I.Calin]

În prealabil postat de Erethorn

Iată diferenţa:

1. Xcsulescu este proprietarul bunului y. Aceasta înseamnă că se bucură de toate cele trei atribute:
A. Posesia - adică are dreptul să ţină bunul la el, sa-l posede;
B. Folosinţa - adică are dreptul să folosească bunul, să îl utilizeze (să are pământul, să mulgă vaca, să se uite la televizor, să culeagă fructe din pom);
C. Dispoziţia - adică are dreptul să dispună de bun, să-l vândă, să-l doneze, să-l arunce pe gârlă, ce vrea el.

2. Ygreculescu primeşte de la xulescu uzufructul asupra bunului y.
Aceasta înseamnă că el are dreptul să folosească şi să posede bunul, dar nu să-l înstrăineze. Xulescu rămâne nud-proprietar şi are dreptul de dispoziţie asupra bunului, cu condiţia să respecte uzufructul lui Ygreculescu.

Dreptul de proprietate s-a "dezmembrat" temporar, deoarece anumite atribute ale sale au trecut în seama altui subiect de drept.

Iertare că insist:
Xcsulescu este proprietarul bunului y (apartament), bun pe care-l închiriază lui Ygreculescu care astfel primește dreptul de folosință asupra bunului y (apartament), deci Xcsulescu nu pierde dreptul de folosință, oare, pe perioada contractului? Și în acest caz, nu se întâmplă ceea ce ați afirmat mai sus: dreptul de proprietate s-a "dezmembrat" temporar, deoarece anumite atribute ale sale au trecut în seama altui subiect de drept, adică, atributul de folosință are aceleași caracteristici ca "dezmembrământ" - uzufructul (ca și în exemplul dat de dvs.). Și din acest punct de vedere, logic, de ce unul este numit atribut și celălat "dezmembrământ"?

P.S. Să înțeleg, oare, că e încă un caz în care logica juridică nu are nimic sau are prea puțin de a face cu logica naturală (aristotelică)?

[Erethorn]

Deoarece ceea ce numim "dezmembrăminte ale dreptului de proprietate" îmbracă forma unor veritabile drepturi reale.

Uzufructul, de exemplu, sau servitutea se înscriu spre opozabilitate în Cartea funciară; locaţiunea (închirierea) - nu.

În cazul închirierii unui apartament, nu avem de-a face cu dobândirea unui drept real de către chiriaş. El este doar titularul unei obligaţii de a face - proprietarul apartamentului este obligat să-i permită să locuiască acolo (în altă accepţiune, este titularul unui drept de creanţă împotriva locatorului) - cu toate consecinţele ce decurg de aici - apărarea uzufructului pe calea acţiunilor reale, posibilitatea de a-l dobândi prin posesie achizitivă etc.

[I.Calin]

În prealabil postat de Erethorn

Deoarece ceea ce numim "dezmembrăminte ale dreptului de proprietate" îmbracă forma unor veritabile drepturi reale.

Uzufructul, de exemplu, sau servitutea se înscriu spre opozabilitate în Cartea funciară; locaţiunea (închirierea) - nu.

În cazul închirierii unui apartament, nu avem de-a face cu dobândirea unui drept real de către chiriaş. El este doar titularul unei obligaţii de a face - proprietarul apartamentului este obligat să-i permită să locuiască acolo (în altă accepţiune, este titularul unui drept de creanţă împotriva locatorului) - cu toate consecinţele ce decurg de aici - apărarea uzufructului pe calea acţiunilor reale, posibilitatea de a-l dobândi prin posesie achizitivă etc.

OK, atunci să înțeleg că în cazul unui imobil, teren, proprietăți, în general, dacă obții drept de uzufruct (se poate așa ceva?) ești, practic stăpân pe acel imobil cu condiția să nu îl vinzi sau subînchiriezi?
Nu de alta, dar chiar vreau să mă lămuresc dacă există o diferență reală între "dezmembrămintele dreptului de proprietate" și atributele dreptului de proprietate.