Madalina Manole

[heaven]

În prealabil postat de gabriela8

Eu cred ca iubirea de sine, o iubire exagerata a impins-o la acest gest despre care nu cred ca avea habar ce inseamna iar acum ca stie nu are cum sa mai indrepte lucrurile...

Spui asta pentru ca tu confunzi iubirea de sine cu egoismul.Sinucigasii nu au iubire de sine,tocmai de asta ajung in acest punct mort pentru ca nu mai pot face pace cu ei insisi si nu se pot iubi si accepta asa cum sunt.

[CalmDown]

În prealabil postat de heaven

Spui asta pentru ca tu confunzi iubirea de sine cu egoismul.Sinucigasii nu au iubire de sine,tocmai de asta ajung in acest punct mort pentru ca nu mai pot face pace cu ei insisi si nu se pot iubi si accepta asa cum sunt.

EGOÍSM n. Trăsătură morală care pune mai presus de toate interesele personale; iubire excesivă de sine. Noul dicționar explicativ al limbii române, Litera Internațional, Editura Litera Internațional, 2002

Doamne ajută!

[heaven]

În prealabil postat de CalmDown

EGOÍSM n. Trăsătură morală care pune mai presus de toate interesele personale; iubire excesivă de sine. Noul dicționar explicativ al limbii române, Litera Internațional, Editura Litera Internațional, 2002

Doamne ajută!

Draga prietene,daca tu iti imaginezi ca vei intelege sufletele oamenilor din niste definitii seci ale DEX-ului,te inseli.
In realitate,nici nu cred ca ti-ai dori sa intelegi sufletele oamenilor cu adevarat pentru ca acest lucru cere o deschidere spirituala pe care,probabil,in prezent nu o ai sau nu doresti sa o ai si poate,de ce nu,ceva cunostinte de psihologie,pentru ca am vazut ca oricum obisnuiesti sa atingi aceasta sfera in postarile tale.
Cam asta inseamna,foarte foarte pe scurt STIMA DE SINE cu cele trei componente ale sale,iubirea de sine (cea mai importanta),conceptia despre sine si increderea in sine:

"STIMA DE SINE

Stima de sine se bazeaza pe trei componente: Increderea in sine, conceptia de spre sine, iubirea de sine. O buna dozare a fiecareia dintre aceste trei componente este indispensabila pentru a obtine o stima de sine armonioasa. Intre cele trei componente ale stimei de sine exista legaturi de interdependenta: iubirea de sine (a te respecta indiferent de ceea ce ti s-a intamplat) faciliteaza o conceptie despre sine pozitiva (a crede in capacitatile tale, a te proiecta in viitor) care la randul sau, influenteaza favorabil increderea de sine ( a actiona fara teama excesiva de esec si de judecata altuia).

IUBIREA DE SINE Este elementul cel mai important. A ne stima inseamna a ne evalua. Dar a ne iubi nu suporta nici o conditie: ne iubim in ciuda defectelor si limitelor, in ciuda esecurilor si infrangerilor, pur si simplu pentru ca o voce interioara, timida, ne spune ca suntem demni de iubire si respect. Aceasta iubire neconditionata nu depinde de performantele noastre, ea aratand ca ne putem regrupa dupa esecuri. Ea nu ne fereste de suferinta sau de indoiala in cazul unor dificultati, dar ne apara de disperare. Iubirea de sine depinde in mare parte de dragostea pe care ne-au impartasit-o familia noastre atunci cand eram copii, si de "hrana afectiva", care ne-a fost daruita.

CONCEPTIA DESPRE SINE Parerea pe care o avem despre noi, aceasta evaluare fondata sau mai putin fondata, a calitatilor si defectelor noastre, este al doilea stalp al stimei de sine. Nu este vorba doar de cunoasterea de sine; importanta nu este realitatea lucrurilor, ci convingerea de a fi detinatori ai calitatilor sau defectelor, ai potentialitatilor si limitelor. Este un fenomen in care subiectivitatea joaca un rol esential. Aceasta conceptie pe care o avem despre noi insine o datoram mediului nostru familial si in special proiectelor pe care parintii nostri le fac pentru noi. In unele cazuri copii sunt impovarati in mod inconstient de catre parinti si indeplineasc ceea ce ei insisi nu au putut sau nu au stiut sa realizeze in viata lor. Este ceea ce se numeste "copilul insarcinat cu o misiune".

INCREDEREA IN SINE A treia componenta a stimei de sine, increderea in sine se aplica in special la actele noastre. A fi increzator, inseamna, a considera ca esti capabil sa actionezi intr-o maniera adecvata in situatiile importante (Lelord, C.Andre, 1999). Contrar iubirii de sine, si mai ales, conceptiei de sine, increderea in sine nu este prea dificil de identificat; pentru aceasta este suficient doar sa te intalnesti frecvent cu persoana, sa observi cum se comporta in situatii noi sau neprevazute, in care exista o miza, sau daca este coplesita de dificultati in realizarea a ceea ce are de indeplinit. Increderea in sine provine in principal din modul de educatie transmisa de familie sau de scoala. "

Tu te iubesti pe tine Calm Down?

[heaven]

În prealabil postat de radianca

Cu respectul cuvenit, vreau sa va scriu, ca am avut in familie un asemenea trist episod in urma cu 15 ani, timp in care a trebuit sa-mi explic ceea ce am trait, pentru a putea accepta viatza care s-a scurs de atunci, pentru cei ramasi aici.
Nu-si au rostul judecatzi aspre, nu trebuie cautatzi vinovatzi, nu trebuie nimeni facut raspunzator de o asmenea alegere, a celui care a comis suicid. Nimic din toate acestea nu ajuta la sustzinerea vietzii, care-si continua cursul pentru cei ramasi in urma. Acestia sunt cei mai greu incercatzi, iar punerea lor la bara acuzarii, transferarea vinei asupra lor nu le ajuta cu nimic, ci dimpotriva.
Depresia este o boala cumplita, inseamna pierderea legaturii cu Divinitatea, asta in cazul in care aceasta legatura a existat, sadita cu grija si responsabilitate de cei ce au format educatzia sinucigasului(ei), in anii mici ai copilariei.Acolo trebuie cautata samantza de rau, cand nu s-a lucrat in sensul Credintzei adevarate, cand copilului nu i s-au dat armele de care are nevoie mai tarziu, pentru a lupta cu el insusi. Aceasta este singura, unica explicatzie pe care o dau psihologii cand sondeaza subconstientul unui pacient. Cand se ajunge insa la boala, deci psihiatrie, medicul de specialitate are cea mai grea sarcina, pt a descoperi granitza constient-subconstient, cand vointza este anihilata, daca credintza nu exista, subconstientul nu te mai ajuta, si de aici gandul obsesiv care pune stapanire pe constient, distruge. Astfel se ajunge la finalizarea , la punerea in practica a gandului suicidar!
A comenta pe baza unui asemenea subiect, cu vehementza, este o mare eroare, deoarece o minte sintetica, sanatoasa nu poate judeca, nici nu are caderea(decat in cazul unei pregatiri de specialitate) de a intzelege o minte bolnava.
Pentru acesti nefericitzi ai sortzii, suflete pierdute de Dumnezeu vor trebui rugaciuni facute cu lacrimi de pocaintza de catre cei ramasi, iertatzi de familie si de Biserica in primul rand, nicidecum marginalizatzi, infieratzi de judecata aspra. Nimeni nu are caderea sa judece pe nimeni, numai Dumnezeu are acest drept. Ajunge raul zilei ce-a tecut!
Daca nu ne vom ierta si ajuta unii pe altzii in acst sens, lumea este pierduta. Iata ca deja acest lucru se intampla!
Dumnezeu s-o ierte, s-o odihneasca in pacea Lui divina, iar noua sa ne dea gandul cel bun! AMIN!!!

Imi pare rau ca a trebuit sa treceti prin asa ceva....cu siguranta este o mare incercare pentru cei ramasi in viata.
Din pacate aceste suflete chinuite sunt intelese doar de cei care ai trecut prin asa ceva ei insisi,cei care au trait alaturi de un astfel de om si suferinta lui sau de catre oamenii care au o mare disponibilitate sufleteasca.
Mi-as dori ca tot mai multi sa isi deschida ochii mintii si ai sufletului cu iubire si compasiune,pentru ca doar asa poate fi vindecata aceasta omenire bolnava...

[CalmDown]

În prealabil postat de heaven

Tu te iubesti pe tine Calm Down?

Nu prea am timp să mă gândesc la asta. Am un serviciu, trebuie să-mi câștig existența, fiindcă nu mi-e prea ușor (alții îmi spun că n-ar putea trăi cu veniturile mele, mă rog e vorba de percepție și de ceea ce-ți dorești de la viață), trebuie să răspund solicitărilor lu' fi' mea, lu' fi' miu (care au nevoie de ajutor la școală), soției, părinților și socrilor care sunt extrem de bolnavi, trebuie să dau iubire, fiindcă am primit destulă până acum.
Dar, dacă tot ați pus întrebarea aceasta și dacă mă gândesc bine, cred că nu mă iubesc: nu am poftă să mă sinucid fiindcă ceilalți nu pot să înțeleagă cât sunt eu de deștept, arătos, bun, capabil, chipeș, competent, destoinic, dotat, experimentat, falnic, frumos, grandios, impozant, impresionant, impunător, încercat, înțelept, înzestrat, maiestuos, măreț, minunat, pregătit, priceput, semeț, splendid, strălucitor, valoros, versat, vrednic, în definitiv, Doamne iartă-mă, sunt prea mândru ca să mă sinucid. (totuși, dezbaterea de aici este despre Mădălina Manole).
În cazul Mădălinei Manole, doriți să vorbesc de schizofrenie sau sindrom discordant? Oricum, discuția despre sinucigașa asta mă plictisește deja.
Am cunoscut în urmă un băiat de 16 ani care s-a sinucis (tatăl murise cu puțin în urmă, maică-sa alcoolică) și nimeni nu a pomenit nimic nici în ziarele locale.


Doamne ajută!

P.S. 1. Nu vreau să pară o jignire (așa cum încercați dvs. ceva mai sus: "acest lucru cere o deschidere spirituala pe care,probabil,in prezent nu o ai sau nu doresti sa o ai si poate,de ce nu,ceva cunostinte de psihologie,"), dar, dacă tot ați adus vorba, printre altele pot să vă informez că am ceva studii de psihologie și în acest moment, trebuie să termin (predau) o lucrare chiar în acest domeniu (mă presează timpul), poate aș fi fost mai atent la explicațiile psihologice de care aveți atâta nevoie. A propos, de aceea sunt pe calculator toată ziua și am intrat, făcându-mi chiar un cont pe acest forum (site), de care nu știam că există până acum o săptămână.
2. Spre cultura dvs. generală: singurul domeniu în care am îndrăznit să mă amestec pe acest forum fără să cunosc prea multe lucruri este dreptul (dar se poate învăța).

[heaven]

În prealabil postat de CalmDown

Nu prea am timp să mă gândesc la asta. Am un serviciu, trebuie să-mi câștig existența, fiindcă nu mi-e prea ușor (alții îmi spun că n-ar putea trăi cu veniturile mele, mă rog e vorba de percepție și de ceea ce-ți dorești de la viață), trebuie să răspund solicitărilor lu' fi' mea, lu' fi' miu (care au nevoie de ajutor la școală), soției, părinților și socrilor care sunt extrem de bolnavi, trebuie să dau iubire, fiindcă am primit destulă până acum.
Dar, dacă tot ați pus întrebarea aceasta și dacă mă gândesc bine, cred că nu mă iubesc: nu am poftă să mă sinucid fiindcă ceilalți nu pot să înțeleagă cât sunt eu de deștept, arătos, bun, capabil, chipeș, competent, destoinic, dotat, experimentat, falnic, frumos, grandios, impozant, impresionant, impunător, încercat, înțelept, înzestrat, maiestuos, măreț, minunat, pregătit, priceput, semeț, splendid, strălucitor, valoros, versat, vrednic, în definitiv, Doamne iartă-mă, sunt prea mândru ca să mă sinucid. (totuși, dezbaterea de aici este despre Mădălina Manole).
Hai,zambeste,Calm Down si descreteste-ti fruntea...viata asta nu este o competitie cu cei din jur,da-ti voie sa fii in armonie si iubire cu tot ce te inconjoara si vei descoperi mai multe decat crezi!


Doamne ajută!

P.S. 1. Nu vreau să pară o jignire (așa cum încercați dvs. ceva mai sus: "acest lucru cere o deschidere spirituala pe care,probabil,in prezent nu o ai sau nu doresti sa o ai si poate,de ce nu,ceva cunostinte de psihologie,"), dar, dacă tot ați adus vorba, printre altele pot să vă informez că am ceva studii de psihologie și în acest moment, trebuie să termin (predau) o lucrare chiar în acest domeniu (mă presează timpul), poate aș fi fost mai atent la explicațiile psihologice de care aveți atâta nevoie. A propos, de aceea sunt pe calculator toată ziua și am intrat, făcându-mi chiar un cont pe acest forum (site), de care nu știam că există până acum o săptămână.
2. Spre cultura dvs. generală: singurul domeniu în care am îndrăznit să mă amestec pe acest forum fără să cunosc prea multe lucruri este dreptul (dar se poate învăța).

Dragul meu prieten,nu te supara pe mine,aici discutam chiar daca ne mai tachinam reciproc..."ca asa'i in tenis!"
Iarta-ma,dar daca ai studii in psihologie,eu nu pot pricepe neam cum de nu stii ca sinucigasii nu se iubesc si nu se accepta pe ei insisi?Si cum de confunzi iubirea de sine cu egoismul sau narcisismul? Nu trebuie sa ai doctoratul in psihologie ca sa cunosti aceste lucruri elementare!
Insist,daca pe mine nu ma crezi sa mergi la profesorii de psihologie pe care ii ai si sa ii intrebi cum sta treaba cu subiectul asta.
Revenind,daca tu nu ai timp de tine si nu te iubesti pe tine insuti...cum de astepti sa ai aceasta deschidere si disponibilitate fata de ceilalti?Ar fi paradoxal...
"Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti!"...cum vei sti sa il iubesti daca nu te poti iubi pe tine?

[CalmDown]

În prealabil postat de heaven

Dragul meu prieten,nu te supara pe mine,aici discutam chiar daca ne mai tachinam reciproc..."ca asa'i in tenis!"

Eu nu mă supăr, draga mea. Într-adevăr, păcatul acesta îl am și eu: de-a tachina. Nădăjduiesc că nu e asta: Qui s'aime se taquine? Sau, mă rog, creștinește, se poate.

În prealabil postat de heaven

Iarta-ma,dar daca ai studii in psihologie,eu nu pot pricepe neam cum de nu stii ca sinucigasii nu se iubesc si nu se accepta pe ei insisi?Si cum de confunzi iubirea de sine cu egoismul sau narcisismul? Nu trebuie sa ai doctoratul in psihologie ca sa cunosti aceste lucruri elementare!

În psihologie (ca în orice disciplină socio - umană), nu există lucruri elementare, există doar poziții, teorii, opinii cu care ești sau nu de acord. Vedeți, draga mea doamnă, de aceea, am spus eu dintotdeauna că un student la psihologie ar trebui să facă, în prealabil, vreo doi ani de filosofie!

În prealabil postat de heaven

Insist,daca pe mine nu ma crezi sa mergi la profesorii de psihologie pe care ii ai si sa ii intrebi cum sta treaba cu subiectul asta.

Iertare, am să mă duc. Mulțumesc pentru recomandare. Foștii mei colegi o să fie încântați să le cer ajutorul la recomandarea dvs.

În prealabil postat de heaven

Revenind,daca tu nu ai timp de tine si nu te iubesti pe tine insuti...cum de astepti sa ai aceasta deschidere si disponibilitate fata de ceilalti?Ar fi paradoxal...
"Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti!"...cum vei sti sa il iubesti daca nu te poti iubi pe tine?

În prealabil postat de heaven

"Iubeste-ti aproapele ca pe tine insuti!"...cum vei sti sa il iubesti daca nu te poti iubi pe tine?

Iisus Hristos a știut că unii oameni nu se pot iubi pe sine. Și de aceea, următoarele:

„Poruncă nouă dau vouă: Să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul.” (Sfânta Evanghelie după Ioan, XIII, 34)
sau
Precum M-a iubit pe Mine Tatăl, aşa v-am iubit şi Eu pe voi; rămâneţi întru iubirea Mea. (Sfânta Evanghelie după Ioan, XV, 9)
sau
„Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unul pe altul, precum v-am iubit Eu.” (Sfânta Evanghelie după Ioan. XV, 12)

Și, dacă am putea iubi cât ne-a iubit El pe noi, n-am fi atât de sarcastici și nesimțiți! Vorbesc doar pentru mine, draga mea doamnă. Să fiți iubită!

Doamne ajută!

[heaven]

În prealabil postat de CalmDown

Eu am fost profesor de psihologie! Și sper că în privința asta, n-o să mai vorbim!

Doamne ajută!

Profesor de psihologie?!!!Si faci astfel de confuzii...da,no comment!
Dar,nu trebuie sa fii atat de imperativ,domn profesor,pentru ca nu sunt vreo eleva din clasa dumitale careia ii dai 2 si o trimiti afara daca nu e cuminte...