Intrebari pentru adventisti, baptisti si penticostali

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de 88hharalambos

dar exista ''dovezi ''că sfinţii apostoli nu s-ar fi inchinat la sf fecioara Maria, sfinţi, moaşte, icoane ...etc?

Da. Odată ce le-au interzis altora să se închine oamenilor, normal că nici ei nu se închinau. Profanarea mormintelor şi închinarea la cadavre era de neimaginat pentru un evreu, iar reprezentările în scop de închinare erau interzise prin porunca a II-a. Ei se închinau doar lui Dumnezeu, acesta este lucrul cel mai important de reţinut.
Diversiuni de genul "dar există dovezi că sfinţii apostoli nu s-ar fi închinat soarelui, lunii, stelelor?" sunt puerile...

[88hharalambos]

În prealabil postat de tricesimusquintus

Da. Odată ce le-au interzis altora să se închine oamenilor, normal că nici ei nu se închinau. Profanarea mormintelor şi închinarea la cadavre era de neimaginat pentru un evreu, iar reprezentările în scop de închinare erau interzise prin porunca a II-a. Ei se închinau doar lui Dumnezeu, acesta este lucrul cel mai important de reţinut.
Diversiuni de genul "dar există dovezi că sfinţii apostoli nu s-ar fi închinat soarelui, lunii, stelelor?" sunt puerile...

eu n-am spus de inchinare la soare ,stele ,etc,noi vb de lucruri serioase.
si eu nu trec asa usor peste aceasta intrebare,repet:exista ''dovezi ''că sfinţii apostoli nu s-ar fi inchinat la sf fecioara Maria, sfinţi, moaşte, icoane ...etc?

-vad ca sinteti strain de cunostinta faptului cum se salutau evreii intre ei ;fiecare salut la ei era si nelipsit de inchinaciune pina in briu,la fel ca chinejii,in general asiaticii ;inchinaciunea nu trebuie confundata cu prosternarea,numai cea din urma a fost oprita,dar mai mult dintr-o modestie personala ,nu sub forma de porunca obligatorie;exista o teologie explicabila in scriptura la acet capitol?asa cum exista despre inviere?,sau macar cum despre,tinuta femeilor?,care mie mi se pare mult mai lipsita de importanta.

iar daca nu sti ,forma de inchinaciune de azi ,tocmai de la evrei este luata,si ea este o forma de cinstire,de evlavie ,de cucernicie .

pai daca nu se profanau mormintele la iudei cum de a fost scos Iosif din mormint dupa 400 ani si dus in pamintul canaan.

voi aveti o problema de intelegere la termenul de ''inchinare'' in care il intelegeti ''literal'' prin acele plecaciuni ,iar noi intelegem prin inchinare'' o angajare sau dedicare a intregii vieti sub toate aspectele fata de poruncile Lui Hristos'',in care noi ii mai spunem si adorare si asta din urma i se cuvine numai si numai Lui Dumnezeu.

voi spuneti cadavre,tocmai ca aveti o placere sa defaimai/dispretuiti,noi spunem moaste=ramasite pamintesti si le mai spunem si sfinte pt ca nu contestam lucrarile Sfintului Duh asupra materiei in viata de acum ,marturia e tocmai nesticaciunea(in parte) de care dau dovada;voi contestati lucrarea de sfintire a trupurilor in viata de acum,si in parte aveti dreptate(adica este valabila afirmatia pt voi pt ca intr-adevar la voi nici nu este sfintire)
-acum intrebarea mea este: daca ramasitile pamintesti care pt voi nau nici o importanta ,cum de a inviat un om care din intimplare a fost aruncat peste osemintele proorocului Elisei?
-toate reprezentarile erau interzise prin poruncaa II - a ?
astept raspunsuri serioase la aceste intrebari.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de 88hharalambos

eu n-am spus de inchinare la soare ,stele ,etc,noi vb de lucruri serioase.

La fel de serioasă (gravă) este şi puparea şi închinarea în faţa lemnului, sticlei şi varului (icoane) precum încinarea înaintea soarelui şi lunii. Tot fărădelege e, călcarea Legii (porunca a II-a din Lege):

26. "Ori când vedeam soarele în strălucirea lui şi luna înaintând cu măreţie,
27. A fost inima mea amăgită în taină şi am dus eu mâna la gură, ca s-o sărut?
28. Şi aceasta ar fi fost o mare fărădelege, fiindcă aş fi tăgăduit pe Dumnezeul cel Preaînalt." (Iov 31)

Deşi soarele şi luna sunt creaţii ale lui Dumnezeu, doar gândul de a le trimite o sărutare e considerat o mare fărădelege. Cu atât mai mare fărădelege este puparea creaţiei omului (icoana)!

În prealabil postat de 88hharalambos

si eu nu trec asa usor peste aceasta intrebare,repet:exista ''dovezi ''că sfinţii apostoli nu s-ar fi inchinat la sf fecioara Maria, sfinţi, moaşte, icoane ...etc?

Având în vedere contextul cultural şi religios în care trăiau sfinţii apostoli, întrebarea de mai sus este de-a dreptul prostească.

În prealabil postat de 88hharalambos

-vad ca sinteti strain de cunostinta faptului cum se salutau evreii intre ei ;fiecare salut la ei era si nelipsit de inchinaciune pina in briu,la fel ca chinejii,in general asiaticii ;inchinaciunea nu trebuie confundata cu prosternarea

Dacă contextul cultural şi cutumele ar fi acelaşi în societatea contemporană poate n-ar fi atât de condamnabilă închinarea (am spus poate, căci ar fi multe de discutat aici). Dar contextul e total diferit, căci salutul şi formele de respect astăzi arată cu totul altfel. Tu te pleci "până la brâu" înaintea primarului şi te arunci în praf în faţa preşedintelui ţării?

În prealabil postat de 88hharalambos

iar daca nu sti ,forma de inchinaciune de azi ,tocmai de la evrei este luata,si ea este o forma de cinstire,de evlavie ,de cucernicie .

Ceea ce ştiu este că evreii nu-şi permiteau să se închine reprezentărilor ori să sărute cadavrele, iar dacă cineva îşi permitea o aşa blasfemie era omorât cu pietre imediat!

În prealabil postat de 88hharalambos

pai daca nu se profanau mormintele la iudei cum de a fost scos Iosif din mormint dupa 400 ani si dus in pamintul canaan.

Aşa prevedea testamentul lui Iosif (Facerea 50,25). Aveţi cunoştinţă de vreun sfânt să fi cerut aşa ceva? Şi apoi, una e strămutarea mormântului, şi alta expunerea rămăşiţelor la acest adevărat bâlci cu îmbrânceli.

În prealabil postat de 88hharalambos

voi aveti o problema de intelegere la termenul de ''inchinare'' in care il intelegeti ''literal'' prin acele plecaciuni ,iar noi intelegem prin inchinare'' o angajare sau dedicare a intregii vieti sub toate aspectele fata de poruncile Lui Hristos'',in care noi ii mai spunem si adorare si asta din urma i se cuvine numai si numai Lui Dumnezeu.

Hm... Noi avem probleme de înţelegere... Iată cu înţelege Hristos că trebuie să fie închinarea noastră:

23. "Dar vine ceasul şi acum este, când adevăraţii închinători se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr, că şi Tatăl astfel de închinători îşi doreşte.
24. Duh este Dumnezeu şi cei ce I se închină trebuie să i se închine în duh şi în adevăr." (Ioan 4)

Închinarea prin intermediul icoanelor, moaştelor, lumânărilor, apei sfinţite, etc. seamănă a închinare în duh (ca să nu mai pomenim de şi de adevăr)?

În prealabil postat de 88hharalambos

intrebarea mea este: daca ramasitile pamintesti care pt voi nau nici o importanta ,cum de a inviat un om care din intimplare a fost aruncat peste osemintele proorocului Elisei?

Învierea este o minune pe care numai Dumnezeu o operează, nu forţele naturii sau obiectele neînsufleţite. Osemintele proorocului Elisei nu au fost ridicate la rang de "moaşte", nefiind expuse la Templul din Ierusalim. Dacă ar fi fost aşa (prin absurd), Hristos ar fi venit degeaba pe pământ, noi am fi fost mântuiţi şi înviaţi doar prin oasele lui Elisei...

În prealabil postat de 88hharalambos

-toate reprezentarile erau interzise prin poruncaa II - a ?
astept raspunsuri serioase la aceste intrebari.

Toate reprezentările în scop de închinare, aşa glăsuieşte porunca a II-a din Decalog.

[CalmDown]

În prealabil postat de tricesimusquintus

La fel de serioasă (gravă) este şi puparea şi închinarea în faţa lemnului, sticlei şi varului (icoane) precum încinarea înaintea soarelui şi lunii. Tot fărădelege e, călcarea Legii (porunca a II-a din Lege):

26. "Ori când vedeam soarele în strălucirea lui şi luna înaintând cu măreţie,
27. A fost inima mea amăgită în taină şi am dus eu mâna la gură, ca s-o sărut?
28. Şi aceasta ar fi fost o mare fărădelege, fiindcă aş fi tăgăduit pe Dumnezeul cel Preaînalt." (Iov 31)

Deşi soarele şi luna sunt creaţii ale lui Dumnezeu, doar gândul de a le trimite o sărutare e considerat o mare fărădelege. Cu atât mai mare fărădelege este puparea creaţiei omului (icoana)!

Având în vedere contextul cultural şi religios în care trăiau sfinţii apostoli, întrebarea de mai sus este de-a dreptul prostească.

Dacă contextul cultural şi cutumele ar fi acelaşi în societatea contemporană poate n-ar fi atât de condamnabilă închinarea (am spus poate, căci ar fi multe de discutat aici). Dar contextul e total diferit, căci salutul şi formele de respect astăzi arată cu totul altfel. Tu te pleci "până la brâu" înaintea primarului şi te arunci în praf în faţa preşedintelui ţării?

Ceea ce ştiu este că evreii nu-şi permiteau să se închine reprezentărilor ori să sărute cadavrele, iar dacă cineva îşi permitea o aşa blasfemie era omorât cu pietre imediat!

Aşa prevedea testamentul lui Iosif (Facerea 50,25). Aveţi cunoştinţă de vreun sfânt să fi cerut aşa ceva? Şi apoi, una e strămutarea mormântului, şi alta expunerea rămăşiţelor la acest adevărat bâlci cu îmbrânceli.

Hm... Noi avem probleme de înţelegere... Iată cu înţelege Hristos că trebuie să fie închinarea noastră:

23. "Dar vine ceasul şi acum este, când adevăraţii închinători se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr, că şi Tatăl astfel de închinători îşi doreşte.
24. Duh este Dumnezeu şi cei ce I se închină trebuie să i se închine în duh şi în adevăr." (Ioan 4)

Închinarea prin intermediul icoanelor, moaştelor, lumânărilor, apei sfinţite, etc. seamănă a închinare în duh (ca să nu mai pomenim de şi de adevăr)?


Învierea este o minune pe care numai Dumnezeu o operează, nu forţele naturii sau obiectele neînsufleţite. Osemintele proorocului Elisei nu au fost ridicate la rang de "moaşte", nefiind expuse la Templul din Ierusalim. Dacă ar fi fost aşa (prin absurd), Hristos ar fi venit degeaba pe pământ, noi am fi fost mântuiţi şi înviaţi doar prin oasele lui Elisei...
Toate reprezentările în scop de închinare, aşa glăsuieşte porunca a II-a din Decalog.

Minunile lui Dumnezeu sunt prin oameni și pentru oameni: „Şi tot sufletul era cuprins de teamă, căci multe minuni şi semne se făceau în Ierusalim prin apostoli, şi mare frică îi stăpânea pe toţi.” (Faptele Apostolilor, II, 43)
Ba mai mult, Dumnezeu folosește adeseori mijloacele fizice (materiale) (omul e făcut din țărănă și Eva din coasta sa) ale acestei lumi pentru a „opera minuni”, cum spuneți: „Acestea zicând, a scuipat jos şi a făcut tină din scuipat, şi a uns cu tină ochii orbului.” (Sfânta Evanghelie după Ioan, IX, 6) Și dacă Iisus Hristos „a scuipat jos şi a făcut tină din scuipat" pentru vindecarea orbului, nu credeți că, cu atât mai mult, ar putea folosi rămășițele umane pentru înfăptuirea minunilor Sale și vindecarea oamenilor? Fiindcă moaștele, dragul meu frate rătăcit, tot tină = țărână înseamnă și „Atunci, luând Domnul Dumnezeu ţărână din pământ, a făcut pe om şi a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie.” (Facerea, II, 7)

Cine suntem să judecăm mijloacele prin care Dumnezeu alege să facă minuni? Iar cadavrele, dragul meu frate rătăcit, sunt doar „corpuri, trupuri neînsuflețite, ale unui om sau ale unui animal mort”, iar MOÁȘTE s.f. pl. (În religia creștină) Rămășițele mumificate din corpul unei persoane considerată sfântă; p. ext. veșmânt, parte de veșmânt sau orice alt obiect care a aparținut unei astfel de persoane (și căreia i se atribuie puteri supranaturale) [DEX, 1998]

Cât despre icoane (Icoană = s. v. imagine, înfățișare, reprezentare, viziune - Dicționar de sinonime, Mircea și Luiza Seche, Editura Litera Internațional, 2002), omul însuși este o icoană a Dumnezeului nostru: „Şi a zis Dumnezeu: "Să facem om după chipul şi după asemănarea Noastră, ca să stăpânească peştii mării, păsările cerului, animalele domestice, toate vietăţile ce se târăsc pe pământ şi tot pământul!” (Facerea, I, 26) și „Adam a trăit două sute treizeci de ani şi atunci i s-a născut un fiu după asemănarea sa şi, după chipul său şi i-a pus numele Set.” (Facerea, V, 3)

Și noi, fiind "asemănarea și chipul" = imaginea, înfățișarea, reprezentarea = icoanele Dumnezeului nostru Cel în Treime Slăvit, nu sărutăm icoane când sărutăm fruntea copiilor noștri? Iar imaginea, înfățișarea, reprezentarea, icoana Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos este cu atât mai scumpă creștinului ce se află pe calea desăvârșirii și a mântuirii sale.

P.S.: Despre icoane și moaște, s-ar putea vorbi destule, dar dacă doriți să aflați mai multe (și sunteți sincer în demersul dvs.) aveți la îndemână internetul, dar și pe credincioșii Bisericii Ortodoxe, care nu-și pun atâtea probleme de cinstirea icoanelor și a moaștelor (le respectă și atât). Dar acestea sunt valabile doar dacă doriți cu adevărat să vă lămuriți și nu doar să discutați în contradictoriu și să furați din timpul de rugăciune al altora!

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de CalmDown

Ba mai mult, Dumnezeu folosește adeseori mijloacele fizice (materiale) (omul e făcut din țărănă și Eva din coasta sa) ale acestei lumi pentru a „opera minuni”, cum spuneți: „Acestea zicând, a scuipat jos şi a făcut tină din scuipat, şi a uns cu tină ochii orbului.” (Sfânta Evanghelie după Ioan, IX, 6) Și dacă Iisus Hristos „a scuipat jos şi a făcut tină din scuipat" pentru vindecarea orbului, nu credeți că, cu atât mai mult, ar putea folosi rămășițele umane pentru înfăptuirea minunilor Sale și vindecarea oamenilor?

În cazul acesta lăsaţi-L pe Dumnezeu să opereze minunile cum vrea, când vrea şi prin cine vrea; nu-I forţaţi mâna! După marile îmbulzeli de pe la moaştele din România, ar trebui să fim ţara cu cele mai multe minuni/cap de locuitor. Din nefericire, suntem ţara cea mai nenorocită din Europa. Poate tocmai de aia.

În prealabil postat de CalmDown

Și noi, fiind "asemănarea și chipul" = imaginea, înfățișarea, reprezentarea = icoanele Dumnezeului nostru Cel în Treime Slăvit, nu sărutăm icoane când sărutăm fruntea copiilor noștri? Iar imaginea, înfățișarea, reprezentarea, icoana Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos este cu atât mai scumpă creștinului ce se află pe calea desăvârșirii și a mântuirii sale.

Înduioşătoare imagine, dar în acelaşi timp apropiată de definiţia contemporană a idolului. Căci chiar şi un copil poate deveni idol atunci când i se acordă o atenţie exagerată, luând locul lui Dumnezeu. Cu atât mai mult o reprezentare, care la urma urmei nu are de-a face nimic cu Persoana Domnului Hristos.

În prealabil postat de CalmDown

nu doar să discutați în contradictoriu și să furați din timpul de rugăciune al altora!

Dar să nu exagerăm... Cine şi-a întocmit deja agenda rugăciunii, nu se lasă distras de o discuţie în contradictoriu; iar cei ce neglijează această disciplină spirituală tot la fel se comportă în discuţii: înjurând şi blestemând "sectanţii"...

[vidoveczandrei]

cei care nu vor sa incerce macar sa se ating de un moaste,sau sa ia la Taina Impartasaniei dupa Spovedaniei,e un om las si fara credinta atat,dar daca ai pe cineva care e bolnav adu la langa racla acelui Sfant moaste sal vindece,si sa vedeti ce se intampla, sa va atingeti,daca nu sunteti fara credinta,cu Biblie,cu Biblie dar tot fara credinta ramaneti daca nu incercati.Incearca numai,dar sa nu incepi sa comentezi acum,numai sa vezi cum tia vindecat pe cineva care e bolnav.Un om care are incredere in Domnul Dumnezeu asa si moaste prin harul Sau.

[Dumitru73]

În prealabil postat de vidoveczandrei

cei care nu vor sa incerce macar sa se ating de un moaste,sau sa ia la Taina Impartasaniei dupa Spovedaniei,e un om las si fara credinta atat,dar daca ai pe cineva care e bolnav adu la langa racla acelui Sfant moaste sal vindece,si sa vedeti ce se intampla, sa va atingeti,daca nu sunteti fara credinta,cu Biblie,cu Biblie dar tot fara credinta ramaneti daca nu incercati.Incearca numai,dar sa nu incepi sa comentezi acum,numai sa vezi cum tia vindecat pe cineva care e bolnav.Un om care are incredere in Domnul Dumnezeu asa si moaste prin harul Sau.

Tu vorbesti de vindecarea prin atingerea de moaste de parca ar avea un procent de 100% reusita...

[CalmDown]

În prealabil postat de tricesimusquintus

În cazul acesta lăsaţi-L pe Dumnezeu să opereze minunile cum vrea, când vrea şi prin cine vrea; nu-I forţaţi mâna! După marile îmbulzeli de pe la moaştele din România, ar trebui să fim ţara cu cele mai multe minuni/cap de locuitor. Din nefericire, suntem ţara cea mai nenorocită din Europa. Poate tocmai de aia.

Înduioşătoare imagine, dar în acelaşi timp apropiată de definiţia contemporană a idolului. Căci chiar şi un copil poate deveni idol atunci când i se acordă o atenţie exagerată, luând locul lui Dumnezeu. Cu atât mai mult o reprezentare, care la urma urmei nu are de-a face nimic cu Persoana Domnului Hristos.

Dar să nu exagerăm... Cine şi-a întocmit deja agenda rugăciunii, nu se lasă distras de o discuţie în contradictoriu; iar cei ce neglijează această disciplină spirituală tot la fel se comportă în discuţii: înjurând şi blestemând "sectanţii"...

1. În cazul acesta lăsaţi-L pe Dumnezeu să opereze minunile cum vrea, când vrea şi prin cine vrea; nu-I forţaţi mâna! După marile îmbulzeli de pe la moaştele din România, ar trebui să fim ţara cu cele mai multe minuni/cap de locuitor. Din nefericire, suntem ţara cea mai nenorocită din Europa. Poate tocmai de aia.

2. Înduioşătoare imagine, dar în acelaşi timp apropiată de definiţia contemporană a idolului. Căci chiar şi un copil poate deveni idol atunci când i se acordă o atenţie exagerată, luând locul lui Dumnezeu. Cu atât mai mult o reprezentare, care la urma urmei nu are de-a face nimic cu Persoana Domnului Hristos.

3. Dar să nu exagerăm... Cine şi-a întocmit deja agenda rugăciunii, nu se lasă distras de o discuţie în contradictoriu; iar cei ce neglijează această disciplină spirituală tot la fel se comportă în discuţii: înjurând şi blestemând "sectanţii"...

1.Sfântul Prooroc Ilie „a forțat mâna” Domnului Dumnezeu când s-a rugat și apoi „s-a pogorât foc de la Domnul şi a mistuit arderea de tot şi lemnele şi pietrele şi ţărâna şi a mistuit şi toată apa care era în şanţ”.

Iar la vremea jertfei de seară, s-a apropiat Ilie proorocul şi a strigat la cer şi a zis: "Doamne Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Israel! Auzi-mă Doamne, auzi-mă acum cu foc, ca să cunoască astăzi poporul acesta că Tu singur eşti Dumnezeu în Israel şi că eu sunt slujitorul Tău.
Auzi-mă, Doamne, auzi-mă, ca să cunoască poporul acesta că Tu Doamne eşti Dumnezeu şi că Tu le întorci inima la Tine!
și s-a pogorât foc de la Domnul şi a mistuit arderea de tot şi lemnele şi pietrele şi ţărâna şi a mistuit şi toată apa care era în şanţ.
Şi tot poporul, când a văzut aceasta, a căzut cu faţa la pământ şi a zis: "Domnul este Dumnezeu, Domnul este Dumnezeu!”(Cartea a treia a Regilor, XVIII, 36-39.

Ceea ce este o dovadă că Dumnezeu ascultă rugăciunile credincioșilor săi și le îndeplinește potrivit credincioșeniei acestora.


2.ÍDOL, idoli, s.m. Divinitate păgână; (concr.) chip, figură, statuie reprezentând o asemenea divinitate și constituind, în religiile politeiste, obiecte de cult religios. Fig. Ființă sau lucru care reprezintă obiectul unui cult sau al unei mari iubiri. – Din sl. idolŭ.

Icoană = s. v. imagine, înfățișare, reprezentare, viziune

Oare e același lucru?


3.O „agendă a rugăciunii”? Pe când un proces verbal al momentelor de rugăciune, pe când o dare de seamă și un bilanț contabil al rugăciunii și un exercițiu financiar al anului finaciar de rugăciune, dragul meu frate rătăcit? Știm amândoi că neoprotestanții sunt extrem de toleranți cu privire la formele de exprimare ale credinței (propovăduire, muzică, fotografii cu automobile, tineri frumoși pe Biblii etc.)!

Rugăciunea, dragul meu frate rătăcit, este o stare de legătură (comuniune) permanentă cu Sfânta Treime, e aceea comuniune de dragoste care nu-ți permite să aduci acuzații pentru lucruri care nu le-au făcut ceilalți. Nu mi-aduc aminte să vă fi spus în oricare loc sau dezbatere a acestui forum cuvintele pe care dvs. mi le puneți în gură: „înjurături și blesteme” (iar cei ce neglijează această disciplină spirituală tot la fel se comportă în discuţii: înjurând şi blestemând "sectanţii"...)
Și rugăciunea e permanentă și chiar în aceste momente nu uit să spun (ca de fiecare dată când discut despre aceste lucruri): "Doamne Iisuse Hristoase miluiește-ne și ne mântuiește pe noi păcătoșii". Doamne Iisuse Hristoase ferește-ne de sminteală.

[tricesimusquintus]

În prealabil postat de CalmDown

1.Sfântul Prooroc Ilie „a forțat mâna” Domnului Dumnezeu când s-a rugat și apoi „s-a pogorât foc de la Domnul şi a mistuit arderea de tot şi lemnele şi pietrele şi ţărâna şi a mistuit şi toată apa care era în şanţ”.

Şi care-i legătura cu moaştele?

În prealabil postat de CalmDown

2.ÍDOL, idoli, s.m. Divinitate păgână; (concr.) chip, figură, statuie reprezentând o asemenea divinitate și constituind, în religiile politeiste, obiecte de cult religios. Fig. Ființă sau lucru care reprezintă obiectul unui cult sau al unei mari iubiri. – Din sl. idolŭ.
Icoană = s. v. imagine, înfățișare, reprezentare, viziune
Oare e același lucru?

Dumneata ai auzit de idolii moderni (actori, fotbalişti, etc.) care nu sunt nici divinităţi şi nici păgâne (unii dintre ei dându-se chiar mari creştini)?

În prealabil postat de CalmDown

3.O „agendă a rugăciunii”? Pe când un proces verbal al momentelor de rugăciune, pe când o dare de seamă și un bilanț contabil al rugăciunii și un exercițiu financiar al anului finaciar de rugăciune, dragul meu frate rătăcit?

Ironie gratuită... Dumnezeu contabilizează toate rugăciunile noastre: una nu se pierde!

În prealabil postat de CalmDown

Nu mi-aduc aminte să vă fi spus în oricare loc sau dezbatere a acestui forum cuvintele pe care dvs. mi le puneți în gură: „înjurături și blesteme” (iar cei ce neglijează această disciplină spirituală tot la fel se comportă în discuţii: înjurând şi blestemând "sectanţii"...)

Vă consideraţi unul dintre cei fără "agendă" de rugăciune? Nu era vorba de dvs., dacă v-aţi simţit lezat, îmi cer iertare.

[iliana]

Ce sunt copii adventistilor timp de 20 de ani pana la botez? ca nu sunt crestini.