Cum a aratat Sfantul Ioan Damaschinul la Dogmatica absurditatea geocentrismului

[vsovi]

rectific din mesajul de mai sus:

BogdanF2

Pendul: Nu, nu ar trebui sa fie de 24 de ore decat la Polul Nord si Sud. Iar la Ecuator nu este deloc, sta fix. In rest, variaza in functie de latitudine, iar la unele latitudini perioada e de 48 de ore. Se vede cat intelegi tu din toata fizica asta :).

poi asta ne arata nu ca se invarte pamantul shi e sfera ci ca pendularea obiectelor creaza o ortogonalizare. Astfel, cat timp merge pendulul intr-o directzie, intr-un sens, avem perpendicular pe planul de pendulare un ax concentratzionar pentu masa mecanismului, ce-shi schimba sensul cand pendulul ishi schimba sensul de mishcare... aceasta axa nu este ortogonala cu fortzele de adunare, de curgere, cu greutatea, decat la ecuator shi de aceea lipsa influentzei la pendulul de la ecuator, iar spre nord sau sud de ecuator, spre poli, nemaifiind ortogonale fortzele apare o pendulare conica, un turbion din motivul compunerii fortzelor... caci pendulul e un fel de titirez ce se invarte in doua sensuri contrare pe rand fatza de punctul de sprijin... shi axa de rotatzie.

Deci e clar ca spre ecuator este tendintza de adunare a apelor in mari sau intr-un punct din adanc in zona ecuatorului, impropriu spus ecuator caci ala din falsa teorie ce modeleaza e cerc pe sfera iar asta de care vorbim in realitate este o linie dreapta unde capetele sunt amintirea, iar ce se poate vedea e segmentul distantzei critice variabile functzie de puterea ochiului, de puterea de iluminare, iar sectziunea e ca un D si punctul de adunare sau locul geometric de adunare e pe partea ronda, o bolta in jos ca un D ce se mishca in fiecare zi 6 luni spre nord shi 6 luni spre sud... caci soarele shi luna shi stelele slujesc asha ca sa lumineze tot pamantul pana la poli...

[vsovi]

dar intrebarea cea mai interesanta este cum de niciodata lunei nu i se vede spatele, ci intodeauna i se lumineaza aceiashi fatza, de ca shi cum ea ar fi deasupra soarelui fatza de pamant, avand faze de creshtere shi descreshtere caci nu pamantul se interpune ci e vorba de unghiurile dintre luna shi soare in mishcarile lor shi noi ca privitori, shi e interesant ce se intampla la eclipsa de luna daca toate se mishca pe deasupra pamantului acesta tocmit, pamantul de jos, de sub Cer... cum e posibil sa vedem aceiashi fatza oriunde ne-am afla pe pamant? deci e vorba de o distantza critica ce apare din pricina ca lucrurile sunt finite shi de un unghi al pozitziilor luminatorilor in mishcarile lor shi fireshte ca e vorba de un spin, de o axa titirezica... a mecanismelor ce se formeaza... shi e vorba de unghiul de refractzie critic prin paturile shi straturile de aer... e ceva frumos dar de neexplicat ushor... caci nimeni nu cunoashte cu adevarat tainele creatziei... decat Dumnezeu... dar le lasa shi oamenilor ca nu le tzine doar pentru El... dar e obligatoriu pentru ca sa le afli, sa mergi pe firul sfant... al smereniei shi credintzei... din dragoste... ca altfel ajungi in sheol pe acelashi fagash, pe acelashi tunel... daca nu respectzi pe aproapele tau cazi, aluneci... in mandrie shi triumfalism... facand fapte rele shi pacate grele... potzi deveni rautacios din pricina ca nu shtii, ca nu pricepi, ca nu crezi... ajungi de te prapadeshti din lacomie shi laudaroshenie desharta... deci trebuie avut grija de Iisus... ca de un Christal... care daca L-ai scapat pe jos din suflet se face bucatzele lovindu-se de bolovani shi de placile de marmura.

sau poate ca luna e luminata shi de razele reflectate de paturile de aer ce stau peste pamant, luminata ca dintr-o tainica oglinda shi astfel se vede fatza ei de dedesubt exact aceiashi mereu... spre noi... caci noi neglijam unghiul de refractzie dar shi pe cel de reflexie al luminii solare facut cu paturile atmosferice...

[BogdanF2]

În prealabil postat de vsovi

dar intrebarea cea mai interesanta este cum de niciodata lunei nu i se vede spatele, ci intodeauna i se lumineaza aceiashi fatza, de ca shi cum ea ar fi deasupra soarelui fatza de pamant, avand faze de creshtere shi descreshtere caci nu pamantul se interpune ci e vorba de unghiurile dintre luna shi soare in mishcarile lor shi noi ca privitori, shi e interesant ce se intampla la eclipsa de luna daca toate se mishca pe deasupra pamantului acesta tocmit, pamantul de jos, de sub Cer... cum e posibil sa vedem aceiashi fatza oriunde ne-am afla pe pamant?

Vezi aceeasi fata tot timpul din cauza ca miscarea de rotatie a Lunii in jurul axei proprii este sincronizata cu miscarea de rotatie in jurul Pamantului. Asa a facut-o Dumnezeu sa fie.

Si nu se vede chiar aceeasi parte, in functie de unde te afli vezi cu un metru sau 2 in plus, din cauza ca te uiti sub alt unghi. Insa 1-2 metri e egal cu zero la dimensiunile si distantele alea...

[vsovi]

În prealabil postat de BogdanF2

Vezi aceeasi fata tot timpul din cauza ca miscarea de rotatie a Lunii in jurul axei proprii este sincronizata cu miscarea de rotatie in jurul Pamantului. Asa a facut-o Dumnezeu sa fie.

Si nu se vede chiar aceeasi parte, in functie de unde te afli vezi cu un metru sau 2 in plus, din cauza ca te uiti sub alt unghi. Insa 1-2 metri e egal cu zero la dimensiunile si distantele alea...

poi nu ai priceput ca pamantul e fix? luna nu se roteshte in jurul pamantului ci alearga shi ea pe deasupra pamantului, shi se vede foarte clar la eclipsa de soare ca lumina ei este provenita din reflexia soarelui din paturile de peste pamant...

n-ai citit argumentele? tot mai crezi in modelul sferic? iar Dumnezeu nu l-a facut asha cum au nascocit unii oameni de shtiintza...

nici vorba, se vede mereu aceiashi parte, aceiashi fatza, shi asta e din cauza ca luna este luminata de suprafatza plana a apelor stratificate ale pamantului, luminata ca de o oglinda...

[BogdanF2]

În prealabil postat de vsovi

poi nu ai priceput ca pamantul e fix? luna nu se roteshte in jurul pamantului ci alearga shi ea pe deasupra pamantului, shi se vede foarte clar la eclipsa de soare ca lumina ei este provenita din reflexia soarelui din paturile de peste pamant...

n-ai citit argumentele? tot mai crezi in modelul sferic? iar Dumnezeu nu l-a facut asha cum au nascocit unii oameni de shtiintza...

nici vorba, se vede mereu aceiashi parte, aceiashi fatza, shi asta e din cauza ca luna este luminata de suprafatza plana a apelor stratificate ale pamantului, luminata ca de o oglinda...

Bine, daca spui tu. Te rog sa te rogi si pentru mine.

Bogdan.

[BogdanF2]

Vsovi, hai sa iti mai dau 2 subiecte de gandire:

1. Daca Pamantul e plat asa cum spui tu, ar trebui sa aiba o margine, nu? Indiferent in ce directie ai merge, ar trebui sa ajungi la un capat, la o prapastie ceva, nu crezi? A ajuns vreodata cineva la o asemenea margine?

2. Daca Pamantul e plat si Soarele este doar deasupra lui, cum iti explici ca existenta noptilor, cand Soarele nu se vede deloc? Soarele ar trebui sa fie vizibil tot timpul, nu? Cum se poate sa fii in avion la 10 km altitudine, mai sus decat cei mai inalti munti, si sa fie noapte bezna, sa nu vezi nici urma de Soare?

Bogdan.

[vsovi]

În prealabil postat de BogdanF2

Vsovi, hai sa iti mai dau 2 subiecte de gandire:

1. Daca Pamantul e plat asa cum spui tu, ar trebui sa aiba o margine, nu? Indiferent in ce directie ai merge, ar trebui sa ajungi la un capat, la o prapastie ceva, nu crezi? A ajuns vreodata cineva la o asemenea margine?

2. Daca Pamantul e plat si Soarele este doar deasupra lui, cum iti explici ca existenta noptilor, cand Soarele nu se vede deloc? Soarele ar trebui sa fie vizibil tot timpul, nu? Cum se poate sa fii in avion la 10 km altitudine, mai sus decat cei mai inalti munti, si sa fie noapte bezna, sa nu vezi nici urma de Soare?

Bogdan.

o, dragul meu BogdanF2 itzi multzumesc ca macar ai avut decentza de a da posibilitate credintzei, a da posibilitate sa poata exista shi ipoteza aceasta in discutzie, indoindu-te de indoiala shi intreband:

daca sustzi asta, cum itzi explici asha ceva? ce raspunsuri putem avea ca sa auzim shi sa credem... ca sa ne explice cineva shi sa credem... deci multzumesc ca ai deschis ushile scripturii spre a graii Domnul prin ea la toata faptura.

shi atunci in sperantza ca Domnul ma va calauzi spre a raspunde eu la ceva ce numai Domnul shtie intrucat nici macar sarmanul shi intzeleptul IOV nu a shtiut raspunde iar intzeleptul Solomon a zis:

taiatzi aceasta inima in jumatate!

atunci dumneata imi ceri mie un raspuns? multzumesc dar sa shtii ca nu eu am sa tzi-l dau ci insushi Domnul ne va calauzi discutzia shi ne-a calauzit totzi pashii caci el este calaul care taie mereu zaua mortzii noastre duhovniceshti...

astfel ca raspunsul la aceste probleme e foarte simplu de dat:

1. Daca Pamantul e plat asa cum spui tu, ar trebui sa aiba o margine, nu? Indiferent in ce directie ai merge, ar trebui sa ajungi la un capat, la o prapastie ceva, nu crezi? A ajuns vreodata cineva la o asemenea margine?

marginile Pamantului de jos sunt binecuvantata amintire, asha observ eu capatul, dar noi din pricina modelului infinit plasmuit shi nascocit, un model de unde l-am exttirpat pe Dumnezeu, ashteptam un capat finit, la ceva plat, dar n-am zis ca e plat ci plat denivelat doar deasupra pamantului de jos, deci noi ne ashteptam la ceva, la capete, la margini false dupa felul nostru de inchipuire, de explicare deoarece in modelul nostru plat avem inglobat infinitul fara Dumnezeu, shi din pricina asta ne ashteptam la o margine, la un capat tot fara Dumnezeu... deci chiar daca margini exista caci e clar ca ne invartim mereu in cercuri paralele cu suprafatza pamantului oricat am merge pe pamantul de jos shi orice am face, totushi capetele nu sunt decat binecuvantatele amintiri... alea sunt marginile pamantului de jos... asha constat... precis ai sa spui ca nu se poate ca doar oricelucru plat denivelat are nishte margini... poi e clar ca are shi pamantul nishte margini din moment ce shtim ca oricedrum pana la margine e defapt un cerc, caci odata ce revenim de unde am plecat e clar ca ne-am invartit intr-un cerc, deci iata ca exista margini, exista capete chiar daca cercurile nu sunt pe o sfera, nu sunt pe un glob... dar noi am dori sa vedem capetele alea cu care suntem obijnuitzi, marginea mesei, margine spre prapastie, shi alte margini ale lucrurilor plate, ale unei suprafetze, dar daca te gandeshti la o panglica de tip moebius ai ceva similar dar doar pe o singura directzie, iar ce se intampla cu noi pe Pamant e in toate directziile, deci o creatzie tainica, o creatzie ce e caracterizata in fiecare mica particica shi reprezinta pe Creator, deci are in mod sigur ceva ce il reprezinta pe Dumnezeu, este dupa Chipul shi Asemanarea Sa... astfel ca doar Duhul ne poate raspunde la intrebari ca omul sa poata sa fie multzumit de raspuns, dar nu doar asha pentru a satisface necredintza ci crezand shi traind credintza nu ca sa ceri s-o traiasca altzii ci din credintza sa traieshti credintza, abea atunci potzi sa te ashteptzi sa incepi sa pricepi Creatzia... ca s-o iubeshti... curat.


2. Daca Pamantul e plat si Soarele este doar deasupra lui, cum iti explici ca existenta noptilor, cand Soarele nu se vede deloc? Soarele ar trebui sa fie vizibil tot timpul, nu? Cum se poate sa fii in avion la 10 km altitudine, mai sus decat cei mai inalti munti, si sa fie noapte bezna, sa nu vezi nici urma de Soare?


eu shtii cum imi inchipui soarele shi luna? ca o sfera taiata in doua iar din interiorul partzii numita soare vine lumina ce lumineaza pamantul de jos iar din lumina ce iese din luna se lumineaza cerul shi stelele sau planetele shi pamantul netocmit de sus deci noi vedem lumina soarelui direct shi lumina lunii reflectata de stele, reflexiile continuand parca nesfarshindu-se... iar partile din spate ale lunii shi soarelui sunt luminate doar prin reflexie, luna de pamantul de jos, spatele soarelui de stele shi de pamantul netocmit de sus atat cat reflecta el lumina...

acuma, la intrebarea ta e simplu de raspuns daca ne gandim la faptul ca in sus spre cer sunt tot felul de paturi ca apele, aerul, gazele, ce invelesc pamantul de jos intr-o tocmire buna shi frumoasa, shi ne putem da seama ca la fel cum ai duce o lanterna peste apa, din pricina unghiului de refractzie razele nu vor mai patrunde in apa acolo unde se afla nishte peshtishori ce vad cerul deasupra lor, caci departand lanterna de locul respectiv razele vor face un unghi de incidentza care depashind unghiul critic, toate razele se vor reflecta in sus luminand doar luna... shi tot acelashi unghi de refractzie face ca soarele sa avem impresia ca rasare din mare sau din pamant... shi apune la fel in directzia opusa...

deci creatzia tainic e simpla shi frumoasa shi buna, iar noi ridicandu-ne spre cer nu vom vedea niciodata soarele direct daca la noi e noapte ci doar reflectat din apele de deasupra pamantului asha cum il vede shi luna cu fatza ce este mereu spre noi, caci fatza cealalta, cu fatza aia ea vede soarele abea la eclipsa de soare ca la eclipsa de luna, soarele shi luna nu se mai vad deloc, fiind momentul cand ele nu se mai lumineaza unele pe altele... din reflexia razelor... reflectate...


deci din pricina inchipuirii defectoase a modelelor creatziei in ansamblu, probleme de nesfarshit, de infinit, din pricina aia modelul nostru inchipuit al creatziei in care uitam ca Dumnezeu da nesfarshit creatziei, mintea shi sufletul nostru nu suporta decat margini asha cum se ashteapta modelul nostru, socoteliel shi deductziile noastre neluate in seama, chiar neshtiute ca totushi exista in noi, shi astfel nu poate omul necredincios shi rau sa conceapa ca suprafatza pamantului de jos este o suprafatza plata denivelata, frumos tocmita shi buna, in care apele de jos se strang in adunarile lor, caci intreaga creatzie este o inima ca un ochi drept din care curge din cand in cand cate o lacrima ce uda pe la mijloc Edenul... pierdut... de omul rau shi necredincios shi trufash... care fireshte ca este o boala grea, boala lui Dumnezeu... pentru ca a ridicat ochii shi intins mana shi a furat un taciune incins shi fumegator de la Dumnezeu shi apoi mandru de sine l-a ascuns in san laudocoshindu-se cu el... sau a pus boticul la un sofism sofisticat satanicesc cazand intr-un pacat atat de mic... cat antena de la furnic sau ghiulurile de la o rama sau perishorul de la o omida sau ca mintea de la un tzantzar sau sufletul de la un purice sau de la turbionul de la fructul de mesteacan sau artzar (ala cu o singura aripa ce coboara ca un elicopter) sau ca shi caciulitza unei ghinde ce acopera un gandacel, gandacelul cel mai cel.