Portretul lui Iuda cel modern

[costel]

Mi-a venit in minte imaginea lui Iuda din Gradina Ghetsimani. El Il saruta pe Hristos, ca sa-L dea mortii. Iar Hristos in reprezentare il binecuvinteaza. Nu raspunde raului cu rau.

Iar noi raspundem cu rautate semenilor chiar si atunci cand ea nu exista. Suntem si noi un Iuda, dar unul care nu "vinde" o persoana, ci orice persoana pe care o intalneste. E semn ca Iuda s-a "maturizat".

[mrhill]

Prototipul lui Iuda.... predispozitie pe care o avem fiecare dintre noi de a-L "vinde" pe Iisus, mantuitorul lumii.

Dupa ce o buna parte a vietii lui are contact Acela care face minuni in viata oamenilor (sunt relatate o gramada in Sfintele Evanghelii), si minuni in viata ucenicilor - schimbandu-le radical viata si trairea acesteia si conceptia asupra lumii, si viziunea de cum trebuie sa fie privit Dumnezeu; Iuda - uncenicul lui Iisus, in ciuda tuturor demonstratiilor de dragoste pe care Iisus i le arata la nivel general si la nivel indvidual(personal -acceptandu-l atata timp langa el desi stia ca avea sa-L vanda), "reuseste" sa-L lepede pe Invatatorul lui, ba chiar sa-L vinda pe pretul a 30 arginti. Acesta era pretul de cumparare a unui sclav pe vremea aceea...

Ciudata algere, tragic destin....

Inteleg aici valoarea lucrurilor importante in cazul lui Iuda, ordinea acestora in viata lui. Pe ce pune pret el si ce are semnificatie pentru el ( sa nu uitam ce el tinea punga ucenicilor, si oare nu spune Evanghelia dupa Ioan ca Iuda lua din ea.)

In ziua de astazi ma consider un Iuda transpus timpurilor mele. Am posibilitatea sa aleg a fi alaturi de Cel care-mi da viata, sau a nu crede ce el exista!... (a nu accepta nimic din ceea ce-mi ofera El), excluzandu-L astfel din viata mea, dandu-L la o parte pentru lucruri de nimic sau mai stiu eu ce alte lucruri vremelnice care la un moment dat le pot considera importante, mult mai importante decat ceea ce ne ofera El, datatorul vietii.


Sfânta Evanghelie după Matei 16,24-27 ne spune:

24. Atunci Iisus a zis ucenicilor Săi: Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie.
25. Că cine va voi să-şi scape sufletul îl va pierde; iar cine îşi va pierde sufletul pentru Mine îl va afla.
26. Pentru că ce-i va folosi omului, dacă va câştiga lumea întreagă, iar sufletul său îl va pierde? Sau ce va da omul în schimb pentru sufletul său?
27. Căci Fiul Omului va să vină întru slava Tatălui Său, cu îngerii Săi; şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele sale.

Rog pe Bunul Dumnezeu sa ne lumineze mintea sa alegem in pofida lucrurilor acestei vieti, ceea ce ne poate oferi cu mult mai de pret: viata viitoare - viata vesnica!

[iustin10]

În prealabil postat de mrhill

Prototipul lui Iuda.... predispozitie pe care o avem fiecare dintre noi de a-L "vinde" pe Iisus, mantuitorul lumii.

In ziua de astazi ma consider un Iuda transpus timpurilor mele. Am posibilitatea sa aleg a fi alaturi de Cel care-mi da viata, sau a nu crede ce el exista!... (a nu accepta nimic din ceea ce-mi ofera El), excluzandu-L astfel din viata mea, dandu-L la o parte pentru lucruri de nimic sau mai stiu eu ce alte lucruri vremelnice care la un moment dat le pot considera importante, mult mai importante decat ceea ce ne ofera El, datatorul vietii.

Fiecare a cautat sa il identifice pe Iuda in societate.Si eu la fel,daca as fi postat.Dar nu mi-ar fi dat prin cap sa il identific in mine.Multumesc mrhil pentru lectia ta de smerenie.Nu stiu cum se face ca toti mai nou intrati au aceasta sfiala,smerenie,pe care cei mai vechi pe forum,paarca am uitat-o in atatea dezbateri

[windorin]

Pana nu va simti fiecare crestin in inima lui ca el este Adam, ca el este Maria Magdalena cea desfranata, ca el este Iuda, ca el este Fariseu si Vames, ca el este Pilat, nu va putea dobandi pocainta. Oare in locul acelor, nu am fi facut aceleasi pacate ?!

Ma uit la rautatea dintre noi, dintre crestini in biserica, dintre preoti in Altar, dintre monahi prin manastiri.
Am fi facut mai rau decat aceia, daca inca si acum, dupa atata nor de marturii si modele, noi suntem inca foarte rai unii cu altii.

Calcam pe urmele celor ce au gresit lui Hristos.
Dea Domnul sa calcam si pe urmele acelora dintre ei care s'au pocait si s'au mantuit.

[Lavrentiu]

În prealabil postat de iustin10

Fiecare a cautat sa il identifice pe Iuda in societate.Si eu la fel,daca as fi postat.Dar nu mi-ar fi dat prin cap sa il identific in mine.Multumesc mrhil pentru lectia ta de smerenie.Nu stiu cum se face ca toti mai nou intrati au aceasta sfiala,smerenie,pe care cei mai vechi pe forum,paarca am uitat-o in atatea dezbateri

Adevarat. Cred ca pentru ca desi ne vrem Maria Magdalena, cel mai des ne asemanam lui Iuda. Banuitori si judecatori ai aproapelui, fara niciun beneficiu.

[Marius22]

În prealabil postat de costel

Mi-a venit in minte imaginea lui Iuda din Gradina Ghetsimani. El Il saruta pe Hristos, ca sa-L dea mortii. Iar Hristos in reprezentare il binecuvinteaza. Nu raspunde raului cu rau.

Iar noi raspundem cu rautate semenilor chiar si atunci cand ea nu exista. Suntem si noi un Iuda, dar unul care nu "vinde" o persoana, ci orice persoana pe care o intalneste. E semn ca Iuda s-a "maturizat".

Atitudinea Mantuitoului este una fireasca dar cutremuratoare in acelasi timp, pentru noi cei care, sub o forma sau alta, nu am renuntat definitiv la legea talionului. Mantuitorul nu ar fi putut reactiona violent in momentul vinderii, cum nu a facut-o nici in timpul patimirilor, deoarece nu exista dezacord intre cuvintele (invatatura) si faptele Sale. Tocmai acestea sunt momentele in care El ne pune inainte in mod vadit legea iubirii.

Poate Mantuitorul l-a binecuvantat pentru ca stia de mai inaite ca Iuda va cadea in deznadejde si se va sinucide. Iuda insa nu a vazut in binecuvantare semnul iertarii. Iuda nici macar nu sfarsise "targul", iar Mantuitorul deja ii aratase iertarea.

Se pare ca Iuda a constientizat pacatul, gravitatea actului, dar la modul negativ, demonic. Acest lucru se vede din faptul ca aceasta constientizare i-a adus deznadejdea si nu pocainta.

Dumnezeu nu face acte prin care, atunci cand deja suntem departe de El, sa ne instraineze si mai mult. Din contra, rostul lor este sa ne apropie de El. Trebuie doar ca noi sa vedem in ele iubirea si iertarea lui Dumnezeu.

[forfota]

Iuda cel modern nu doar ca face parte dintre apropiati, dar inca doarme cu capul in bratele noastre pentru a invata cum sa tradeze mai bine, sa mearga la sigur. Avem nevoie de multa trezvie ca sa distingem zambetul de zambet, vorba calda de vorba calda, imbratisarea de imbratisare, sarutul de sarut.

În prealabil postat de forfota

Iuda cel modern nu doar ca face parte dintre apropiati, dar inca doarme cu capul in bratele noastre pentru a invata cum sa tradeze mai bine, sa mearga la sigur. Avem nevoie de multa trezvie ca sa distingem zambetul de zambet, vorba calda de vorba calda, imbratisarea de imbratisare, sarutul de sarut.

Si ai uitat de forfota fara rost , venita din strafundul urat mirositor al sufletului tau . " Multa forfota pentru nimic ! "

[forfota]

În prealabil postat de CRIS2010

Si ai uitat de forfota fara rost , venita din strafundul urat mirositor al sufletului tau . " Multa forfota pentru nimic ! "

Nu ma cunoasteti, nu va cunosc. Nu m-am adresat dumneavoastra, insa probabil v-ati recunoscut in cuvintele enuntate de mine, de vi s-a aprins o asemenea manie!

Sa aveti pace!