Regatul Romania?o alegere pierduta sau furata?

[vsovivi]

În prealabil postat de I.Calin

Monarhie sau nu, republică sau nu, nu cred că ar rezolva una sau alta problema stabilității politice, ce să mai spun de cea economică... Avea dreptate Horatiu Miron. Monarhia nu este cauza stabilității, la fel cum republica nu cauzează instabilitatea politică din România.

Casa regală de România, cum se numește mai nou, nu ne oferă garanții de fond cu privire la un viitor sigur și stabil, cu atât mai mult cu cât chiar în această familie sunt anumite probleme de legitimitate. La care dacă o să mai adăugăm și aspectele legate de Constituția României cu privire la legitimitatea unei instituții monarhice, despre ce stabilitate viitoare mai vorbim? Cred că doar de răzmerițe și adâncirea crizei politice (e doar o părere personală). Sunt conștient că ar fi argumente și de o parte și de alta, eu cred, totuși, că republica este un bun câștigat (totuși, monarhiiile în Europa sunt pur decorative, acolo pe unde mai sunt) și nu ar avea sens să ne întoarcem într-un trecut în care democrația este stratificată pe două nivele, adică o democrație pentru elite (cu sânge albastru) și o democrație pentru popor (restul lumii), iar accesul dintr-o parte într-alta să fie limitat, îngrădit (dacă nu chiar imposibil) de tot felul de cutume și obiceiuri, pigmentate dintr-o perspectivă jurnalistică, uneori, cu scandaluri gen Carol al II-lea (mă refer la viața lui amoroasă).

Oricum, nu cred că ereditatea ar trebui să primeze în fața oricăror criterii de competență (fie ele și tipic maneliste - într-adevăr, un mare risc) de alegere a unui conducător. Riscuri sunt și de o parte și de alta. Dacă am avut regi extraordinari și adevărați conducători (Carol I, Ferdinand, regina Maria), să nu uităm de prestația nu tocmai onorabilă a unora ca și Carol al II-lea sau Mihai I (e drept încă tânăr și în umbra lui Antonescu sau a pcr-ului, mai târziu). Dacă datorită, prestației celor dintâi regi ai noștri, aș fi monarhist, pentru cei din urmă, aș deveni întru totul republican. Măcar să-l aleg eu pe cel care mă va conduce. Sunt cinci ani (sau zece) de mandat și nu toată viața mea sau a copiilor noștri.

Republica nu e un bun câştigat ci furat prin crime, şantaj, viol, răzbunări, minciuni şi propagande... finalizate cu concluzia mediatică a bârfei adoptată de toată gLumea ca un mare adevăr:

''să nu uităm de prestația nu tocmai onorabilă a unora ca și Carol al II-lea sau Mihai I''

dată fără argumente ci doar cu trimiteri la unele cărţi sau ziare sau idei mestecate de ''băieţii buni de tot şi binevoitori'' care au gândit pentru noi, pentru urmaşi... că să nu ne lăsăm cică înşelaţi tocmai de unşii Domnului.

Adică nu cumva să cercetaţi şi să priviţi şi să înţelegeţi bine faptele regilor şi ale românilor dealungul Iistoriei ci iată am scris noi, adică ei, cărţi de istorie şi gazete şi am făcut filme în care am demascat faptele lor ascunse... prin care le-am ascuns şi le-am negat pe ale noastre ca să fie musai numai ei de vină...

Ce aventuri amoroase? visezi; ce fapte rele, ce lipsă de onoare a avut Carol al II-lea? Voi chiar nu pricepeţi că e regele soare al românilor? Nu-i mai credeţi pe toţi absurzii istorici ci studiaţi faptele regilor şi interpretaţi ceea ce au făcut şi veţi constata că Domnul era şi este cu Casa regală a României.

Dar voi aţi preluat concluziile opoziţiei care nu s-a lăsat până nu a scris ea cărţi de istorie absurde și mistificate și pline de pocirla mincinșilor învârtoșători de inimă...

De parcă nu v-ar fi zis Domnul să aveţi grijă să nu intraţi în ispită... iar voi nu numai că vreţi să intraţi alături de cei ce au dezinformat dar vă faceţi chiar o onoare din a sprijini toată mocirla şi minciuna gLumii... păstrând cu deplină încredere tradiţia şi superstiţia bârfei complet false.

Din păcate așa e moda și așa e politica, e greu până vă inoculează bârfa, apoi îi vezi pe toţi cum o cred şi o împărtăşesc altora scrâşnind printre dinţi o înjurătură şi o rafală de gloanţe... că cică l-a păcălit mereu pe român și că a fost o victimă... regii, adică unșii Domnului sau mai nou Băsescu, sau și mai nou Boc, ori îi va păcăli Elena care are același nume cu Lupeasca.

Păi nu pe Carol al II-lea nu l-au ascultat politicienii corupți şi l-au alungat?.. şi nu politicienii au rupt tratatul unilateral cu Casa Regală pentru minteresele oculte ale puterii? Chiar după ce ei înșiși l-au chemat din străinătate şi el a ridicat ţara asta între primele din lume la capitolul economic şi militar și cultural? S-a răzbunat Carol al II-lea punând tunurile pe ei? Deci ce dictator era și ce dictatură a instaurat? A poporului cumva? Pe cine reprezenta Nicolae Iorga? Ce zile ale muncitorilor și țăranilor și sindicatelor a pus în țară ca sărbători naționale?

Voi aţi citit doar bârfele din cărţile de istorie şi de aceea nu mă mir de nivelul vostru de a-L ştii pe Adevărul...

V-am spus regele Carol al II-lea este şi va fi regele soare al României, că vor sau nu vor unii sau alții, iar dacă nu sunteţi capabili de a înţelge de ce zic aşa, atunci luaţi bârfa asta şi daţi-o aşa mai departe, luaţi-o de bun dacă nu pricepeți, dacă nu vă e dat de sus din darul cunoștinței.

Și dacă nu credeți atunci să aducă oricine mărturie că regele Carol al II-lea a necinstit vre-o fecioară sau vre-o nevastă sau vre-o femeie... să vedem despre ce aventuri amoroase vorbiţi voi la nesfârșit de parcă l-ați fi prins voi pe șeful FMI abuzând o cameristă de culoare, femeie de serviciu!? Păi pisma boierilor nu crează ea oare tot felul de vedenii cu monștrii în mințile cele slabe și îndărătnicite? Cu ce v-au păcălit și momit politicienii corupți și plini de privilegii de îi urâți pe înaintașii și binefăcătorii acestui neam cu atâta patimă? Sunteți exact ca niște suporteri triști ai lui dinamo sau steaua că nu au luat ei campionatul... păi a luat campionatul Dorinel cu Oțelul! Nu vă e dor și vouă ca să cunoașteți adevărata față a Iistoriei acestui pământ?

Știu că vă e frică... dar speram să... nu-i bai dacă nu vă ridicați ochii spre cer ca să vedeți că holdele sunt albe... o să trimită Domnul secerători căci roadele sunt coapte... aproape toate... și strugurii se vor aduna și va vor fi puși în tească și va fi vin, și va fi pâine... zic și eu așa... că defapt ce știu eu ce va fi afară de ce este scris?

[anita]

Institutia republica a fost creata de iluminismul francez ,revolutia franceza.
In spatele acestor idei se afla manipularile sioniste antimonarhice si antireligioase.

[stefan florin]

În prealabil postat de anita

Institutia republica a fost creata de iluminismul francez ,revolutia franceza.
In spatele acestor idei se afla manipularile sioniste antimonarhice si antireligioase.

total gresit. Republica a aparut pentru prima oara in Grecia antica

[I.Calin]

În prealabil postat de vsovivi

Republica nu e un bun câştigat ci furat prin crime, şantaj, viol, răzbunări, minciuni şi propagande... finalizate cu concluzia mediatică a bârfei adoptată de toată gLumea ca un mare adevăr:
''să nu uităm de prestația nu tocmai onorabilă a unora ca și Carol al II-lea sau Mihai I''
dată fără argumente ci doar cu trimiteri la unele cărţi sau ziare sau idei mestecate de ''băieţii buni de tot şi binevoitori'' care au gândit pentru noi, pentru urmaşi... că să nu ne lăsăm cică înşelaţi tocmai de unşii Domnului.
Adică nu cumva să cercetaţi şi să priviţi şi să înţelegeţi bine faptele regilor şi ale românilor dealungul Iistoriei ci iată am scris noi, adică ei, cărţi de istorie şi gazete şi am făcut filme în care am demascat faptele lor ascunse... prin care le-am ascuns şi le-am negat pe ale noastre ca să fie musai numai ei de vină...

Dacă ai fi citit cu atenție postările mele, ai fi observat, probabil, că am încercat să fiu imparțial cu privire la problema republică – monarhie. Spui că mă las convins de bărfe („Voi aţi citit doar bârfele din cărţile de istorie şi de aceea nu mă mir de nivelul vostru de a-L şti pe Adevărul...”) Mă suspectezi că am preluat „concluziile opoziţiei care nu s-a lăsat până nu a scris ea cărţi de istorie absurde și mistificate și pline de pocirla mincinșilor învârtoșători de inimă...”

Repet o concluzie afirmată mai sus:

Problema nu e dacă e monarhie sau republică, ci unde duce instaurarea oricărei dintre aceste forme de guvernământ pentru un anumit popor cu particularități specifice (geografice, economice, politice etc.):
Către tiranie (dictatură) sau către o democrație liberală?
Suntem noi, românii, pregătiți pentru o monarhie neaoșă, specific românească, cu tendințe înspre dictaturi regale, antonesciene, staliniste, comuniste? Sau ar trebui să acceptăm șansa istoriei (acest bun câștigat, e drept, nemeritat și discutabil) al republicii?

Într-adevăr, ar trebui poate să reformulez: nu acest „bun câștigat”, ci oportunitatea de a ne institui forma de guvernământ dorită. Dă-mi voie să-ți spun o platitudine: Regii nu sunt zei, sunt oameni și ca oricare dintre oameni supuși greșelii. Nu sunt deasupra unor interese umane, la fel ca oricare dintre președinți.

Unșii Domnului: nu e oare o (pre)judecată transmisă și cultivată de timp de secole de către monarhiști? Pe cine a uns Domnul Iisus Hristos? Știu doar că i-a spus lui Pilat: „N-ai avea nici o putere asupra Mea, dacă nu ţi-ar fi fost dat ţie de sus.” De ce n-ar avea o putere de sus oricare dintre conducătorii din această lume, fie regi, fie președinți, guvernatori etc.? Oricum, nu acesta este fondul discuției și mai ales, legitimarea divină a monarhiei, interpretabilă și discutabilă...

Întreb, de ce nu am fi pro republică prezidențială decât pro monarhie constituțională? Nu e oare același lucru? Aha, monarhiștii spun că monarhia conferă stabilitate politică și nu mai avem de-a face cu jocul electoral al numirii de președinți și costuri economice suplimentare? De parcă, menținerea unei monarhii nu costă... E drept ar fi „ceva” stabilitate politică prin aceea că există posibilitatea să trăiești o viață cu același „leader de țară”, indiferent că-ți place au ba, dar trebuie să-ți placă pentru că așa au hotărât generațiile anterioare pentru tine, nu-i așa?

Nu sunt un nostalgic al basmelor din copilărie, cu regi, prințese și povești cavalerești (Alexandre Dumas ori Michel Zevaco), realitatea cu regii e mult mai prozaică decât ar părea la prima vedere.

Din partea mea: fie ce o fi, monarhie ori republică. Un singur lucru e cert: un rege (împărat) am deja, chiar nu mă doare capul de cine mă va conduce într-o viață în care am ceva mai bun de făcut decât să port grija unor familii regale ori prezidențiale.

Doamne ajută!

[vsovivi]

În prealabil postat de I.Calin

Dacă ai fi citit cu atenție postările mele, ai fi observat, probabil, că am încercat să fiu imparțial cu privire la problema republică – monarhie. Spui că mă las convins de bărfe („Voi aţi citit doar bârfele din cărţile de istorie şi de aceea nu mă mir de nivelul vostru de a-L şti pe Adevărul...”) Mă suspectezi că am preluat „concluziile opoziţiei care nu s-a lăsat până nu a scris ea cărţi de istorie absurde și mistificate și pline de pocirla mincinșilor învârtoșători de inimă...”

Repet o concluzie afirmată mai sus:

Problema nu e dacă e monarhie sau republică, ci unde duce instaurarea oricărei dintre aceste forme de guvernământ pentru un anumit popor cu particularități specifice (geografice, economice, politice etc.):
Către tiranie (dictatură) sau către o democrație liberală?
Suntem noi, românii, pregătiți pentru o monarhie neaoșă, specific românească, cu tendințe înspre dictaturi regale, antonesciene, staliniste, comuniste? Sau ar trebui să acceptăm șansa istoriei (acest bun câștigat, e drept, nemeritat și discutabil) al republicii?

Într-adevăr, ar trebui poate să reformulez: nu acest „bun câștigat”, ci oportunitatea de a ne institui forma de guvernământ dorită. Dă-mi voie să-ți spun o platitudine: Regii nu sunt zei, sunt oameni și ca oricare dintre oameni supuși greșelii. Nu sunt deasupra unor interese umane, la fel ca oricare dintre președinți.

Unșii Domnului: nu e oare o (pre)judecată transmisă și cultivată de timp de secole de către monarhiști? Pe cine a uns Domnul Iisus Hristos? Știu doar că i-a spus lui Pilat: „N-ai avea nici o putere asupra Mea, dacă nu ţi-ar fi fost dat ţie de sus.” De ce n-ar avea o putere de sus oricare dintre conducătorii din această lume, fie regi, fie președinți, guvernatori etc.? Oricum, nu acesta este fondul discuției și mai ales, legitimarea divină a monarhiei, interpretabilă și discutabilă...

Întreb, de ce nu am fi pro republică prezidențială decât pro monarhie constituțională? Nu e oare același lucru? Aha, monarhiștii spun că monarhia conferă stabilitate politică și nu mai avem de-a face cu jocul electoral al numirii de președinți și costuri economice suplimentare? De parcă, menținerea unei monarhii nu costă... E drept ar fi „ceva” stabilitate politică prin aceea că există posibilitatea să trăiești o viață cu același „leader de țară”, indiferent că-ți place au ba, dar trebuie să-ți placă pentru că așa au hotărât generațiile anterioare pentru tine, nu-i așa?

Nu sunt un nostalgic al basmelor din copilărie, cu regi, prințese și povești cavalerești (Alexandre Dumas ori Michel Zevaco), realitatea cu regii e mult mai prozaică decât ar părea la prima vedere.

Din partea mea: fie ce o fi, monarhie ori republică. Un singur lucru e cert: un rege (împărat) am deja, chiar nu mă doare capul de cine mă va conduce într-o viață în care am ceva mai bun de făcut decât să port grija unor familii regale ori prezidențiale.

Doamne ajută!

Păi nu se pune problema să alegem noi ce conducere să avem; sau s-a pus vreodată această problemă? A avut vreodată poporul această putere? Nu vedeți ce s-a petrecut? Domnitorii din Iistorie și apoi Regii au luptat să facă o țară creștină, iar după ce au făcut-o și au adus-o printre primele din punct de vedere economic, militar și cultural prin înțelepciunea primită de sus de la Dumnezeu a lor și a oamenilor străluciți din popor, a venit pisma și ciuda din interior și exterior și au furat meritele, eroismele, războaiele, au confiscat munca din sclavia milenară, revoluțiile, bunurile și s-au erijat ei la merite în numele poporului folosindu-se de massmedia și de propagandă și de credulitatea fraierilor care iau de bună bârfa și manipularea și învârtoșarea căci se dădeau cu cei ce aveau spatele asigurat... ce știu eu pe unde...

Dar se pune problema, ca în orice familie, ca în orice grup de oameni, de a recunoaște meritele celor ce chiar le au pentru binele comunității și mai ales ale celor care s-au jertfit sau au muncit pentru zidirea acestei țări, căci e un simțământ curat a avea recunoștință sinceră și dreaptă față de cei ce chiar o merită spre a fi păstrați la inimă în veșnicie.

Pilat primise de sus, de la Dumnezeu prin frații Macabei puterea, deci iată că Hristos recunoaște autoritatea judecătorească a romanilor întrucât iudeii aveau tratate semnate cu ei de pe vremea fraților Macabei când se slujiseră împreună pentru apărarea Templului cel Vechi al Domnului. Deci de sus primise acea putere și autoritate, de la Dumnezeu...

Tot așa și unșii Domnului, Carol al II-lea și Mihai au autoritate divină de a cârmui această țară câștigată și apărată de părinții lor, regele Carol și Ferdinand care nu erau unșii Domnului dar fuseseră încoronați ca regi pentru meritele lor eroice în războiul de independență și în primul război mondial.

Am explicat și am arătat că nu era tiran Carol al II-lea chiar dacă monarhia de pe vremea lui avea toată puterea în mâna unui singur om, în mâna regelui, căci i-a părăsit la început lăsându-i să facă democrație și dacă nu s-au înțeles și l-au chemat pe el înapoi în țară, atunci a făcut el un socialism regalist creștin ajungând cu țara printre primele țări ale europei și ale lumii... „dar” cum celor ce și-au pierdut puterea, parveniții și politicienii de mucava, nu le-a convenit, atunci au uneltit în contra lui iar el a preferat să plece decât să pună tunurile pe ei. Iar ei l-au înscăunat pe Antonescu și acela chiar a fost dictator căci el a pus tunurile pe ei și a făcut ce a vrut în țară, cârmuindu-se după părerile lui personale pragmatice și fricoase, căci împreună cu Sima l-a chemat pe furer în ajutor și apoi căuta să scoată România din război, lăsând pe frații americani, ruși, engleji, franceji, canadieni, greci, sârbi să moară cu miile și milioanele, rași de pe fața pământului de morișca nazistă, și noi ca lașii trebuia să privim la ei așteptând să ne elibereze ei Ardealul de Nord, și să ne dea în dar Basarabia și Bucovina, după ce am fost un fel de aliați cu furerul în războiul din răsăsrit. Rușii ne-au propus să-i ajutăm pe ei și cu ocazia asta să ne eliberăm Ardealul și vom primi și Basarabia și Bucovina. Ei au venit la negocieri, ei au cerut ajutorul regelui care nu avea nici o putere, dar care convocând partidele politice la o întâlnire de taină, au ajuns la concluzia că e bine să întoarcem armele căci nu a fost voia poporului intrarea în război de partea naziștilor căci noi eram francofili și anglofili și rusofili și americanofili... așa că nu au fost viclean ca să-i prindă în capcană pe nemți ci le-a dat 3 zile ca să se retragă. Și i-a propus lui Antonescu să preia conducere frontului împotriva naziștilor. Dar acesta nu a vrut să se supună cum nu s-a supus nici lui Carol al II-lea, deci după arestare l-a predat comuniștilor căci era din aceiași tagmă de răzvrătiți.

Actul Regal de la 23 august 1944 a schimbat soarta războiului și l-a scurtat cu câțiva ani, căci aliații nu intraseră în Paris la acea dată și pierderile erau uriașe în rândurile aliaților care debarcaseră și nu înaintau și nu puteau străpunge frontul ci naziștii aveau contraatacuri nimicitoare.

Iar rușii care veniseră la negocieri să ceară întoarcerea armelor aveau aliniamentul pe Nistru... sau voi chiar credeți că era ideea regelui de a întoarce armele? Erau propunerile sovieticilor, ale lui Stalin, ca să ne recâștigăm teritoriile: Ardealul de nord, Basarabia și Bucovina și tezaurul.

Acest act regal eroic de credință și mare onoare a fost apoi furat de sovietici și de propaganda comunistă și de cezarul ceaușescu, și perpetuat apoi de vhulpea vicleană și de istoricii aserviți și mincinoși, susținând după război că noi eram ca și învinși, și de aia am întors armele, că oricum rușii ne-ar fi ocupat, că războiul era terminat.

Defapt până la 23 august 1944 furerul nu pierduse nici o bătălie ci după ce făcuse ravagii în toată europa, asia și africa se retrăsese pe poziții de forță și era cel mai bine baricadat în cazemate, de unde cu aviația în spate și cu motorizatele făceau incursiuni nimicitoare în taberele adverse, același tip de atac: blițcrig.

Erau invincibili, și doar când și-au dat seama că nu vor putea ține piept la trei fronturi: aliații în vest, americanii lui Paton în sud, sârbii și românii în est urmați de sovietici și în nord marina și schiorii... abea atunci au înțeles că sunt învinși, iar în Germania nazistă după ce românii s-au întors acasă, căci n-am intrat în Germania, sovieticii deșii nemții fugeau din calea or ca să se predea americanilor, ei puneau la pământ tot și au jefuit tot ca și pradă de război, deci au făcut la fel ca naziștii, căci erau din aceiași categorie politică, socialism fără Dumnezeu.

Iar voi considerați că dacă puterea e în mâna unui singur om e tiranie, păi tirania se manifestă prin faptele tiranice și nu prin faptul că un om deține puterea, sau un partid.

Dar acum e mai bine? Că în loc de unul avem 450 de tirani în parlament, și alții mii de baroni tirani prin județ și alții la toate instituțiile de stat sau particulare unde tirania e la ea acasă. Căci orice om e un mic tiran la el în curte, și dacă n-are frică de un rege cu frica lui Dumnezeu, atunci avem războiae nesfârșite între găști.

La noi era perfect înainte, Democrație Regală, adică era vorba de echilibru între voința poporului și voința regelui, și dacă și poporul și regele slujeau Domnului ascultând de glasul lui Dumnezeu prin prooroci, atunci dialectica puterii făcea ca să domnească dreptatea primită de sus.

E singura formă simplă și eficientă de guvernare, dar patrihoții și străinii nu suportă ca să fie alții mai sfinișori ca ei, așa că ei vor să conducă în dictatura lor ocultă, ascunsă, distribuită: scorpia cea cu multe capete.

[vsovivi]

Ştiaţi că Rusia ţaristă, după ce a cerut ajutorul regelui Carol I, ca să-i ajute românii pe ruşi în lupta cu imperiul otoman, căci nu-i puteau învinge pe turci şi era foarte ruşinos ca să pierzi în războaie... s-au făcut că uită... iar Regele Carol I a acceptat să le sară în ajutor cu condiţia de a ne recunoaşte şi ei independenţa României. Şi ei s-au învoit, iar noi am pornit la războiul de independenţă dar şi ca să sprijinim imperiul ţarist creştin, căci ei continuau războiul Crimeei ajuns acum pe teritoriul Caucazului şi al Bulgariei de azi, şi după ce armata română a biruit turcul la Rahova şi Vidin şi Plevna şi în celelalte locuri încât paşa s-a predat românilor, ruşii din invidie, după război, în frunte cu ţarul şi armata ţaristă au luat prizonieri armata română cerând regelui Carol I să predea România ca să fie vasală imperiului ţarist, şi dacă au văzut oţel inox suflat cu aur la Carol I, căci nu a cedat ci a fost hotărât să înceapă război cu ruşii, abea atunci au recunoscut şi ei independenţa României. Oare cum de în al doilea război mondial lucrurile s-au repetat copiate ca la zerox?

Mihai nu mai avea armată căci o jertfise pe toată pentru binele întregii lumi şi al lor acceptându-le oferta, iar dacă a văzut că apoi nu vor să-l omoare ca pe ţar ci doar să-l compromită sacrificând studenţii şi simpatizanţii Adevărului, a plecat fără să ceară socoteală de furtul meritelor în război şi de cel în alegeri făcut de comunişti şi sovietici, deşi îi erau cunoscute toate minciunile lor, că doar nu poţi păcălii o ţară fără ca să ştie tocmai regele ei. Dar a răbdat şi a plecat căci nu voia pentru sine jertfele copiilor nevinovaţi.

Dacă nu ştiaţi asta, cercetaţi Iistoria ca să aflaţi cine sunt cei 4 stâlpi de oţel care au făcut România Mare... care acum e micuţă fiindcă a fost cercuită de către străini, străinii de Dumnezeu, dar ea este regina, Ţara Strălucirilor, după cum este scris la proorocul Daniel, şi după cum este tăinuit în scriptură ca fiind pământul cel nou al lui Dumnezeu după cum a promis şi a dat să fie scris prin prooroci.

[I.Calin]

Dragul meu, departe de mine gândul de a nu recunoaște meritele regalității în România modernă și contemporană. Dacă ați observat am ținut să subliniez și eu aceasta.
Argumentele istorice sunt OK, dar nu sunt suficiente să susțină ideea de monarhie. Nu este exclus ca realizările trecute ale României să nu fi fost împlinite și într-un stat republican. N-avem de unde ști, trend-ul secolului XIX era, în general, spre monarhie cu câteva excepții. Iar românii fiind atâta vreme sub sultan / țar, cu o istorie zbuciumată și o predispoziție, aș zice eu, spre aservire, puteau să-și dorească vreo republică? Republică care presupune implicarea tuturor oamenilor responsabili în guvernarea țării (prin vot sau direct)?

Din nefericire, atunci ca și astăzi... Probabil, ne gândim că monarhia va salva România! Dar pe români cine-i va salva?

[vsovivi]

În prealabil postat de I.Calin

Dragul meu, departe de mine gândul de a nu recunoaște meritele regalității în România modernă și contemporană. Dacă ați observat am ținut să subliniez și eu aceasta.
Argumentele istorice sunt OK, dar nu sunt suficiente să susțină ideea de monarhie. Nu este exclus ca realizările trecute ale României să nu fi fost împlinite și într-un stat republican. N-avem de unde ști, trend-ul secolului XIX era, în general, spre monarhie cu câteva excepții. Iar românii fiind atâta vreme sub sultan / țar, cu o istorie zbuciumată și o predispoziție, aș zice eu, spre aservire, puteau să-și dorească vreo republică? Republică care presupune implicarea tuturor oamenilor responsabili în guvernarea țării (prin vot sau direct)?

Din nefericire, atunci ca și astăzi... Probabil, ne gândim că monarhia va salva România! Dar pe români cine-i va salva?

Păi asta e cea mai mare păcăleală, reprezentarea, că cică noi mereu trebuie să fim reprezentați de cineva... și ceea ce e și mai ciudat e că deși reprezentanții noștri care cică ne reprezintă se aleg din 4 în 4 ani, deci se schimbă din 4 în 4 ani, ei rămân mereu aceiași.

Nu ar fi mai simplu să mă reprezint singur pe mine însumi sau să mă reprezinte Dumnezeu? Ce bine ar fii să nu mai fie nevoie de nimeni care să mă reprezinte... Căci eu nu aleg pe cineva care să mă reprezinte pe mine ci care să se reprezinte pe el însuși că de aia îl aleg căci îmi convine cum se prezintă...

Deci nu vreau nici un avocat care să mă reprezinte pe mine, nu mai vreau să aleg reprezentanți într-o republică ci oameni care să se reprezinte pe ei și eu să-i aleg pentru că prin ei îl regăsesc pe Dumnezeu. Deci nimeni altcineva nu mă poate reprezenta mai bine ca regele, căci regele este unsul Domnului, și faptele lui ca rege mă reprezintă. Cine nu și-ar dori să fie rege?

Fii rege peste poftele și voirile tale ca să nu păcătuiești.